Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea outou ia tauturu i te hoê tamarii “haamâuˈa faufaa”?

E nafea outou ia tauturu i te hoê tamarii “haamâuˈa faufaa”?

E nafea outou ia tauturu i te hoê tamarii “haamâuˈa faufaa”?

‘A oaoa . . . i moe na oia, e ua itea mai nei.’—LUKA 15:32.

1, 2. (a) Ua nafea te tahi feia apî i te parau mau Kerisetiano? (b) Eaha te huru o te mau metua e o te mau tamarii i roto i taua huru tupuraa ra?

 “TE FAARUE nei au i te parau mau!” Auê te mauiui e no te mau metua o te mǎtaˈu i te Atua tei tutava i te aratai i ta ratou mau tamarii ia au i te huru oraraa Kerisetiano ia faaroo i taua mau parau ra a te hoê tamarii! E “painu ê” noa ˈtu te tahi atu feia apî ma te ore e faaite i to ratou manaˈo. (Hebera 2:1, MN) E rave rahi o ratou te au i te tamaiti haamâuˈa faufaa o te parabole a Iesu, tei faarue i te fare o to ˈna metua tane e tei hue i ta ˈna tufaa i te fenua atea.—Luka 15:11-16.

2 Noa ˈtu e aita te rahiraa o te mau Ite no Iehova e farerei ra i teie fifi, no te feia e farerei ra, aita e parau tamahanahana o te faaore roa i to ratou peapea. E eiaha ia haamoehia te oaoa ore ta te taurearea etaeta iho e farerei atu. I te hohonuraa o to ˈna aau, te tafifi ra paha oia i to ˈna manaˈo haava. I roto i te parabole a Iesu, ua “hoˈi faahou maira” to te tamaiti haamâuˈa faufaa “huru mau,” e ua oaoa aˈera to ˈna metua tane. E nafea te mau metua e te tahi atu i roto i te amuiraa ia tauturu i te mau tamarii haamâuˈa faufaa ia ‘hoˈi faahou mai to ratou iho huru mau’?—Luka 15:17.

No te aha te vetahi e opua ˈi e faarue i te parau mau

3. Eaha te tahi mau tumu e opua ˈi te feia apî e faarue i te amuiraa Kerisetiano?

3 E mau hanere tausani taurearea o te tavini ra ia Iehova ma te oaoa i roto i te amuiraa Kerisetiano. No te aha ïa te tahi atu feia apî e reva ˈi? Te manaˈo ra paha ratou e te ere ra ratou i te hoê mea ta te ao e pûpû ra. (Timoteo 2, 4:10) Aore ra te manaˈo ra ratou e mea ǒaǒa roa te aua mamoe haapuraa a Iehova. E nehenehe atoa te manaˈo haava hapa, te anaanataeraa puai i te taurearea melo ê, aore ra te hinaaro ia fariihia e te mau hoa e turai i te hoê taurearea ia painu ê e ia atea ê atu i te nǎnǎ a Iehova. E faaea paha te hoê taurearea i te tavini i te Atua no ta ˈna e manaˈo ra e e huru haavarevare o to ˈna mau metua aore ra o te tahi atu Kerisetiano.

4. E pinepine, eaha te tumu mau e painu ê ai te feia apî?

4 Mea pinepine e tapao te haerea orure hau o te hoê tamarii no te paruparu pae varua, e faaiteraa eaha to roto i to ˈna mafatu. (Maseli 15:13; Mataio 12:34) Noa ˈtu eaha te tumu e painu ê ai te hoê taurearea, e pinepine te fifi i te tupu no te mea aita oia i farii maite i “te ite i te parau mau.” (Timoteo 2, 3:7) Maoti i te haamori ia Iehova ma te faatia ture noa, mea faufaa ia faahotu te feia apî i te taairaa piri e oia. Eaha te tauturu ia ratou ia na reira?

A haafatata ˈtu i te Atua

5. Eaha te mea faufaa roa ia faatupu te hoê taurearea i te taairaa piri e te Atua?

5 “E haafatata ˈtu i te Atua,” o ta te pǐpǐ ra ïa o Iakobo i papai, “e na ˈna e haafatata mai ia outou na.” (Iakobo 4:8) No te na reira, e tia i te hoê taata apî ia tauturuhia ia faahotu i te anaanatae no te Parau a te Atua. (Salamo 34:8) I te omuaraa, e hinaaro oia i te “û”—te mau haapiiraa tumu o te Bibilia. A au ai râ oia i te Parau a te Atua e a anaanatae ai i “te maa etaeta”—te haapiiraa pae varua hohonu—eita e maoro e noaa ia ˈna te paari pae varua. (Hebera 5:11-14; Salamo 1:2) Ua haamata te hoê taurearea tei faˈi e ua roaa oia i te huru oraraa o to te ao, i te oaoa i te mau faufaa pae varua. Na te aha i tauturu ia ˈna ia fariu faahou mai? I to ˈna fariiraa i te aˈoraa e taio i te Bibilia taatoa, ua tapea oia i te hoê tapura taioraa Bibilia tamau. Oia, mea faufaa roa te taio-tamau-raa i te Parau a te Atua no te faatupu i te taairaa piri e Iehova.

6, 7. Nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia faahotu i te hinaaro i te Parau a te Atua?

6 Mea faufaa mau ia tauturu te mau metua i ta ratou mau tamarii ia faahotu i te hinaaro i te Parau a te Atua! Noa ˈtu e ua fanaˈo oia i te hoê haapiiraa utuafare tamau, ua amuimui te hoê potii apî e te mau taurearea ohipa ino. No nia i ta ˈna haapiiraa utuafare, te haamanaˈo ra oia e: “Ia ui Papa i te mau uiraa, e taio noa vau i te mau pahonoraa, ma te ore hoi e hiˈo atu i to ˈna mata.” Maoti i te taio-noa-raa i te tumu parau i roto i te haapiiraa utuafare, e faaohipa te mau metua paari i te aravihi i te haapii. (Timoteo 2, 4:2) Ia anaanatae te hoê taurearea i te haapiiraa, e tia ia ˈna ia feruri e mea faufaa no ˈna. No te aha e ore ai e ui atu i te mau uiuiraa manaˈo e e vaiiho atu ai ia faaite mai i to ˈna manaˈo? A faaitoito i te taurearea ia faaite e nafea ia faaohipa i te tumu parau e hiˈopoahia ra. *

7 Hau atu â, a faariro i te aparauraa bibilia ei mea oraora maitai. E tano anaˈe, a rave e ia hauti te feia apî i te mau tupuraa e te mau darama bibilia. A tauturu ia ratou ia feruri i te vahi e te mau huru o te fenua i reira te mau mea e paraparauhia ra i te tupuraa. Mea maitai atoa te faaohiparaa i te mau hohoˈa fenua e te mau tapura. Oia, ma te feruri rii, e nehenehe te hoê haapiiraa utuafare e riro ei mea oraora maitai e te huru rau. E tano atoa ia hiˈopoa te mau metua i to ratou iho taairaa e Iehova. A haafatata ˈtu ai ratou ia Iehova, e nehenehe ta ratou e tauturu i ta ratou mau tamarii ia na reira atoa.—Deuteronomi 6:5-7.

8. E nafea te pure ia tauturu i te hoê ia haafatata ˈtu i te Atua?

8 E tauturu atoa te pure ia haafatata ˈtu i te Atua. Ua feaapiti noa te hoê potii apî i rotopu i te huru oraraa Kerisetiano e to ˈna amuimuiraa e te mau hoa e ere hoê â tiaturiraa e ta ˈna. (Iakobo 4:4) Ua nafea oia? “A tahi roa ra vau i pure mau ai ia Iehova no nia i to ˈu huru,” o ta ˈna ïa i faˈi. Ua manaˈo oia e ua pahonohia ta ˈna pure i te iteraa mai ia ˈna i te pae hopea te hoê hoa i roto i te amuiraa Kerisetiano ta ˈna i nehenehe e paraparau atu. Ma te taa e te aratai ra Iehova ia ˈna, ua haamata oia i te faatupu i te taairaa e te Atua. E nehenehe ta te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii na roto i te haamaitairaa i te huru o ta ratou iho mau pure. Ia pure ratou ei utuafare, e nehenehe ta te mau metua e ninii i to ratou mafatu e ia taa i ta ratou mau tamarii to ratou taairaa e Iehova.

A faaoromai e a haapapu râ

9, 10. Eaha te hiˈoraa ta Iehova i horoa i te faaoromairaa i te mau Iseraela etaeta?

9 Ia haamata te hoê taurearea i te painu ê atu, e tamata paha oia i te faataa ê ia ˈna iho e te patoi i te tutavaraa atoa a to ˈna mau metua e paraparau ia ˈna i te pae varua. Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave i roto i taua huru tupuraa fifi ra? A hiˈo na eaha ta Iehova i rave e Iseraela i tahito ra. Ua faaoromai oia i te mau Iseraela “etaeta” ua hau atu i te 900 matahiti hou a faarue ai ia ratou i to ratou haerea mârô. (Exodo 34:9; Paraleipomeno 2, 36:17-21; Roma 10:21) Noa ˈtu to ratou ‘faaooo-tamau-raa ia ˈna,’ ua “aroha” Iehova ia ratou. “Ua faahoˈi pinepine . . . oia i te riri, e aore to ˈna riri i faahope-hua-hia.” (Salamo 78:38-42) Aita te Atua i hape i to ˈna ohiparaa e o ratou. E pee te mau metua î i te here ia Iehova e e faaoromai ratou ia ore te tamarii e farii oioi i ta ratou mau tutavaraa e tauturu ia ˈna.

10 Te riroraa ei taata faaoromai, te oreraa atoa ïa e faarue i te tiaturiraa e e maitai mai te hoê taairaa i fifihia. Ua horoa Iehova i te hiˈoraa e nafea ia faaoromai. Ua rave oia i te taahiraa matamua na roto i te tonoraa i ta ˈna mau vea i te mau Iseraela ra “ua na nia iho ua na nia iho.” Ua “aroha” Iehova “i to ˈna mau taata,” noa ˈtu e ‘ua tâhito ratou i te mau vea a te Atua, e ua vahavaha i ta ˈna parau.’ (Paraleipomeno 2, 36:15, 16) Ua tiaoro oia i te mau Iseraela, a na ô ai e: “A fariu mai na outou atoa i ta outou ra parau ino.” (Ieremia 25:4, 5) Oia, aita Iehova i faahuru ê i ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia. Ua haapiihia te mau Iseraela ia “fariu mai” i te Atua ra e i to ˈna mau eˈa.

11. E nafea te mau metua ia faaoromai e ia haapapu râ i te ohiparaa e te hoê tamarii e painu atura?

11 E nehenehe ta te mau metua e pee ia Iehova i te faaoromairaa na roto i te oreraa e ru i te faaea i te tiaturi i te tamarii e painu atura. Ma te ore e faaea i te tiaturi, e nehenehe ta ratou e rave i te taahiraa matamua e tapea i te aparauraa aore ra e haamau faahou i te aparauraa. A pee maite ai i te mau faaueraa tumu parau-tia, e nehenehe ta ratou e ‘na nia iho e na nia iho’ i te taparuparu i te tamarii ia hoˈi mai i te eˈa o te parau mau.

Ia tiavaruhia te hoê taurearea aitâ i taeahia te matahiti

12. Eaha te hopoia a te mau metua no te hoê taurearea aitâ i taeahia te matahiti o te faaea ia raua ra e o tei tiavaruhia râ i rapae i te amuiraa?

12 E nafea râ ïa ia rave te hoê taurearea aitâ i taeahia te matahiti e te faaea noa râ i to ˈna mau metua ra, i te hara ino e no to ˈna haerea tatarahapa ore, ua tiavaruhia oia i rapae i te amuiraa? I te mea e te faaea ra oia i to ˈna mau metua ra, tei ia ratou noa râ te hopoia e haapii e e aˈo ia ˈna ia au i te Parau a te Atua. E nafea ia rave i te reira?—Maseli 6:20-22; 29:17.

13. Nafea te mau metua e nehenehe ai e tamata i te haaputapû i te mafatu o to ratou huaai e hape ra?

13 E nehenehe—oia mau, mea maitai roa—e horoa i taua haapiiraa e aˈoraa ra i roto i te hoê haapiiraa Bibilia e oia anaˈe. E tia i te metua eiaha ia haava na nia i te haerea etaeta o te tamarii, ia tamata râ i te hiˈo eaha to roto i to ˈna mafatu. Eaha te huru mau o to ˈna maˈi pae varua? (Maseli 20:5) Eita anei te vahi mǎrû o to ˈna mafatu e puta? Eaha te mau irava e nehenehe e faaohipahia ma te aravihi? Te haapapu maira te aposetolo Paulo ia tatou e: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te varua e te aau, e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.” (Hebera 4:12) Oia, e nehenehe ta te mau metua e rave hau atu i te parau-noa-raa i to ratou huaai eiaha e rave faahou i te hara. E nehenehe ta ratou e tamata i te haamata e te faatere i te rapaauraa.

14. Eaha te taahiraa matamua ta te hoê taurearea tei hape e tia ia rave no te tataî i to ˈna taairaa e Iehova, e e nafea te mau metua ia tauturu i te tamarii ia rave i taua taahiraa ra?

14 E hinaaro te hoê taurearea tei hape e tataî i to ˈna taairaa e Iehova. Te taahiraa matamua e tia ia ˈna ia rave, te ‘tatarahaparaa ïa e te fariuraa mai.’ (Ohipa 3:19; Isaia 55:6, 7) Ia tauturu ratou i te taurearea i te fare ia tatarahapa, e tia i te mau metua ia “faaoromai maite i te ino, ma te haapii mǎrû maite” i te tamarii aita to ˈna aau e tae ra. (Timoteo 2, 2:24-26) E tia ia ratou ia “aˈo” ia ˈna na roto i te auraa o te Bibilia. E nehenehe atoa te taˈo Heleni i hurihia ei “aˈo” e hurihia ei “horoa i te haapapuraa.” (Apokalupo 3:19; Ioane 16:8) E titau ïa te aˈo ia haapapu i te tamarii e e hara to ˈna haerea. Parau mau, e ere i te mea ohie. Ia nehenehe, e tia i te mau metua ia haaputa i to ˈna mafatu, a faaohipa ˈi i te mau ravea atoa e au i te Bibilia no te haapapu ia ˈna. E tia ia ratou ia tamata i te tauturu ia ˈna ia taa e mea faufaa ia ‘riaria i te ino, e ia hinaaro i te maitai.’ (Amosa 5:15) Peneiaˈe to ˈna iho huru mau i te hoˈi faahou mai ‘e ia ora oia i te marei a te Diabolo.’

15. Eaha te tuhaa a te pure i roto i te tataîraa i te taairaa o te hoê taurearea tei hape e Iehova?

15 No te tataî i te taairaa e Iehova, mea faufaa roa te pure. Papu maitai, eiaha te hoê ia “pure” no te hara ino e ravehia ra ma te tatarahapa ore e te hoê taata tei riro na ei melo o te amuiraa Kerisetiano. (Ioane 1, 5:16, 17; Ieremia 7:16-20; Hebera 10:26, 27) Teie râ, e nehenehe ta te mau metua e ani ia Iehova ia horoa mai i te paari no te faaruru i te huru tupuraa. (Iakobo 1:5) Ia haapapu te hoê taurearea i tiavaruhia e te tatarahapa ra oia e te ‘taiâ ra râ oia i te Atua,’ e pure paha te mau metua e mai te peu e te vai ra te tumu e faaore ai te Atua i te hape a te tamarii, ia tupu ïa to ˈna hinaaro. (Ioane 1, 3:21) Ia faaroo oia i taua mau pure ra, e tauturuhia te taurearea ia hiˈo ia Iehova mai te hoê Atua aroha. *Exodo 34:6, 7; Iakobo 5:16.

16. E nafea tatou ia tauturu i te mau melo o te utuafare o te mau taurearea aitâ i taeahia te matahiti tei tiavaruhia?

16 Ia tiavaruhia te hoê taurearea bapetizohia, “eiaha” te mau melo o te amuiraa ‘ia amui atu’ ia ˈna. (Korinetia 1, 5:11; Ioane 2, 10, 11) E tauturu paha te reira ia ˈna ia ‘hoˈi faahou mai to ˈna iho huru mau’ e ia hoˈi mai i te aua haapuraa a te Atua ra. (Luka 15:17) Ia hoˈi mai râ oia aore ra eita, e nehenehe te mau melo o te amuiraa e faaitoito i te utuafare o te taurearea i tiavaruhia. E nehenehe ta tatou paatoa e imi i te ravea no te faaite i te “aroha” e te “aau mǎrû” ia ratou.—Petero 1, 3:8, 9.

E nafea vetahi ia tauturu

17. Eaha ta te mau melo o te amuiraa e tia ia haamanaˈo ia tamata ratou i te tauturu i te hoê tamarii e painu ê atura?

17 Eaha ïa no te hoê taurearea aita i tiavaruhia i rapae i te amuiraa Kerisetiano e tei paruparu râ i te pae faaroo? “Ia mauiui te hoê melo,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai, “e mauiui atoa te mau melo atoa.” (Korinetia 1, 12:26) E nehenehe vetahi ê e anaanatae atu ma te ohipa roa ˈtu i taua taurearea ra. Papu maitai, mea hinaarohia ia ara, i te mea e e nehenehe te hoê taurearea e maˈihia ra i te pae varua e ohipa ma te ino i nia i te tahi atu feia apî. (Galatia 5:7-9) I roto i te hoê amuiraa, ua titau manihini te tahi mau taata paari manaˈo maitai tei hinaaro e tauturu i te tahi mau taurearea tei paruparuhia i te pae varua ia haere mai i te tahi mau putuputuraa no te hauti amui i te upaupa auhia e te taata. Noa ˈtu e ua tae te aau o te mau taurearea e haere mai e ua oaoa i taua mau tupuraa ra, i te pae hopea, ua aratai to ratou ohiparaa te tahi i nia i te tahi ia ratou ia faarue i te amuiraa. (Korinetia 1, 15:33; Iuda 22, 23) Te mea o te tauturu i te faaora i te tamarii e maˈihia ra i te pae varua, e ere ïa te mau farereiraa aita e aratairaa pae varua, o te mau putuputuraa râ o te tauturu ia ˈna ia faahotu i te hinaaro i te mau mea pae varua. *

18. E nafea tatou ia pee i te haerea o te metua o te tamaiti haamâuˈa faufaa o te parabole a Iesu?

18 Ia hoˈi mai te hoê taurearea tei faarue i te amuiraa, i te Piha a te Basileia aore ra ia haere mai i te hoê tairururaa, a feruri na eaha paha to ˈna huru. Eiaha anei tatou e faaite i te haerea haamanava o te metua o te tamaiti haamâuˈa faufaa o te parabole a Iesu? (Luka 15:18-20, 25-32) Ua parau te hoê taurearea apî tei faarue i te amuiraa Kerisetiano e tei haere i muri aˈe i te tairururaa mataeinaa e: “Ua manaˈo vau e e ite ore mai te taata atoa i te hoê taata mai ia ˈu, ua tapiri mai râ te mau taeae e te mau tuahine ia ˈu e ua haamanava mai. Ua putapû roa vau.” Ua haamata faahou oia i te haapii i te Bibilia e ua bapetizohia i muri aˈe.

Eiaha e faaea

19, 20. No te aha e tia ˈi ia tatou ia tapea i te manaˈo maitai i nia i te hoê tamarii haamâuˈa faufaa?

19 E titauhia te faaoromai no te tauturu i te hoê tamarii “haamâuˈa faufaa” ia ‘hoˈi mai to ˈna iho huru mau’ e e nehenehe e riro ei tautooraa no te mau metua e no vetahi ê. Eiaha râ e faaea. “Aore te Fatu i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) Te haapapu ra te Bibilia e te hinaaro ra Iehova ia tatarahapa te taata e ia ora. Oia mau, ua rave oia i te taahiraa e faanaho i te ravea no te faiite i te taata ia ˈna iho. (Korinetia 2, 5:18, 19) Maoti to ˈna faaoromai, ua hoˈi faahou mai to te mau mirioni taata huru mau.—Isaia 2:2, 3.

20 Eiaha anei ïa te mau metua e faaohipa i te mau ravea atoa a te mau Papai no te tauturu i ta ratou tamarii haamâuˈa faufaa aitâ i taeahia te matahiti ia hoˈi faahou mai to ˈna iho huru mau? Ma te pee ia Iehova, a faaoromai a rave ai outou i te mau taahiraa manaˈo maitai no te tauturu i ta outou tamarii ia hoˈi mai ia Iehova ra. A haapao maitai i te mau faaueraa tumu bibilia, e a tamata i te faaohipa i te mau huru maitatai o Iehova, oia te here, te parau-tia, e te paari a pure ai outou ia ˈna e tauturu mai. Mai te mau orure hau etaeta e rave rahi tei farii i te titauraa î i te here a Iehova e hoˈi mai, e hoˈi mai paha ta outou tamaiti aore ra tamahine haamâuˈa faufaa i te nǎnǎ haapuraa a te Atua ra.—Luka 15:6, 7.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau manaˈo tauturu hau no nia i te ravea e haapii ai i te feia apî ma te manuïa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1999, mau api 13-17.

^ Eiaha taua mau pure ra ia pûpûhia i mua i te taata i te mau putuputuraa a te amuiraa no te hoê taurearea aitâ i taeahia te matahiti, no te mea aita paha vetahi ê i ite i te huru mau o te taata i tiavaruhia.—A hiˈo i te Tour de Garde o te 15 no Tenuare 1980, api 31.

^ No te tahi mau manaˈo tauturu taa maitai, a hiˈo i te Réveillez-vous! o te 22 no Atopa 1972, mau api 13-16; e te A ara mai na! o te 8 no Tetepa 1996, mau api 21-23.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha paha te tumu mau o te fifi ia faarue te mau taurearea i te amuiraa?

• E nafea te feia apî ia tauturuhia i te faatupu i te taairaa e Iehova?

• No te aha te mau metua e hinaaro ai ia faaoromai e ia haapapu râ ia tauturu ratou i te hoê tamarii haamâuˈa faufaa?

• E nafea to te amuiraa ia tauturu i te hoê taurearea haamâuˈa faufaa ia hoˈi mai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

E nehenehe te mau pure aau tae a te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii ia ite i to ratou taairaa piri e Iehova

[Hohoˈa i te api 15]

Mea faufaa roa ia taio i te Parau a te Atua no te faatupu i te taairaa piri e Iehova

[Hohoˈa i te api 17]

A manava ˈtu i te hoê tamarii haamâuˈa faufaa ia ‘hoˈi faahou mai to ˈna iho huru mau’

[Hohoˈa i te api 18]

A rave i te mau taahiraa manaˈo maitai no te tauturu i ta outou tamarii ia hoˈi mai ia Iehova ra