Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Eaha te “faaearaa” i faahitihia i roto i te Hebera 4:9-11, e nafea te hoê taata e ‘ô ai i roto i taua faaearaa ra’?

Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano Hebera i te senekele matamua e: “Te vai râ maori te [hoê faaearaa sabati no te nunaa o] te Atua. O tei ô hoi [i roto] i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa, mai te Atua hoi i faaea i ta ˈna ra. E teie nei, e rohi ïa tatou i te faaô [i roto] i taua faaearaa ra.”—Hebera 4:9-11; MN.

I to Paulo parauraa no nia i te faaearaa o te Atua i ta ˈNa ohipa, e au ra e te faahiti ra oia i tei parauhia i roto i te Genese 2:2, i reira tatou e taio ai e: “Faaoti ihora hoi te Atua i ta ˈna ohipa i te mahana hitu ra, i ta ˈna i rave; e faaea ihora oia i te mahana hitu, i ta ˈna atoa ra mau ohipa i hamanihia e a ˈna ra.” No te aha Iehova i ‘faaea ˈi i te mahana hitu’? Papu maitai, e ere no te mea e ua hinaaro oia e faafaaea “i ta ˈna atoa ra mau ohipa i hamanihia e a ˈna ra.” Te haamaramarama mai ra te irava i muri iho e: “Ua haamaitai ihora te Atua i te mahana hitu, e haamoˈa ˈtura i te reira; no te mea, i reira to ˈna faaearaa i ta ˈna atoa ra mau ohipa ta te Atua i hamani e i rave ra.”—Genese 2:3; Isaia 40:26, 28.

Mea taa ê “te mahana hitu” i na mahana e ono na mua ˈtu, inaha, e mahana te reira ta te Atua i haamaitai e i haamoˈa, e mahana faataahia aore ra pûpûhia no te hoê opuaraa taa ê. Eaha taua opuaraa ra? Na mua ˈtu, ua faaite te Atua i ta ˈna opuaraa no te huitaata e te fenua. Ua parau te Atua i te tane matamua e ta ˈna vahine e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Genese 1:28) Noa ˈtu e ua horoa te Atua i te hoê haamataraa tia roa na te huitaata e te fenua, e titauhia te taime no te haavî i te fenua taatoa e no te faariro ei paradaiso tei î i te fetii taata tia roa mai ta te Atua i opua. No reira, i “te mahana hitu,” faaea ˈtura te Atua i te rave i te tahi atu mau ohipa poieteraa i nia i te fenua nei no te vaiiho i ta ˈna i poiete aˈena ia tupu ia au i to ˈna hinaaro. I te hopea o taua “mahana” ra, ua riro te mau mea atoa ta te Atua i opua ei mea mau. Ehia maororaa to taua faaearaa ra?

Ia hiˈo faahou tatou i te mau parau a Paulo i roto i te Hebera, te tapao nei tatou e ua haamahitihiti oia e “te vai râ maori te hoê faaearaa sabati no te nunaa o te Atua,” e ua faaitoito oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia rohi “i te faaô i roto i taua faaearaa ra.” Te faaite ra te reira e i to Paulo papairaa i teie mau parau, aita “te mahana hitu” o te faaearaa o te Atua o tei haamata hoi fatata e 4 000 matahiti na mua ˈtu, i hope atura. Eita e hope e tae noa ˈtu i te taime e tupu roa ˈi te opuaraa a te Atua no te huitaata e te fenua i te hopea o te Faatereraa Tausani Matahiti a Iesu Mesia, o oia te “Fatu o te sabati.”—Mataio 12:8; Apokalupo 20:1-6; 21:1-4.

Ma taua tiaturiraa faahiahia ra, ua faataa Paulo nafea te hoê taata e nehenehe ai e ô i roto i te faaearaa o te Atua. Ua papai oia e: “O tei ô . . . i roto i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa.” Te parau maira te reira e noa ˈtu e e haamataraa tia roa to ratou, aita te huitaata taatoa i ô i roto i te faaearaa o te Atua. No te mea aita Adamu raua o Eva i haapao maoro i te faaearaa o te Atua i “te mahana hitu” ma te farii i ta ˈna faanahoraa no raua. Ua patoi râ raua e ua hinaaro e faataa ê mai ia raua i te Atua. Oia mau, ua pee raua i te faanahoraa o te mau mea a Satani maoti i te farii i te aratairaa î i te here a te Atua. (Genese 2:15-17) Ei faahopearaa, ua ere raua i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso. Mai reira mai, ua faatîtîhia te huitaata taatoa e te hara e te pohe.—Roma 5:12, 14.

Aita te orureraa hau a te huitaata i faahuru ê i te opuaraa a te Atua. Te tamau noa ra to ˈna mahana faaearaa. Teie râ, ua rave Iehova i te hoê faanahoraa î i te here—te hoo—na roto i ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia, ia nehenehe te feia atoa o te farii i te reira maoti te faaroo e tiamâ mai i te teimaharaa o te hara e te pohe e e faafaaea. (Roma 6:23) No reira Paulo i faaitoito ai i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia ‘faaea i ta ratou ohipa.’ Te titauhia ra ia farii ratou i te faanahoraa faaoraraa a te Atua e eiaha e tamata i te faaoti i to ratou iho oraraa no a muri aˈe na roto i ta ratou iho ravea, mai ia Adamu raua o Eva. Te titau-atoa-hia ra ia ore ratou e tapi i te mau ohipa o te faatia ia ratou iho.

Mea tamǎrû mau ia tuu i ta tatou mau tapiraa miimii aore ra no teie nei ao i te hiti no te rave i te hinaaro o te Atua. Te faatae ra Iesu i teie titau-manihini-raa: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”—Mataio 11:28-30; MN.

Ua riro mau te aparauraa a Paulo no nia i te faaearaa o te Atua e nafea te hoê taata e nehenehe ai e ô i roto ei faaitoitoraa no te mau Kerisetiano Hebera i Ierusalema, o tei faaoromai e rave rahi hamani-ino-raa e faaoooraa no to ratou faaroo. (Ohipa 8:1; 12:1-5) Oia atoa, e nehenehe te mau parau a Paulo e riro ei faaitoitoraa no te mau Kerisetiano i teie mahana. Ua ite tatou e te fatata roa maira te tupuraa o te parau fafau a te Atua no nia i te hoê fenua paradaiso, e tia ia tatou atoa ia faaea i ta tatou iho mau ohipa e ia rohi i te faaô i roto i taua faaearaa ra.—Mataio 6:10, 33; Petero 2, 3:13.

[Hohoˈa i te api 31]

E tupu te parau fafau a te Atua no nia i te hoê fenua paradaiso i te hopea o to ˈna mahana faaearaa