Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tia anei ia faahohonu outou i te tahi atu mau haapaoraa?

E tia anei ia faahohonu outou i te tahi atu mau haapaoraa?

E tia anei ia faahohonu outou i te tahi atu mau haapaoraa?

“UA FATATA hoê matahiti i teie nei to ˈu haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e ua oaoa vau i te faaiteraa i te Basileia o te Atua ia vetahi ê,” o ta Miguel ïa, Ite no Iehova no Marite Apatoa, e parau ra. “Ua haamata aˈera vau i te faaroo atu i te mau porotarama faaroo i roto i te radio e te mataitai i te feia poro faaroo i roto i te afata teata. Te manaˈo ra vau e e nehenehe taua mau porotarama ra e tauturu mai ia taa maitai aˈe ia ˈu te taata no te tahi atu mau haapaoraa. Ua ite au e aita ta ratou mau haapiiraa e au ra i ta te Bibilia, te hinaaro ra râ vau e ite atu.”

I taua atoa ra fenua, mea itoito roa o Jorge i te haapii ia vetahi ê no nia i te haamoriraa mau. Teie râ, i te hoê taime, ua haamata atoa oia i te faaroo atu i te mau porotarama radio e afata teata a te mau haapaoraa. E pinepine oia i te parau e: “Mea titauhia ia ite oe eaha ta vetahi ê e manaˈo ra.” Ia uihia oia eaha te mau vahi atâta o teie tapiripiriraa ˈtu i te mau haapiiraa hape, e pahono oia e: “Aita hoê aˈe mea e nehenehe e tuino i te faaroo o te hoê o te ite i te parau mau Bibilia.” E faahiti mai teie na aamu i te hoê uiraa faufaa, Mea paari anei ia faaroo atu i ta vetahi ê e tiaturi ra?

Te iteraa i te Kerisetianoraa mau

I muri aˈe i to te mau aposetolo poheraa, ua inohia te haamoriraa mau i te tupu-mǎrû-raa o te mau hohoˈa Kerisetianoraa e rave rahi. Ma te ite aˈena i te reira, ua vauvau Iesu i te hoê ravea e itea ˈi te taa-ê-raa i roto i teie mau huru faahohoˈaraa o te Kerisetianoraa e te Kerisetianoraa mau. Na mua, ua faaara oia e: “E ara râ i te orometua haavare, o tei haere mai ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa.” I muri iho, ua parau â oia e: “E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa.” (Mataio 7:15-23) E faaohipa te mau pǐpǐ a Iesu i ta ˈna i haapii, e e ite-ohie-hia ratou i to ratou mau hotu maitatai. Mai ia Iesu noa iho â, e haere ratou e hiˈo i te taata no te faataa i te Basileia o te Atua na nia i te mau Papai. Ma te pee i te hiˈoraa o Iesu, e taa ê mai ratou i te mau mârôraa politita e totiale a to te ao. E farii ratou i te Bibilia ei Parau a te Atua e e faatura ratou i te reira ei parau mau. E faaite haere ratou i te iˈoa o te Atua. E no te mea e tutava ratou i te faaohipa i te here ta te Atua e haapii ra, eita ratou e rave i te tamaˈi. E faariro râ ratou te tahi i te tahi ei taeae.—Luka 4:43; 10:1-9; Ioane 13:34, 35; 17:16, 17, 26.

Ia au i te mau Papai, e nehenehe e ‘itehia te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.’ (Malaki 3:18) Te hoê nei te manaˈo e te ohipa a te feia haamori mau i teie mahana, mai te mau Kerisetiano no te senekele matamua noa iho â. (Ephesia 4:4-6) Ua itea anaˈe ia outou teie tino Kerisetiano mau, no te aha outou e faahohonu ai aore ra e hinaaro ai e ite i te mau tiaturiraa a vetahi ê?

A ara i te mau orometua haavare

Te faˈi ra te Bibilia e i muri aˈe i te haapiiraa i te parau mau Bibilia, te vai ra te mea atâta ia haaviivii mai te mau haapiiraa hape i te pae varua. Ua faaara te aposetolo Paulo e: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te [philosophia] e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.” (Kolosa 2:8; MN) Auê ïa faahohoˈaraa ta teie irava e faataa ra! Mai te mau animala o te hinaaro e hopoi ê ia outou e amu, e nehenehe te mau orometua haavare e riro ei mea atâta mau.

Parau mau, ua tapao Paulo i ta vetahi ê e tiaturi ra. Ua haamata oia i te hoê taime i te hoê oreroraa parau mai teie: “E te mau taata Ateno nei, e rahi hua to outou mataro i te haamori i te [mau atua ia vetahi ê], ua ite iho nei au. Ia ˈu hoi i hahaere noa iho nei e te hiˈo-noa-raa ˈtu i ta outou e haamori nei, ite atura vau i te hoê fata e te parau papaihia i nia iho, na te Atua itea ore.” (Ohipa 17:22, 23; MN) Aita râ Paulo i tamau noa i te faaamu i to ˈna feruriraa i te mau philosophia a te feia orero Heleni.

Mea ê te haamaramaramaraa ia outou iho no nia i te mau tumu e te mau tiaturiraa a te mau haapaoraa hape, mea ê te faaamuraa ia outou iho i te reira. * Ua haamau Iehova i “te tavini haapao maitai e te paari” no te horoa i te haapiiraa niuhia i nia i ta ˈna Parau. (Mataio 4:4; 24:45) Ua papai Paulo e: “Eita e tia ia outou ia amu i te amuraa a [Iehova] ra, e te amuraa a te mau demoni. Te faaooo nei tatou [ia Iehova] ia riri?”—Korinetia 1, 10:20-22; MN.

Peneiaˈe e Kerisetiano mau te tahi mau orometua haavare na mua ˈˈe, i te hoê râ taime, ua fariu ratou mai te parau mau atu i nia i te hape. (Iuda 4, 11) Eiaha tatou ia maere i te reira. I muri aˈe i to ˈna paraparauraa no nia i “te tavini haapao maitai e te paari” oia hoi te tino o te mau Kerisetiano faatavaihia, ua paraparau Iesu no nia i te “tavini ino,” te hoê pǔpǔ o te autâ, “e maoro ta ˈu fatu e hoˈi mai ai,” e o te haamata i te pǎpǎi i to ˈna mau taeae tavini. (Mataio 24:48, 49) E pinepine, aita ta teie mau taata iho e ta ta ratou mau pǐpǐ e haapiiraa; te hinaaro noa ra ratou e tuino i to vetahi ê faaroo. No nia ia ratou, ua papai te aposetolo Ioane e: “Ia haere noa mai te hoê taata orometua ia outou na, e ere teie ta ˈna parau i haapii mai, eiaha e farii atu ia ˈna i roto i to outou mau fare, eiaha e parau atu ia ˈna e, Ia ora na i te haerea.”—Ioane 2, 10; Korinetia 2, 11:3, 4, 13-15.

Mea maitai ia ara maitai te feia aau rotahi e imi ra i te parau mau, i ta ratou e faaroo ra i te mau haapaoraa ê atu. I te taime au, e haamaitai te Atua i te mau taata mafatu haavare ore o te imi i te parau mau. Te parau ra te Bibilia no nia i te paari no ǒ mai i te Atua ra e: “Ia imi hua oe ia ˈna mai te ario ra, e ia paheru hua oe ia ˈna, mai te taoˈa hunahia ra . . . e noaa ïa ia oe te ite i te Atua.” (Maseli 2:4, 5) No te mea ua itea ia ratou teie ite i te Atua maoti te Bibilia e te amuiraa Kerisetiano e no te mea ua ite ratou nafea to Iehova haamaitairaa i te feia e arataihia e teie ite, eita te mau Kerisetiano mau e tamau faahou i te faaroo atu i te mau haapiiraa hape a te haapaoraa.—Timoteo 2, 3:14.

[Nota i raro i te api]

^ Te faaite ra te buka L’humanité à la recherche de Dieu, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., i te haamaramaramaraa tumu no nia i te tupuraa e te mau haapiiraa a te mau haapaoraa e rave rahi o te ao nei.