Eaha to roto?

Eaha te hara?

Eaha te hara?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Te hara, o te mau ohipa ïa, huru aau aore ra manaˈo o te patoi i ta te Atua mau ture aveia. O te ofatiraa atoa i te mau ture a te Atua ma te rave i te mea ino e te tia ore i te aro o te Atua. (Ioane 1, 3:4; 5:17) Te faataa atoa ra te Bibilia e e hara tatou ia ore tatou e rave i te mea tia.—Iakobo 4:17.

 Eaha te auraa o te parau hara? O te oreraa ïa te fa e puta. Teie te tahi hiˈoraa: I Iseraela i tahito, mea aravihi te hoê pǔpǔ faehau i te taora i te ofai “aita e haperaa.” I roto i te reo tumu, ua parauhia “aita e hara.” (Te mau tavana 20:16) Te auraa ïa e te hararaa, o te oreraa ïa te fa e puta. I ǒ nei, ia ore ïa tatou e pee i te mau ture aveia tia roa a te Atua.

 I te mea na te Atua i poiete i te mau mea atoa, e tiaraa to ˈna no te faataa eaha te mea ino e eaha te mea maitai no te huitaata. (Apokalupo 4:11) E haava o ˈna ia tatou tataitahi ia au i ta tatou mau ohipa.—Roma 14:12.

E nehenehe anei e ore roa e hara?

 Aita. Te parau ra te Bibilia: “Ua hara anaˈe hoi te taata atoa e eita e raea ia ratou te hanahana o te Atua.” (Roma 3:23; Te mau arii 1, 8:46; Koheleta 7:20; Ioane 1, 1:8) No te aha hoi?

 Aita e hara to Adamu raua Eva i te omuaraa. Ua poietehia hoi raua ia au i to te Atua huru. (Genese 1:27) Ua faaroo ore râ raua i te Atua e riro mai nei ei taata hara. (Genese 3:5, 6, 17-19) I to raua fanauraa mai i te tamarii, roo-atoa-hia ratou i te hara e te huru tia ore. (Roma 5:12) Ua parau te arii o Iseraela, o Davida: “Ua fanauhia vau e te hapa.”—Salamo 51:5.

Mea ino aˈe anei vetahi mau hara i te tahi atu?

 E. Te parau ra te Bibilia no nia i te taata o Sodoma, e “mea ino” e te “rave i te hara rahi” ratou, oia atoa mea “ino roa ta ratou hara.” (Genese 13:13; 18:20) A hiˈo na na te aha e faaoti e mea ino aˈe te tahi hara i te tahi atu.

  1.   Te ino. Te faaara mai ra te Bibilia ia tatou no nia i te mau hara ino roa mai te peu taotoraa tia ore, te haamori idolo, te eiâ, te inu ava, te taviri taata, te taparahi taata e te peu tahutahu. (Korinetia 1, 6:9-11; Apokalupo 21:8) Ia au i te Bibilia mea ino aˈe te reira i te mau hara opua-ore-hia aore ra manaˈo-ore-hia. Mai te mau parau aore ra ohipa o te nehenehe e haamauiui i te tahi atu. (Maseli 12:18; Ephesia 4:31, 32) Teie râ, te faaitoito mai ra te Bibilia ia haapao maitai ia ore tatou e topa i roto i te hara ino roa ˈtu â.—Mataio 5:27, 28.

  2.   Te manaˈo turai. E ravehia te tahi mau hara ma te ite ore i ta te Atua mau titauraa. (Ohipa 17:30; Timoteo 1, 1:13) Te faataa ê nei râ te Bibilia i teie mau hara i tera mau hara ravehia ma te opua i te ofati i ta te Atua mau ture. (Numera 15:30, 31) No roto mai taua mau hara ra i te hoê “aau ino.”—Ieremia 16:12.

  3.   Te rahiraa taime. Te faataa ê atoa nei te Bibilia i te hara ravehia hoê noa taime i te hara ravehia e rave rahi taime. (Ioane 1, 3:4-8) E haava te Atua i te feia o te rave i te “hara ma te hinaaro mau,” i muri iho atoa i te iteraa e nafea ia rave i te mea tia.—Hebera 10:26, 27.

 E nehenehe te feia tei rave i te hara ino mau e faahapa noa ia ratou iho no ta ratou mau hape mai te arii Davida o tei papai: “Te na nia ra hoi ta ˈu mau hapa i to ˈu upoo. Mai te hoê hopoia teimaha eita e haere ia ˈu ia amo.” (Salamo 38:4) Teie râ, te haapapu mai ra te Bibilia: “Ia haapae te taata ino i to ˈna haerea, E te taata ohipa ino i to ˈna mau manaˈo. Ia hoˈi mai oia ia Iehova, o te aroha hamani maitai ia ˈna, I to tatou Atua, e faaore rahi hoi oia i te hara.”—Isaia 55:7.