Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Ia Faaeteete i “Leo o Tagata Ese”

Ia Faaeteete i “Leo o Tagata Ese”

Ia Faaeteete i “Leo o Tagata Ese”

“E lē mulimuli atu i latou i se tagata ese, a e sosola ese iā te ia; auā latou te lē iloa leo o tagata ese.”—IOANE 10:5.

1, 2. (a) Na faapefea ona tali atu Maria ina ua taʻu atu e Iesu lona igoa, ma o le ā le fetalaiga a Iesu na faia muamua ua faataʻitaʻia i lenei tala? (e) O le ā ua mafai ai ona tatou mulimulituʻi iā Iesu?

SA MĀTAUINA e Iesu ua toe faatūina, le fafine o tū i autafa o lona tuugamau ua avanoa. E na te silafia lelei o ia. O ia o Maria le Makatala. Ua toeitiiti lua tausaga muamua atu, na ia tuliesea ai temoni na ulutinoina o ia. Talu mai lenā taimi na ia aufaatasi atu iā Iesu ma ona soo, ma tausia o latou manaʻoga i aso uma. (Luka 8:1-3) Ua tagi Maria ona o lona faanoanoa talu ai na ia vaai ua maliu Iesu ae o lea ua leai sona tino! Ona fesili atu lea o Iesu iā te ia: “Funa e, se ā le mea e te tagi ai? O ai ea e te saʻilia?” Sa manatu Maria o ia o le leoleo fanua, o lea na ia tali atu ai: “Le alii e, afai ua e ave ese iā te ia, taʻu mai ia iā te aʻu po o fea le mea ua e tuuina ai o ia; ona ou aveeseina lea o ia.” Ua fetalai atu Iesu iā te ia: “Maria e.” Ua iloa nei e Maria o Iesu lea ona o le auala ua ia fetalai atu ai iā te ia. Ua ia faapea atu ma le fiafia: “Le aʻoaʻo e,” ona ia fusi atu lea iā Iesu.—Ioane 20:11-18.

2 Ua faataʻitaʻia lelei mai e lenei tala se fetalaiga a Iesu na faia i se taimi muamua. I le faatusaina o ia i se leoleo mamoe a o ona soo o mamoe, na ia fetalai e valaau e le leoleo mamoe ana mamoe i o latou igoa ma ua latou iloa lona leo. (Ioane 10:3, 4, 14, 27, 28) O le mea moni e pei ona iloa e se mamoe lona leoleo mamoe, na faapena foʻi ona iloa e Maria lona Leoleo Mamoe o Keriso. Ua moni foʻi lenā i soo o Iesu i aso nei. (Ioane 10:16) Talu ai le faalogo lelei o mamoe i le leoleo mamoe, ua mafai ai ona latou nofo latalata atu iā te ia. E faapena foʻi i lo tatou faautauta faaleagaga ua mafai ai ona tatou mulimulituʻi i ala o lo tatou Leoleo Mamoe Sili, o Iesu Keriso.—Ioane 13:15; 1 Ioane 2:6; 5:20.

3. O ā nisi o fesili e mafai ona mafaufau i ai ona o le talafaatusa a Iesu i le lotoā mamoe?

3 Ae peitaʻi, e tusa ai ma lenā talafaatusa, o le tomai e iloa ai e le mamoe leo o tagata e mafai ai ona ia iloa e lē na o lana uō a o lona fili foʻi. E matuā tāua lava lenā tulaga talu ai o loo iai ē tetee i ni auala e lē iloagofie. O ai i latou? E faapefea ona latou gaoioi? E faapefea ona tatou puipuia i tatou? Ina ia iloa, seʻi o tatou vaai po o ā isi fetalaiga a Iesu i lana talafaatusa i le lotoā mamoe.

‘O Lē e Lē Ui Atu i le Faitotoʻa’

4. E tusa ai ma le talafaatusa i le leoleo mamoe, o ai e mulimuli ai mamoe, ma o ai e lē mulimuli ai?

4 Na fetalai Iesu: “A o lē ui atu i le faitotoʻa, o le leoleo mamoe lava lea. E to mai iā te ia le puipui e le leoleo faitotoʻa; e faalogo foʻi mamoe i lona leo; e valaau e ia i ana lava mamoe i o latou igoa; na te taʻitaʻi atu foʻi iā te i latou. Pe a tuuina atu e ia ana lava mamoe, e muamua atu ia i ai; ona mulimuli atu ai lea o mamoe iā te ia, auā ua latou iloa lona leo. A e lē mulimuli atu i latou i se tagata ese, a e sosola ese iā te ia; auā latou te lē iloa leo o tagata ese.” (Ioane 10:2-5) Ia mātau, e faatolu ona faaaogā e Iesu le upu “leo.” E faalua ona ia fetalai e faatatau i le leo o le leoleo mamoe, ae i le taimi lona tolu na ia faasino atu i le “leo o tagata ese.” O ai le tagata ese o loo faasino atu i ai Iesu?

5. Aiseā e lē tatau ai ona tatou alolofa i ia tagata ese o loo taʻua i le Ioane mataupu e 10?

5 E lē o talanoaina e Iesu le ituaiga tagata ese e tatou te mananaʻo e faaalia i ai le talimālō—e tusa ma le uluaʻi upu i le gagana a le Tusi Paia o lona uiga o le “alofa i tagata ese.” (Eperu 13:2) I le talafaatusa a Iesu, o le tagata ese e lē o se mālō na valaaulia. O lē e “lē ui atu i le faitotoʻa i totonu o le lotoā mamoe, a e alu aʻe i ai i se tasi mea.” O “le gaoi lea ma le fao mea.” (Ioane 10:1) O ai le uluaʻi tagata na taʻua i le Afioga a le Atua na avea ma gaoi ma faomea? O Satani le Tiapolo. Ua tatou maua faamaoniga i le tusi o Kenese.

Taimi Muamua na Faalogo ai i le Leo o se Tagata Ese

6, 7. Aiseā ua talafeagai ai ona taʻua Satani o le tagata ese ma le gaoi?

6 Ua faamatalaina i le Kenese 3:1-5 le auala na lagona ai le leo o le tagata ese i le lalolagi mo le uluaʻi taimi. Ua taʻua i le tala e faapea, na faalatalata atu Satani i le fafine o Eva e ala i se gata ma talanoa atu iā te ia i se auala taufaasesē. O le mea moni, e lē o taʻu moni mai i lenei tala o Satani o ia o se “tagata ese.” Ae ui i lea, ua faaalia i ana gaoioiga i le tele o auala ua pei o ia o le tagata ese lea na taʻua i le talafaatusa a Iesu ua faamauina i le Ioane mataupu e 10. Seʻi iloilo nisi mea e tutusa ai.

7 Na taʻua e Iesu e faapea, e ui atu le tagata ese i se isi auala e osofaʻi mamoe i le lotoā mamoe. Na faapena foʻi ona alu atu Satani i lē na ia osofaʻia i se isi auala, e ala i le faaaogāina o le gata. O lenei auala faatogafiti na ia faalatalata atu ai ua faaalia ai o Satani o ia moni lava o se gaoi taufaaʻoleʻole. E lē gata i lea, o loo faanaunau le tagata ese e pei ona taʻua i le talafaatusa e gaoi mamoe mai lē e ana nei mamoe. O le mea moni, e sili atu lona leaga na i lo se gaoi, talu ai e manaʻo foʻi ina ia “fasi, ma faaumatia” mamoe. (Ioane 10:10) I se tulaga tutusa, o Satani o se gaoi. O lona ʻolegiaina o Eva, na ia aveesea ai lona faamaoni i le Atua. Ae sili atu i lenā, ua aumaia e Satani le oti i tagata. O lea la, o ia o le fasioti tagata.

8. Na faapefea ona mimilo sesē e Satani fetalaiga a Ieova ma ona faanaunauga?

8 Na manino mai le lē faamaoni o Satani i le auala na ia mimilo sesē ai fetalaiga a Ieova ma ona faanaunauga. Na ia fesili atu iā Eva, “E moni ea, na fetalai mai le Atua, lua te lē aai i laau uma o le faatoʻaga?” Na faatagā teʻi Satani e pei lava ua ia faapea atu, ‘E faapefea ona lē alofa faapena le Atua?’ Na ia toe faaopoopo atu: “Ua silafia e le Atua, o le aso lua te aai ai, e pupula ai o oulua mata.” Mātau ana upu: “Ua silafia e le Atua.” E pei lava ua faapea mai Satani: ‘Ou te iloa mea e silafia e le Atua. Ou te iloa ona faanaunauga ma e leaga.’ (Kenese 2:16, 17; 3:1, 5) E faanoanoa lava, e leʻi liliu ese Eva ma Atamu mai le leo o lenei tagata ese. Na i lo lea, na la faalogo i ai ma ua aumaia ai le auē iā i laʻua ma a la fanau.—Roma 5:12, 14.

9. Aiseā e ao ai ona tatou faatalitalia le lagonaina o leo o tagata ese i aso nei?

9 Ua faaaogā e Satani auala faapena e taʻitaʻi sesē ai tagata o le Atua i aso nei. (Faaaliga 12:9) O ia o le “tamā o le pepelo” ma o i latou e pei o ia, o loo taumafai e faasesē auauna a le Atua o ana fanau na. (Ioane 8:44) Seʻi o tatou mātauina nisi auala ua lagonaina ai leo o tagata ese i aso nei.

Auala e Lagona ai Leo o Tagata Ese i Aso Nei

10. O le ā se tasi o auala ua lagonaina ai leo o tagata ese?

10 Faamatalaga sesē. Ua taʻua e le aposetolo o Paulo: “Aua le feaveaʻiina outou i aʻoaʻoga ese ma uiga eseese.” (Eperu 13:9) O ā ituaiga o aʻoaʻoga? Talu ai e mafai ona “feaveaʻiina” i tatou e nei aʻoaʻoga, ua manino o loo faasino atu Paulo i aʻoaʻoga e faavaivaia ai lo tatou itu faaleagaga. O ai o loo taʻuina atu na aʻoaʻoga ese? Na taʻu atu e Paulo i se vaega o toeaina Kerisiano: “E tupu mai foʻi iā te outou lava tagata e tautala mai i mea faapiʻopiʻo, e fetoso ese ai le ʻau soo ia mulimuli iā i latou.” (Galuega 20:30) O le mea moni, i aso nei ua pei o aso o Paulo, o nisi sa avea muamua ma vaega o le faapotopotoga Kerisiano ua latou taumafai nei e faasesē mamoe e ala i le ‘tautala i mea faapiʻopiʻo’—o mea e lē moni atoatoa ma matuā sesē lava. E pei ona faaalia e le aposetolo o Peteru, ua latou faavalea tagata i “upu pepelo”—upu e foliga mai e moni ae e lē saʻo.—2 Peteru 2:3.

11. Ua faaalia faapefea i upu o loo i le 2 Peteru 2:1, 3 ia auala ma le sini o i latou ua fulitua i le upu moni?

11 Ua faaalia atili e Peteru auala a ē ua fulitua i le upu moni e ala i lo latou “faatupuina faalilolilo o vaevaega e fano ai.” (2 Peteru 2:1, 3) E pei o le tagata gaoi i le talafaatusa a Iesu i le lotoā mamoe, ‘e lē ulu atu i le faitotoʻa, ae alu aʻe i se tasi mea,’ e faapena foʻi ona faalatalata mai iā i tatou ē ua fulitua i le upu moni i ni auala faalēiloga. (Kalatia 2:4; Iuta 4) O le ā lo latou sini? Ua faaopoopo mai Peteru: ‘Ua latou faavalea outou.’ O le mea moni, e tusa lava pe taumafai ē fulitua i le upu moni e taʻutonuina a latou gaoioiga, ae o lo latou sini moni “ia gaoi, ma fasi, ma faaumatia.” (Ioane 10:10) Ia faaeteete i na tagata ese!

12. (a) E ala i aumea e faapefea ona tatou faalogo ai i leo o tagata ese? (e) O le ā le mea e tutusa ai togafiti a Satani ma na tagata ese i aso nei?

12 Aumea leaga. E ono lagona foʻi leo o tagata ese e ala iā i latou o tatou auaumea atu i ai. O aumea leaga e matuā faaleagaina ai lava talavou. (1 Korinito 15:33) Ia manatua, na taulaʻi atu Satani iā Eva—o lē e laʻitiiti o le uluaʻi ulugalii ma e lē tele sona poto masani. Na ia faatalitonu o ia e faapea na soona faasāsā naʻuā e Ieova lona saʻolotoga, ae ua matuā tuufaafeagai lava lea manatu ma le mea moni. E alofa Ieova i tagata na ia foafoaina ma na te tausia i latou mo lo latou lelei. (Isaia 48:17) E faapena foʻi i aso nei, e taumafai tagata ese e faatalitonu outou talavou, ua soona faasāsā naʻuā e o outou mātua Kerisiano lo outou saʻolotoga. O ā auala e mafai ona afāina ai outou i na tagata ese? Ua faapea mai se tasi teine Kerisiano: “Na faavaivaia loʻu faatuatua mo se taimi ona o aʻu aumea i le vasega. Na latou faapea soo mai, ua faasāsā naʻuā ma lē faapalepale laʻu lotu.” Ae peitaʻi, o le mea moni e alolofa ou mātua iā te oe. O lea la, pe a taumafai au aumea i le aʻoga e uunaʻia oe ia lē maufaatuatuaina ou mātua, aua le faasesēina oe e pei o Eva.

13. O le ā le ala atamai na uia e Tavita, ma o le ā se auala tatou te faataʻitaʻi ai iā te ia?

13 E tusa ma aumea leaga, ua taʻua e le faisalamo o Tavita: “Ou te leʻi nofo faatasi ma tagata ulavavale; ou te leʻi alu faatasi ma tagata pepelo.” (Salamo 26:4) Pe e te mātauina amioga masani a tagata ese? Ua latou faia mea pepelo ma natia o latou lava tulaga moni, e pei lava ona natia e Satani o ia lava e ala i le faaaogāina o le gata. I aso nei, o nisi tagata amioleaga ua latou natia o latou tulaga moni ma faanaunauga moni e ala i le faaaogāina o le Initineti. I polokalame o fetalanoaʻiga i le komepiuta, o tagata matutua e faia amioga matagā ua faapea mai o i latou e talavou ina ia maileia ai outou. Le ʻau talavou e, ia outou matuā faaeteete ina neʻi faaleagaina faaleagaga outou.—Salamo 119:101; Faataoto 22:3.

14. E faapefea e faasalalauga i nisi taimi ona lomia leo o tagata ese?

14 Tuuaʻiga Pepelo. E ui ina lelei nisi lipoti o tala fou e faatatau i Molimau a Ieova, ae i nisi taimi e faaaogā ai e tagata ese faasalalauga ina ia faailoa atu a latou faamatalaga sesē. O se faaaʻoaʻoga, i se tasi atunuu na lipotia sesē ai Molimau e faapea, na latou lagolagoina le pulega a Hitila i le Taua Lona Lua a le Lalolagi. I se isi atunuu, na lipotia sesē ai Molimau i le faaleagaina o falesā. I nisi atunuu e tuuaʻia sesē ai e faasalalauga ia Molimau i lo latou teena o le faia o togafitiga faafomaʻi i a latou fanau aemaise le manatu māmā i agasala matuiā na faia e isi uso talitonu. (Mataio 10:22) E ui lava i lea, ua iloa e tagata faamaoni o ē masani iā i tatou e sesē na tuuaʻiga.

15. Aiseā e lē o se auala atamai ai le talitonu i mea uma o aumaia i faasalalauga?

15 O le ā e ao ona tatou faia pe a fesagaʻi ma tuuaʻiga ua faasalalauina e ala i leo o na tagata ese? E ao ona utagia le fautuaga a le Faataoto 14:15: “O lē ua faigofie, e talia e ia upu uma; a o lē ua mafaufau, ua faautauta o ia i lona ala.” E lē o se auala atamai le talitonu e moni mea uma ua faaalia mai i faasalalauga. E ui e lē faapea o le a tatou lē talitonuina faamatalaga uma a le ʻaufaasalalau, ae ua tatou iloa foʻi “o le lalolagi uma o loo nofo toʻilalo i loo leaga.”—1 Ioane 5:19.

“Tofotofo i Agaga”

16. (a) E faapefea i amio a mamoe moni lava ona faaalia ai le moni o fetalaiga a Iesu i le Ioane 10:4? (e) O le ā ua faalaeiau ai i tatou e le Tusi Paia e fai?

16 E faapefea ona tatou mautinoa po o tatou feutagaʻi ma se uō po o se fili? Na fetalai Iesu e mulimuli mamoe i le leoleo mamoe “auā ua latou iloa lona leo.” (Ioane 10:4) E lē o foliga mai o le leoleo mamoe e mulimuli ai mamoe iā te ia, ae o lona leo e māfua ai ona faia faapea. Ua taʻua i se tusi e faamatalaina ai nuu o le Tusi Paia, le tala i se tagata asiasi o lē na faapea mai e iloa e mamoe lo latou leoleo mamoe e ala i lona ofu ae lē o lona leo. Na tali atu se leoleo mamoe e faapea latou te iloa i le leo. Ina ia faamaonia lenei mea, na fesuiaʻia o la ofu ma le tagata asiasi. A o ofuina ia ofu o le leoleo mamoe, na valaau atu ai le tagata ese i mamoe, ae e leʻi tali mai. E latou te lē masani i lona leo. Peitaʻi, ina ua valaau atu le leoleo mamoe iā i latou, e ui lava e lē o ofu o ia i ofu leoleo mamoe, ae na ō atu lava momoe iā te ia. O lea la, atonu e foliga mai se tasi o se leoleo mamoe, ae e lē o se faamaoniga moni lenā i mamoe. E faatusatusa e mamoe le leo o le tagata o loo valaau i le leo o le leoleo mamoe moni. Ua taʻu mai e le Tusi Paia, ia tatou faia se mea faapena—ia “tofotofo i agaga [po o feʻau] pe mai le Atua i latou.” (1 Ioane 4:1; 2 Timoteo 1:13) O le ā o le a fesoasoani iā i tatou e faia faapena?

17. (a) E faapefea ona tatou masani i le siʻufofoga o Ieova? (e) O le poto e uiga iā Ieova e uunaʻia ai i tatou e faia le ā?

17 O le mea moni, o lo tatou masani lelei i le siʻufofoga o Ieova po o lana feʻau, o lo tatou iloa lelei foʻi lenā o leo o tagata ese. Ua faasino mai e le Tusi Paia le auala tatou te maua ai lenā poto. Ua faapea mai: “E faalogo foʻi o outou taliga i le upu i o outou tua, . . . e faapea mai, O le ala lava lenei, ia outou savavali ai.” (Isaia 30:21) O le “upu” i o tatou tua e mai le Afioga a le Atua. O so o se taimi lava tatou te faitauina ai le Afioga a le Atua, tatou te faalogo ai e pei lava, o le leo o lo tatou Leoleo Mamoe Sili o Ieova. (Salamo 23:1) O lea la, o le tele o lo tatou suʻesuʻe i le Tusi Paia, o le tele foʻi lenā o lo tatou masani i le siʻufofoga o le Atua. O lenā poto e mafai ai e i tatou ona vave iloa le leo o tagata ese.—Kalatia 1:8.

18. (a) O le ā e aofia ai i le iloaina o le siʻufofoga o Ieova? (e) E tusa ai ma le Mataio 17:5, aiseā e ao ai ona tatou usiusitai i le siʻufofoga o Iesu?

18 O le ā e aofia ai i le iloaina o le siʻufofoga o Ieova? E ese mai i le faalogo e aofia ai foʻi le usiusitai. Ia toe iloilo le mea o fai mai ai le Isaia 30:21. Ua faalauiloa mai e le Afioga a le Atua: “O le ala lava lenei.” Ioe, e ala i le suʻesuʻe o le Tusi Paia, tatou te lagona ai faatonuga a Ieova. Ona sosoo lea ma lona faatonu mai: “Ia outou savavali ai.” E finagalo Ieova iā i tatou ina ia gaoioi e tusa ma mea ua tatou faalogo i ai. O lea la, e ala i le faatatauina o mea ua tatou aʻoaʻoina, tatou te faaalia ai e lē gata tatou te lagona le siʻufofoga o Ieova ae tatou te faalogo foʻi i ai. (Teuteronome 28:1) O le usiusitai i le siʻufofoga o Ieova o lona uiga o le usiusitai foʻi lenā i le siʻufofoga o Iesu, auā o le finagalo lenā o Ieova ia tatou faia. (Mataio 17:5) O le ā ua taʻu mai e Iesu, le Leoleo Mamoe Lelei iā i tatou ia fai? Ua ia aʻoaʻo i tatou ina ia faia soo ma talitonuina “le auauna faamaoni ma le mafaufau.” (Mataio 24:45; 28:18-20) O le usiusitai i lona siʻufofoga o lona uiga o lo tatou ola e faavavau lea.—Galuega 3:23.

‘Latou te Sosola Ese iā te Ia’

19. E ao faapefea ona tatou gaoioi e tusa ai ma leo o tagata ese?

19 O lea la, e faapefea ona tatou gaoioi e tusa ma leo o tagata ese? I le auala e pei ona sa faia e mamoe. Ua fetalai Iesu: “A e lē mulimuli atu i latou i se tagata ese, a e sosola ese iā te ia.” (Ioane 10:5) E lua gaoioiga e ao ona tatou faia. Muamua, tatou te “lē mulimuli” i se tagata ese. Ioe, ia tatou maumauaʻi e teena se tagata ese. O le mea moni, i le gagana Eleni lea na uluaʻi tusia ai lenei mau, ua faaaogāina ai upu sili ona malolosi i lenā gagana e faaalia ai le tetee atu. O le lona lua, o le a tatou “sosola ese iā te ia” pe liliu ese mai iā te ia. E pau lenā o le auala e tali atu ai iā i latou ma a latou aʻoaʻoga ia e lē talafeagai ma le siʻufofoga o le Leoleo Mamoe Lelei.

20. O le a faapefea ona tatou gaoioi pe a feagai ma (a) ē taufaaʻoleʻole ua fulitua i le upu moni, (e) aumea leaga ma (i) faasalalauga e taʻuleagaina ai?

20 O lea la, pe a tatou feagai ma i latou e faaalia manatu o ē ua fulitua i le upu moni, tatou te mananaʻo e fai le mea o loo taʻua i le Afioga a le Atua: “Ia outou vaavaai i ē faatupu fevaevaeaʻiga, ma mea e tausuai ai; o mea ia e lē tusa ma le mataupu ua aʻoaʻoina ai outou; ia outou liliu ese foʻi iā te i latou.(Roma 16:17; Tito 3:10) E faapena foʻi i talavou Kerisiano o ē o loo fesagaʻi ma le mataʻutia o lamatiaga o aumea ona faatatau le fautuaga a Paulo na avatu i le talavou o Timoteo: “Ia e sola ese i tuʻinanau o tauleleʻa.” Pe a feagai foʻi ma tuuaʻiga sesē i faasalalauga, tatou te manatua le isi fautuaga a Paulo iā Timoteo: “E liliu atu [ē o faalogo i leo o tagata ese] i tala o le vavau. A o oe, ia e faautauta i mea uma lava.” (2 Timoteo 2:22; 4:3-5) E tusa lava po o le ā le foliga mālū mai o leo o tagata ese, ae ia tatou sosola ese mai ai ina neʻi faavaatuʻia ai lo tatou faatuatua.—Salamo 26:5; Faataoto 7:5, 21; Faaaliga 18:2, 4.

21. O le ā le taui ua faatalitalia mo i latou e teena leo o tagata ese?

21 E ala i le teena o leo o tagata ese, ua tali atu ai Kerisiano faauuagagaina i upu a le Leoleo Mamoe Lelei o loo i le Luka 12:32. O i inā o loo fetalai atu ai Iesu iā i latou: “Aua e te fefe oe le lafu mamoe itiiti e, auā ua finagalo lo outou Tamā e foaʻi mai le malo iā te outou.” E faapena foʻi ona naunau “isi mamoe” e faalogo i fetalaiga a Iesu: “Ō mai ia, o outou ua faamanuiaina e loʻu Tamā, ia fai mo outou tofi le malo ua saunia mo outou talu ona faavaeina le lalolagi.” (Ioane 10:16; Mataio 25:34) Maʻeu se taui faamāfanafana loto o loo faatalitalia mo i tatou pe afai tatou te teena “leo o tagata ese”!

Pe E te Manatua?

• O ā auala ua tutusa ai Satani ma le tagata ese lea na taʻua i le talafaatusa a Iesu e uiga i le lotoā mamoe?

• E faapefea ona lagona leo o tagata ese i aso nei?

• E faapefea ona tatou iloa leo o tagata ese?

• O le ā e ao ona tatou faia e tusa ai ma leo o tagata ese?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 15]

Na iloa e Maria le Keriso

[Ata i le itulau 16]

E lē faalatalata tuusaʻo atu le tagata ese i mamoe

[Ata i le itulau 18]

E faapefea ona tatou gaoioi ai e tusa ma leo o tagata ese?