Salt la conţinut

Salt la cuprins

Acum este mai urgent ca oricând să fim vigilenţi

Acum este mai urgent ca oricând să fim vigilenţi

Acum este mai urgent ca oricând să fim vigilenţi

„Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru.“ — MATEI 24:42.

1, 2. Ce anume arată că trăim la încheierea actualului sistem de lucruri?

„SECOLUL al XX-lea a fost marcat în primul rând de război“, afirmă scriitorul Bill Emmott. Deşi recunoaşte că nu există perioadă din istoria umană care să nu fi simţit povara războiului şi a violenţei, el adaugă: „Secolul al XX-lea nu s-a deosebit prin natura evenimentelor, ci prin amploarea şi intensitatea lor. A fost primul secol din istorie care a adus efectiv un război de proporţii mondiale. . . . Şi, ca şi cum ar fi dorit să se remarce prin aceasta, secolul al XX-lea a adus nu unul, ci două războaie mondiale“.

2 Isus Cristos a prezis războaie în care aveau să lupte „naţiune contra naţiune şi regat contra regat“. Însă acestea reprezintă doar un aspect al ‘semnului prezenţei lui Cristos şi al încheierii sistemului de lucruri’. În marea sa profeţie, Isus a vorbit şi despre foamete, epidemii şi cutremure de pământ (Matei 24:3, 7, 8; Luca 21:6, 7, 10, 11). Astfel de nenorociri sunt din ce în ce mai mari şi cunosc o amploare fără precedent. Oamenii au devenit foarte răi, lucru care se vede în atitudinea lor faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Degradarea morală şi creşterea criminalităţii şi a numărului actelor de violenţă sunt evidente. Oamenii au ajuns mai degrabă iubitori de bani decât iubitori de Dumnezeu. Ei sunt ahtiaţi după plăceri. Toate acestea atestă că trăim „timpuri critice“. — 2 Timotei 3:1–5.

3. Cum ar trebui să ne influenţeze „semnele timpurilor“?

3 Cum priviţi înrăutăţirea situaţiei mondiale? Mulţi sunt indiferenţi, ba chiar insensibili la evenimentele tulburătoare din prezent. Oamenii influenţi şi intelectualii acestei lumi nu discern „semnele timpurilor“, iar conducătorii religioşi nu dau îndrumări corespunzătoare în acest sens (Matei 16:1–3). Însă Isus şi-a îndemnat continuatorii: „Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru“ (Matei 24:42). Aici Isus ne încurajează nu doar să fim vigilenţi uneori sau pentru o scurtă perioadă de timp, ci să continuăm să veghem. A continua să veghem presupune să fim mereu atenţi şi vigilenţi. Aceasta înseamnă mai mult decât a recunoaşte că trăim în ultimele zile şi a înţelege că timpurile sunt grele. Trebuie să avem convingerea fermă că „sfârşitul tuturor lucrurilor s-a apropiat“ (1 Petru 4:7). Doar în felul acesta vom veghea cu sentimentul urgenţei. Aşadar, întrebarea la care trebuie să reflectăm este: Ce anume ne va ajuta să ne întărim convingerea că sfârşitul este aproape?

4, 5. a) Ce anume ne va întări convingerea că sfârşitul acestui sistem nelegiuit este aproape, şi de ce? b) Care ar fi o primă asemănare între zilele lui Noe şi prezenţa Fiului omului?

4 Să ne gândim la condiţiile care au marcat perioada premergătoare Potopului din zilele lui Noe, un eveniment unic în istoria omenirii. Oamenii erau atât de răi, încât Iehova „S-a mâhnit în inima Lui“. El a declarat: „Voi şterge de pe faţa pământului pe omul pe care l-am creat“ (Geneza 6:6, 7). Şi a făcut întocmai. Atrăgând atenţia asupra asemănărilor dintre zilele lui Noe şi zilele noastre, Isus a spus: „Aşa cum au fost zilele lui Noe, aşa va fi prezenţa Fiului omului“. — Matei 24:37.

5 Este logic să conchidem că Iehova este mâhnit şi din cauza lumii de azi, aşa cum a fost din cauza oamenilor de dinainte de Potop. Din moment ce el a distrus lumea nelegiuită din zilele lui Noe, putem fi siguri că va distruge şi lumea nelegiuită de azi. Înţelegând cu claritate asemănările dintre acel timp şi timpul nostru ne vom întări convingerea că sfârşitul actualului sistem este aproape. Despre ce asemănări este vorba? Sunt cel puţin cinci. O primă asemănare este că un avertisment privitor la o apropiată distrugere este proclamat în termeni fără echivoc.

Avertizaţi despre „lucruri care nu se vedeau încă“

6. Ce a hotărât Iehova să facă în zilele lui Noe?

6 În zilele lui Noe, Iehova a declarat: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în om, căci el nu este decât carne; totuşi zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani“ (Geneza 6:3). Emiterea acestui decret divin în 2490 î.e.n. a marcat începutul ultimelor zile ale acelei lumi nelegiuite. Gândiţi-vă ce a însemnat acest decret pentru cei ce trăiau atunci! Urmau să mai treacă doar 120 de ani şi Iehova avea să aducă „un potop de ape pe pământ, ca să distrugă orice făptură de sub cer, care are suflare de viaţă“. — Geneza 6:17.

7. a) Cum a reacţionat Noe la avertismentul despre Potop? b) Cum ar trebui să reacţionăm la avertismentele despre sfârşitul actualului sistem?

7 Noe a fost avertizat despre catastrofă cu zeci de ani înainte, iar el a dat dovadă de înţelepciune folosindu-şi timpul pentru a se pregăti în vederea supravieţuirii. Apostolul Pavel spune: „După ce i s-a dat avertisment divin despre lucruri care nu se vedeau încă, [Noe] a manifestat teamă sfântă şi a construit o arcă pentru salvarea casei sale“ (Evrei 11:7). Ce se poate spune despre noi? Au trecut aproximativ 90 de ani din 1914, când au început ultimele zile ale actualului sistem de lucruri. Ne aflăm, fără îndoială, în „timpul sfârşitului“ (Daniel 12:4). Cum ar trebui să reacţionăm la avertismentele care ne-au fost date? Biblia spune: „Cine face voinţa lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:17). Prin urmare, acum este timpul să facem voinţa lui Iehova cu un profund sentiment al urgenţei.

8, 9. Ce avertismente au fost date în timpurile moderne, şi cum sunt proclamate acestea?

8 În timpurile moderne, unii cercetători sinceri ai Bibliei au învăţat din Scripturile inspirate că acest sistem este sortit distrugerii. Credem noi acest lucru? Să observăm că Isus Cristos a spus cu claritate: „Va fi un mare necaz, cum nu a mai avut loc de la începutul lumii până acum, nu, nici nu va mai avea loc“ (Matei 24:21). Isus a mai spus că va veni ca Judecător numit de Dumnezeu şi îi va separa pe oameni aşa cum separă un păstor oile de capre. Cei ce vor fi găsiţi nedemni „vor merge la tăiere veşnică, dar cei drepţi la viaţă veşnică“. — Matei 25:31–33, 46.

9 Iehova le-a adus mereu în atenţie aceste avertismente slujitorilor săi prin hrana spirituală furnizată la timpul oportun de „sclavul fidel şi prevăzător“ (Matei 24:45–47). Mai mult decât atât, orice naţiune, trib, limbă şi popor sunt îndemnaţi să se ‘teamă de Dumnezeu şi să-i dea glorie, pentru că a sosit ora judecăţii sale’ (Revelaţia 14:6, 7). Avertismentul că Regatul lui Dumnezeu va înlătura în curând guvernările umane face parte integrantă din mesajul predicat pe întregul pământ de către Martorii lui Iehova (Daniel 2:44). Acest avertisment trebuie luat în serios. Dumnezeul Atotputernic se ţine întotdeauna de cuvânt (Isaia 55:10, 11). El a făcut aşa în zilele lui Noe şi va face la fel şi în zilele noastre. — 2 Petru 3:3–7.

Depravarea sexuală nu mai cunoaşte limite

10. Ce putem spune despre depravarea sexuală din zilele lui Noe?

10 Zilele noastre se aseamănă cu zilele lui Noe şi sub un alt aspect. Iehova le poruncise primului bărbat şi primei femei să ‘umple pământul’ dând naştere la urmaşi în cadrul onorabil al căsniciei (Geneza 1:28). Pe timpul lui Noe, nişte îngeri neascultători au întinat omenirea prin acte sexuale nefireşti. Ei au venit pe pământ, şi-au luat corpuri umane şi au trăit cu femei frumoase. Din aceste legături s-au născut urmaşi care erau jumătate oameni, jumătate demoni — nefilimii (Geneza 6:2, 4). Păcatul îngerilor depravaţi este asemănat cu perversiunile comise de locuitorii Sodomei şi Gomorei (Iuda 6, 7). În consecinţă, depravarea sexuală era larg răspândită în acele zile.

11. Cum se aseamănă climatul moral de azi cu cel din timpul lui Noe?

11 Ce se poate spune despre climatul moral din prezent? În aceste ultime zile, viaţa multor oameni este axată pe sex. Pavel afirmă în mod sugestiv că aceştia ‘şi-au pierdut orice simţ moral’; mulţi se angajează într-o „conduită libertină ca să practice cu lăcomie necurăţia sub toate formele ei“ (Efeseni 4:19). Pornografia, relaţiile sexuale preconjugale, abuzul sexual asupra copiilor şi homosexualitatea au devenit ceva obişnuit. Unii ‘primesc deja în ei înşişi răsplata deplină’: boli cu transmitere sexuală, destrămarea familiei şi alte probleme sociale. — Romani 1:26, 27.

12. De ce trebuie să cultivăm ură faţă de ceea ce este rău?

12 În zilele lui Noe, Iehova a adus Potopul, punând capăt acelei lumi înnebunite după sex. Nu trebuie să uităm niciodată că zilele noastre corespund exact zilelor în care a trăit Noe. ‘Marele necaz’ care se apropie va curăţa pământul de ‘fornicatori, adulteri, bărbaţi ţinuţi pentru scopuri nenaturale şi bărbaţi care se culcă cu bărbaţi’ (Matei 24:21; 1 Corinteni 6:9, 10; Revelaţia 21:8). Este imperios necesar să cultivăm ură faţă de ceea ce este rău şi să evităm situaţiile care ar putea duce la imoralitate! — Psalmul 97:10; 1 Corinteni 6:18.

Pământul ajunge să fie „plin de violenţă“

13. De ce era pământul „plin de violenţă“ în zilele lui Noe?

13 Îndreptând atenţia spre o a treia caracteristică a zilelor lui Noe, Biblia spune: „Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pământul era plin de violenţă“ (Geneza 6:11). De fapt, violenţa nu era ceva nou. Cain, fiul lui Adam, îşi ucisese fratele, un om drept (Geneza 4:8). Reflectând spiritul violent al vremii, Lameh a compus un poem în care se lăuda că a ucis un tânăr, chipurile pentru a se apăra (Geneza 4:23, 24). Zilele lui Noe s-au remarcat însă prin amploarea şi intensitatea violenţei. După ce fiii spirituali neascultători ai lui Dumnezeu s-au căsătorit cu femei pe pământ şi au avut urmaşi, violenţa a atins cote fără precedent. Termenul ebraic original folosit cu referire la acei uriaşi violenţi, nefilimii, înseamnă „doborâtorii“ — „cei ce îi doboară pe alţii“ (Geneza 6:4). Aşadar, pământul era „plin de violenţă“ (Geneza 6:13NW). Imaginaţi-vă cu ce probleme trebuie să se fi confruntat Noe în timp ce-şi educa şi instruia copiii într-un asemenea mediu! Cu toate acestea, Noe s-a dovedit ‘drept înaintea [lui Iehova] în generaţia aceea’. — Geneza 7:1.

14. De ce putem spune că pământul a ajuns să fie din nou „plin de violenţă“?

14 Violenţa există chiar de la începutul istoriei umane. Însă, la fel ca pe timpul lui Noe, şi în timpul nostru ea a atins cote fără precedent. Auzim mereu vorbindu-se despre violenţă în familie, acte teroriste, genociduri şi masacre comise fără vreun motiv clar de către oameni înarmaţi. Adăugaţi la toate acestea vărsările de sânge cauzate de războaie. Pământul a ajuns din nou să fie plin de violenţă. De ce? Ce anume a contribuit la aceasta? Răspunsul dezvăluie o altă asemănare cu zilele lui Noe.

15. a) Ce anume a contribuit la înmulţirea actelor de violenţă în zilele din urmă? b) De ce deznodământ putem fi siguri?

15 Când Regatul Mesianic al lui Dumnezeu a fost instaurat în cer în 1914, Regele întronat, Isus Cristos, a întreprins o acţiune de importanţă istorică. El i-a aruncat pe Satan Diavolul şi pe demonii săi din cer în vecinătatea pământului (Revelaţia 12:9–12). Înainte de Potop, îngerii neascultători îşi părăsiseră de bunăvoie poziţiile cereşti; în timpurile moderne, ei au fost înlăturaţi cu forţa. În plus, în prezent ei nu-şi mai pot lua corpuri umane pentru a se bucura de plăceri carnale nepermise. De ciudă, de mânie şi de frica iminentei judecăţi, ei influenţează oameni şi organizaţii să comită acte criminale oribile de o amploare mai mare decât a celor din zilele lui Noe. Iehova a şters din existenţă lumea antediluviană după ce îngerii neascultători şi progeniturile lor au umplut pământul de răutate. Putem fi siguri că el va proceda la fel şi în zilele noastre (Psalmul 37:10)! Însă cei ce în prezent sunt vigilenţi ştiu că eliberarea lor este aproape.

Mesajul este predicat

16, 17. Care este a patra asemănare dintre zilele lui Noe şi zilele noastre?

16 A patra asemănare dintre zilele noastre şi perioada premergătoare Potopului se observă în lucrarea care i-a fost încredinţată lui Noe. Noe a construit o arcă uriaşă. El a fost şi un „predicator“ (2 Petru 2:5). Ce mesaj a predicat el? Evident, predicarea lui Noe a inclus un îndemn la căinţă şi un avertisment privitor la iminenta distrugere. Isus a spus că oamenii din zilele lui Noe „nu au acordat atenţie până când a venit potopul şi i-a măturat pe toţi“. — Matei 24:38, 39.

17 În mod asemănător, pe măsură ce Martorii lui Iehova îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate misiunea de a predica, mesajul despre Regatul lui Dumnezeu este anunţat la nivel mondial. În aproape orice zonă de pe glob, oamenii pot citi şi auzi în propria limbă mesajul despre Regat. Revista Turnul de veghe, care anunţă Regatul lui Iehova, are un tiraj de peste 25 000 000 de exemplare şi se tipăreşte în peste 140 de limbi. Da, vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu este predicată „pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile“. Când această lucrare va fi încheiată din punctul de vedere al lui Dumnezeu, sfârşitul va veni în mod sigur. — Matei 24:14.

18. În ce fel se aseamănă reacţia multor oameni de azi la activitatea noastră de predicare cu reacţia majorităţii oamenilor din vremea lui Noe?

18 Dată fiind degradarea morală şi spirituală din perioada de dinainte de Potop, nu este greu să ne imaginăm că familia lui Noe a ajuns ţinta batjocurilor şi a înjosirilor din partea oamenilor lipsiţi de credinţă. Şi totuşi sfârşitul a venit. În mod asemănător, în ultimele zile ale actualului sistem există mulţi „batjocoritori“. „Totuşi, ziua lui Iehova va veni ca un hoţ“, spune Biblia (2 Petru 3:3, 4, 10). Ea va veni în mod sigur la timpul fixat. Nu va întârzia (Habacuc 2:3). Dăm dovadă de înţelepciune dacă veghem!

Puţini supravieţuiesc

19, 20. Ce asemănare putem observa între Potop şi distrugerea prezentului sistem de lucruri?

19 Zilele lui Noe se aseamănă cu zilele noastre nu doar în privinţa răutăţii oamenilor şi a faptului că vor fi distruşi. Aşa cum au existat supravieţuitori ai Potopului, aşa vor exista supravieţuitori şi ai sfârşitului sistemului de lucruri actual. Supravieţuitorii Potopului au fost oameni umili care nu au trăit asemenea majorităţii. Ei au dat ascultare avertismentului divin şi s-au păstrat separaţi de lumea nelegiuită de atunci. „Noe a căpătat îndurare [a găsit favoare, NW] înaintea DOMNULUI“, spune Biblia. „Noe era un om drept şi integru printre cei din timpul lui“ (Geneza 6:8, 9). Dintre toţi oamenii, doar o familie, „puţine persoane, adică opt suflete, au fost transportate în siguranţă prin apă“ (1 Petru 3:20). Lor, Iehova Dumnezeu le-a dat următoarea poruncă: „Fiţi roditori, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul“. — Geneza 9:1.

20 Cuvântul lui Dumnezeu ne asigură că „o mare mulţime“ va ‘veni din marele necaz’ (Revelaţia 7:9, 14). Câţi oameni vor alcătui această mare mulţime? Isus însuşi a spus: „Strâmtă este poarta şi îngust drumul care duce la viaţă, şi puţini sunt cei care îl găsesc“ (Matei 7:13, 14). În comparaţie cu miliardele de oameni care trăiesc în prezent pe pământ, supravieţuitorii viitorului mare necaz vor fi puţini. Însă ei vor avea un privilegiu similar celui care le-a fost acordat supravieţuitorilor Potopului. Cei ce vor supravieţui marelui necaz vor putea, pentru un timp, să aibă urmaşi care să facă parte din noua societate pământească. — Isaia 65:23.

„Vegheaţi“

21, 22. a) Ce foloase aţi tras din analizarea relatării despre Potop? b) Care este textul anului 2004, şi de ce trebuie să respectăm sfatul pe care îl găsim în acest text?

21 Deşi Potopul este un eveniment din trecutul îndepărtat, el ne transmite un avertisment clar pe care nu trebuie să-l ignorăm (Romani 15:4). Asemănările dintre zilele lui Noe şi zilele noastre trebuie să ne facă şi mai conştienţi de semnificaţia evenimentelor actuale şi să ne atenţioneze cu privire la venirea neaşteptată a lui Isus pentru a-i executa pe cei răi.

22 În prezent, Isus Cristos coordonează o uriaşă lucrare de construire spirituală. Există un paradis spiritual asemănător unei arce pentru siguranţa şi supravieţuirea închinătorilor adevăraţi (2 Corinteni 12:3, 4). Pentru a fi ocrotiţi pe parcursul marelui necaz, trebuie să rămânem în acest paradis. În afara paradisului spiritual este lumea lui Satan, gata să-i înghită pe toţi aceia care aţipesc din punct de vedere spiritual. Este imperios necesar să ‘veghem’ şi să ne dovedim gata pentru ziua lui Iehova. — Matei 24:42, 44.

Vă amintiţi?

• Ce îndemn a dat Isus cu privire la venirea sa?

• Cu ce compară Isus timpul prezenţei sale?

• În ce privinţe se aseamănă zilele noastre cu zilele lui Noe?

• Cum ar trebui să ne fie influenţat sentimentul urgenţei de asemănările dintre zilele lui Noe şi zilele noastre?

[Întrebări de studiu]

[Text generic pe pagina 18]

Textul anului 2004 va fi: „Vegheaţi. . . . Dovediţi-vă şi voi gata“. — Matei 24:42, 44.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Noe a dat ascultare avertismentului divin. Facem şi noi la fel?

[Legenda fotografiilor/ilustraţiilor de la paginile 16, 17]

„Aşa cum au fost zilele lui Noe, aşa va fi prezenţa Fiului omului“