Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

Cusaa «Foto-Drama» 100 iza

Cusaa «Foto-Drama» 100 iza

«¡Jma ruluiʼbe hermanu Russell lu película ca que ora guʼyaʼ binni laabe!» (Ti binni ni biʼyaʼ Foto-Drama lu iza 1914)

LU IZA riʼ cazaa ti gayuaa iza de gudiʼdiʼ «Foto-Drama de la Creación» primé biaje. Zeeda gaca ni casi ti película ra ridiʼdiʼ caadxi diapositiva ne laaca riníʼ binni luni, ne gúcani para guni cré binni Biblia nga Stiidxaʼ Dios. Dxiqué nabé biʼniʼ cré binni evolución, ca binni ni biindaʼ stale ne cani qué runi cré pa Dios bizáʼ guiráʼ cosa bicaacabe binni cadi guni cré Dios, ngue runi, «Foto-Drama» que bisihuinni ni Jiobá nga bizáʼ guiráʼ cosa.

Charles T. Russell nga xpinni Cristu ni guzaniruʼ lu dxiiñaʼ ni biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia. Laa nabé biyubi modo guireeche stiidxaʼ Dios jma nagueenda ne chindá ni ra nuu jma binni. Jma de treinta iza biquiiñeʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia libru ne revista, peru lu iza 1914 gudixhe íquecabe iquiiñecabe sti cosa ni jma chuulaʼdxiʼ binni, ne laani nga cine.

BIQUIIÑECABE PELÍCULA PARA BICHEECHECABE STIIDXAʼ DIOS

Lu ca iza 1890 bihuinni ca primé película ni qué gapa ridxi. Ne lu iza 1903, gudiʼdiʼ ti película ni caníʼ de Biblia ndaaniʼ ti yuʼduʼ guyuu Nueva York. Ngue runi, ora bizulú hermanu Russell cayuni «Foto-Drama» lu iza 1912, dérupeʼ cahuinni cine dxiqué. Ne zaqué bidiibe cuenta jma ziene binni cani zeeda lu Biblia que gúʼndacaʼ xiixa libru o revista.

Xhono hora ridiʼdiʼ «Foto-Drama» que, ngue runi bíʼnicabe ni tapa ndaa. Zeeda 96 libana nachucu luni ne biyúbicabe ti hombre ni napa ti ridxi galán ni nabé binibiáʼ binni tiempu que para biindaʼ cani. Lu stale de ca escena que rixidxi ti saahuiiniʼ. Ne guyuu caadxi hombre ni gudixhe chaahuiʼ ca saahuiiniʼ, ca ridxi, ca diapositiva de color que ne ca historia stiʼ Biblia ni guca grabar. Ti zacá ganda gunadiaga binni ridxi stiʼ cani cadiʼdiʼ lu película que laga cayuuyacaʼ ni.

«Lu “Foto-Drama” riʼ rieeteʼ dede dxi bizáʼ Dios ca beleguí ca hasta dxi guni mandar Cristu ti mil iza lu Reinu stiʼ.» (F. Stuart Barnes, nápabe 14 iza lu iza 1914)

Casi guiráʼ ca diapositiva que gúcacani ndaaniʼ ca lugar ra nuu binni ni nanna guni dibuju ndaaniʼ guidxi Filadelfia, Nueva York, París ne Londres, ne raqué bitieecabe ca dibuju que né nácabe ne zaqueca ca diapositiva de vidriu ne ca película que. Stale de ca dibuju que bidiee cani ndaaniʼ Estudio de Arte ni nuu Betel ne ruchaacabe ca diapositiva ni maʼ gulaa. Cadi guiráʼ diʼ ca escena ni rihuinni luni que nga guzíʼcabe, sínuque laaca nuu escena ni biʼniʼ grabárcabe laapecabe ndaaniʼ guidxi Yonkers (Nueva York). Ne biquiiñecabe caadxi betelita para bireecaʼ de Abrahán, Isaac ne de ángel ni bicueeza Abrahán de ñuuti xiiñiʼ (Gén. 22:​9-​12).

Nabé ziuulaʼ película que, biquiiñecabe 26 grabación ne 500 diapositiva de vidriu, ngue runi biquiiñeʼ stale binni para ganda gúʼyacabe ca diapositiva que ne gunadiágacabe grabación

Sicaríʼ guníʼ tobi de ca hombre ni biʼniné hermanu Russell dxiiñaʼ lu periódicu: «Jma zacaneni stale binni chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Stiidxaʼ Dios que sti cosa ni huayaca yanna para gacané binni guiziidiʼ de Dios». Ximodo biiyaʼ ca xaíque yuʼduʼ que ni yaʼ. Ñee biéchecabe purtiʼ maʼ nuu ti cosa nacubi ni zanda gacané ca binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios la? Coʼ, laga guníʼcabe mal de «Foto-Drama» que. Ne nuu tu dede biyubi modo para cadi guʼyaʼ binni película que. Tobi de ca lugar ra gudiʼdiʼ película que, ti grupu ni napa religión stiʼ bichuugucaʼ biaaniʼ ora cadiʼdiʼ ni.

Caadxi gunaa ni ridxaagalú binni ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu neza que, bisigáʼdecaʼ millón de libru ni láʼ Escenario, ra zeeda stale de cani gudiʼdiʼ lu «Foto-Drama» que

Cada binni cheʼ raqué rudiicabe la ti brochehuiiniʼ ra cá Jesús dxi nahuiiniʼ ne diidxaʼ Pax. Ngue rusietenalaʼdxiʼ laacabe cadi naquiiñeʼ tíndecabe

Neca zaqué, bidxá binni ndaaniʼ ca teatru que para gúʼyacaʼ «Foto-Drama» que sin quíxecaʼ. Biiyaʼ binni ni ndaaniʼ 80 guidxi stiʼ Estados Unidos cada dxi. Stale de ca binni ni yeguuya película que nabé bidxagayaacaʼ ora bíʼyacaʼ ni, purtiʼ qué huayuudxí gúʼyacaʼ ti película ra gunadiágacabe ridxi stiʼ binni. Biquiiñecabe stale foto ni gudixhe chaahuicabe para ganda guihuinni ora maʼ cayache berehuiiniʼ ne ora maʼ zeeda guiree ti mariposa ndaaniʼ lidxi. Ora bieeteʼ de ciencia lu «Foto-Drama» que, bisihuínnini pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá. Casi guninu ra bizulú tema riʼ, ora biiyaʼ ti hombre hermanu Russell lu pantalla que caníʼ caadxi diidxaʼ ante guzulú «Foto-Drama» que, guníʼ: «¡Jma ruluiʼbe hermanu Russell lu película ca que ora guʼyaʼ binni laabe!».

GUIRUTIʼ HUASIIDIʼ BINNI DE BIBLIA CASI BÍʼNICABE NI

Primé biaje biiyacabe «Foto-Drama» riʼ nga 11 stiʼ enero 1914 ndaaniʼ ti teatru sicarú ni nuu Nueva York, dxiqué stiʼ Grupu de binni ni ruundaʼ Biblia ni nuu lu guidubi Guidxilayú ni

Tim Dirks, ti historiador de cine guníʼ «Foto-​­Drama» que nga «primé película ra binadiágacabe ridxi stiʼ binni ni maca guca grabar, ne bihuinni caniibi cani cadiʼdiʼ luni ne bihuinni diapositiva de color ne bitiidinécabe ni ti linterna para guihuinni ca foto que lu pantalla que». Ca película ni gudiʼdiʼ ante de «Foto-Drama» que biquiiñecaʼ chupa chonna de cani bizeeteʼ hombre ca, peru qué huayuudxí gúʼyacabe tiidiʼ guiráʼ cani lu ti película si, ne jmaruʼ si lu ti película ra caníʼcabe de Biblia. Nabé stale binni yeguuya ni, jma que sti película, purtiʼ lu primé iza de bireeni biiyaʼ gaʼ millón de binni ni ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, Europa, Australia ne Nueva Zelanda.

Primé biaje biiyacabe «Foto-Drama» que nga 11 stiʼ enero 1914 ndaaniʼ guidxi Nueva York. Gadxe beeu despué bizulú primé guendaridinde ni guca lu guidubi Guidxilayú. Neca zaqué, guyé stale binni lu guidubi guidxilayú ra gudiʼdiʼ «Foto-Drama» que ne gutadxí ladxidoʼcaʼ ora biiyacaʼ ca diapositiva ni cusiene de cani chiguni Reinu stiʼ Dios. Lu iza 1914, «Foto-Drama» que nga ni jma guyuulaʼdxiʼ binni.

Biquiiñecabe 20 juegu «Foto-Drama» para gudiʼdiʼ ni ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Estados Unidos