Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 47

Mea puai anei to oe faaroo?

Mea puai anei to oe faaroo?

Eiaha to outou aau ia horuhoru. A faatupu i te faaroo i te Atua.”IOA. 14:1.

HIMENE 119 E faatupu anaˈe i te faaroo

HAAPOTORAA *

1. Eaha te uiraa te nehenehe e hiti mai?

 TE HAAPEAPEA ra anei oe no te mau tupuraa e tiai mai ra ia tatou? Te haamouraa o te haapaoraa hape anei, te aroraa a Goga no Magoga aore ra te tamaˈi rahi ra o Aramagedo. E hiti mai paha ïa teie uiraa, ‘I tera taime, e mau papu anei au i mua i te mau tamataraa?’ Ua ui aˈenei oe i tera uiraa? E tauturu teie mau parau a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia oe: “Eiaha to outou aau ia horuhoru. A faatupu i te faaroo i te Atua.” (Ioa. 14:1) Maoti te faaroo puai, eita tatou e mǎtaˈu i mua i te mau tamataraa e tiai mai ra.

2. E nafea ia haapuai i to tatou faaroo e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 Ia feruri tatou i te mau tamataraa ta tatou e faaruru ra i teie mahana, e haapuai te reira i to tatou faaroo no te mau fifi e tiai mai ra. E ite atoa tatou eaha te tuhaa e titauhia ia haamaitai. I te mau taime atoa e vai taiva ore ai tatou i mua i te fifi, e puai atu â to tatou faaroo e e mau papu tatou i mua i te mau tamataraa e tiai mai ra. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e maha tupuraa ta te mau pǐpǐ a Iesu i farerei e no te aha i titauhia ˈi ia ratou hau atu â faaroo. E hiˈo atoa mai tatou eaha te rave i mua i te hoê â fifi e e nafea te reira e faaineine ai ia tatou no a muri aˈe.

MAOTI TE FAAROO, E AUPURU NOA MAI IEHOVA IA TATOU

Te faaruru nei paha tatou i te fifi pae faufaa, e tauturu râ te faaroo ia tiatonu i nia i ta tatou taviniraa (A hiˈo i te paratarafa 3-6)

3. Eaha ta tatou e taa no nia i te faaroo maoti te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 6:30, 33?

3 Pinepine na te tane e aupuru i te utuafare. E ere roa ˈtu râ i te mea ohie! Te vai ra vetahi o to tatou mau taeae e tuahine tei ere i ta ratou ohipa aore ra tei ore i farii i te tahi ohipa eita e tano no te hoê Kerisetiano. E titauhia ïa te faaroo puai no te tiaturi e aupuru mai iho â Iehova ia tatou. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapapu Iesu i te reira i ta ˈna mau pǐpǐ. (A taio i te Mataio 6:30, 33.) A tiaturi papu ai eita Iehova e faarue ia tatou, e tiatonu noa ïa tatou i nia i ta tatou taviniraa. A ite ai te aupuru ra Iehova ia tatou, e piri atu â tatou ia ˈna e e puai atu â to tatou faaroo.

4-5. Eaha tei tauturu i te hoê utuafare a fifi ai to ratou oraraa?

4 Teie te hiˈoraa o te utuafare Castro e ora ra i Vénézuéla. Ua ite mau ratou i te tauturu a Iehova i te hoê taime fifi o to ratou oraraa. Na mua aˈe, e faaapu ta ratou e e ora noa ratou maoti te reira. Ua haere mai râ te hoê pǔpǔ taata e te pupuhi no te haru i to ratou fenua a tiahi atu ai ia ratou. Te na ô ra Miguel, te metua tane: “I teie nei, te faaapu nei matou i nia i te hoê tâpû fenua nainai ta te hoê taata i horoa mai. I te mau mahana atoa, e ani au ia Iehova ia aupuru noa mai ia matou.” Mea fifi roa te oraraa no teie utuafare! Maoti râ to ratou tiaturi papu e aupuru noa Iehova ia ratou, te tamau ra ratou i te apiti i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa. Te tuu ra ratou i te taviniraa ia Iehova na mua roa e te horoa noa ra Iehova i ta ratou e hinaaro mau ra.

5 Ua tiatonu noa Miguel raua ta ˈna vahine o Yurai i nia i te mau ravea atoa ta Iehova i faaohipa no te aupuru i to raua utuafare. Ua faaohipa Iehova i te mau taeae e tuahine no te tauturu ia ratou i te pae faufaa e ia itehia mai ia Miguel te hoê ohipa. Ua faaohipa atoa Iehova i te amaa o to ratou fenua. Aita roa ˈtu Iehova i faarue ia ratou e ua puai atu â to ratou faaroo! Ua parau Yoselin, te tamahine matahiapo: “Ua putapû roa to ˈu aau a ite ai i te rima o Iehova. Ua riro o ˈna ei hoa mau no ˈu e ua papu ia ˈu e tamau o ˈna i te aupuru ia ˈu. Ua faaineine te mau fifi ta matou i faaruru no te mau fifi rahi aˈe e tiai mai ra.”

6. E nafea ia haapuai i te faaroo ia fifihia outou i te pae faufaa?

6 Te fifi ra anei outou i te pae faufaa? Papu maitai e ere i te mea ohie. E nehenehe râ outou e rave i te taime no te haapuai i to outou faaroo. A pure ia Iehova, a taio e a feruriruri i nia i ta Iesu i parau i roto i te Mataio 6:25-34. A feruri atoa i te mau hiˈoraa o teie tau o te haapapu ra e te aupuru noa ra Iehova i ta ˈna mau tavini o te haafaufaa ra i ta ratou taviniraa. (Kor. 1, 15:58) E puai atu â ïa to outou tiaturi e aupuru iho â Iehova ia outou mai ta ˈna i rave no te tahi atu. Ua ite maitai o ˈna eaha ta outou e hinaaro mau ra e e nafea ia tauturu ia outou. A ite ai i te rima o Iehova i roto i to outou oraraa, e puai atu â to outou faaroo no te faaruru i te mau fifi rahi aˈe e tiai mai ra.—Hab. 3:17, 18.

MAOTI TE FAAROO, E FAAOROMAI TAMAU TATOU I TE HOÊ “MATAˈI VERO”

E tauturu mai te faaroo puai ia faaoromai tamau i mua i te ati natura e te fifi e au i te mataˈi vero (A hiˈo i te paratarafa 7-11)

7. Ia au i te Mataio 8:23-26, mea nafea te faaroo o te mau pǐpǐ i te tamataraahia a tupu ai te hoê “mataˈi vero”?

7 Tei nia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te pahi a tupu ai te hoê vero. Faaohipa ˈtura Iesu i tera tupuraa no te faaite i ta ˈna mau pǐpǐ e titauhia ia haapuai i to ratou faaroo. (A taio i te Mataio 8:23-26.) Ua rahi mai te vero, ua ô te pape i roto i te pahi e te taoto noa ra Iesu i tera taime. Ma te riaria, ua faaara e ua ani te mau pǐpǐ ia Iesu ia faaora ia ratou. Parau aˈera te Fatu ia ratou: “Eaha outou e mǎtaˈu roa ˈi, feia mea iti te faaroo?” No to ratou mǎtaˈu, ua moˈehia ia ratou e nehenehe Iehova e paruru ia Iesu e i te feia atoa tei apiti ia ˈna. Eaha ïa te haapiiraa no tatou? E tauturu mai te faaroo puai ia faaoromai tamau i mua i te ati natura e te mau fifi e au i te “mataˈi vero.”

8-9. Mea nafea te faaroo o Anel i te tamataraahia, e eaha tei tauturu ia ˈna?

8 Teie te hiˈoraa o Anel, te hoê tuahine faaea taa noa no Porto Rico. Ua puaihia to ˈna faaroo a faaoromai tamau ai o ˈna i te hoê tupuraa fifi. I 2017, ua tupu te mataˈi rorofai Maria. Ua parari roa te fare o Anel e ua ere atoa o ˈna i ta ˈna ohipa. Te na ô ra o ˈna: “E taime ahoaho mau teie no ˈu. Ua tiaturi noa râ vau ia Iehova ma te pure ia ˈna e ma te ore e haapeapea rahi roa.”

9 No te mea ua faaroo noa Anel i te Atua, ua nehenehe o ˈna e faaruru i te mau fifi. Ua na ô o ˈna: “Ma te pee i te mau aratairaa a te faanahonahoraa ua vai hau noa vau. Ua ite au i te rima o Iehova na roto i te mau faaitoitoraa pae varua ta ˈu i fanaˈo e te tauturu a te mau taeae e tuahine i te pae faufaa. Ua horoa mai Iehova hau atu i ta ˈu i manaˈo e ua puai atu â to ˈu faaroo.”

10. Eaha te rave i mua i te “mataˈi vero”?

10 Te faaruru ra anei outou i te “mataˈi vero”? Te hoê ati natura anei aore ra te fifi i te pae ea. Papu, e taime ahoaho mau teie e aita ta outou e ravea! Eiaha râ e vaiiho i te reira ia tapea ia outou ia tiaturi ia Iehova. A faafatata e a haamahora ˈtu i to outou aau ia ˈna. A haapuai atu â i to outou faaroo ma te haamanaˈo i te mau taime atoa i tauturu ai Iehova ia outou. (Sal. 77:11, 12) Ia papu ia outou eita roa ˈtu Iehova e faarue ia outou.

11. Eaha te tauturu mai ia faaroo i te mau taeae faatoroahia?

11 Eaha ˈtu â te tauturu ia outou ia tamau i te faaoromai i te mau fifi? Mai ta Anel i faaite, mea faufaa roa ia faaroo i te Atua. A haapii ïa i te tiaturi i te feia ta Iehova e Iesu e tiaturi ra. I te tahi taime, e horoa mai te mau taeae faatoroahia i te mau aratairaa aita tatou e taa ra. A haamanaˈo e haamaitai Iehova i te feia e faaroo ra. Maoti te mau aamu Bibilia e te mau hiˈoraa o to tatou nei tau, ua ite tatou e haamaitaihia tei faaroo ia Iehova. (Exo. 14:1-4; Par. 2, 20:17) Ma te feruriruri i nia i te reira, e pee noa ïa outou i te mau aratairaa a te faanahonahoraa i teie nei â e a muri aˈe. (Heb. 13:17) Eita ïa outou e mǎtaˈu i te mataˈi vero rahi aˈe e tiai mai ra.—Mas. 3:25.

MAOTI TE FAAROO, E FAAOROMAI TAMAU TATOU I TE PARAU-TIA ORE

Maoti te pure-tamau-raa, e puai mai to tatou faaroo (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. Ia au i te Luka 18:1-8, eaha te taairaa i rotopu i te faaroo e te faaoromai tamau i mua i te parau-tia ore?

12 Ua ite Iesu no te parau-tia ore, e tamatahia te faaroo o ta ˈna mau pǐpǐ. No te tauturu ia ratou, ua horoa o ˈna i te hoê faahohoˈaraa e vai ra i roto i te buka a Luka. Ua faatia Iesu i te aamu o te hoê vahine ivi tei taparu i te tauturu a te hoê haava. Ua tiaturi teie vahine ia tamau o ˈna i te taparu, e tauturu teie haava ia ˈna. E tera iho â tei tupu. Eaha te haapiiraa? E ere Iehova i te hoê Atua parau-tia ore. No reira Iesu i parau ai: “Eita anei ïa te Atua e rave e ia haavahia ma te parau-tia te feia ta ˈna i maiti, o te taparuparu ra ia ˈna i te po e te ao?” (A taio i te Luka 18:1-8.) Ua parau â Iesu: “Ia tae mai te Tamaiti a te taata nei, e ite anei oia i teie huru faaroo i te fenua nei?” Ia faaruru tatou i te parau-tia ore, e faaite tatou i te faaroo puai ma te faaoromai tamau mai te vahine ivi o te faahohoˈaraa a Iesu. Ia papu ia tatou e tauturu mai iho â Iehova. Mea faufaa atoa ia tiaturi i te puai rahi o te pure. I te tahi mau taime, e pahonohia ta tatou mau pure na roto i te mau ravea ta tatou i ore e manaˈo.

13. Mea nafea te pure i te tautururaa i te hoê utuafare i mua i te parau-tia ore?

13 Teie te hiˈoraa o te utuafare o tuahine Vero i Repupirita manahune no Congo. A haru ai te hoê pǔpǔ faehau i to ratou oire iti, ua horo ê Vero, ta ˈna tane e ere i te Ite no Iehova e ta raua tamahine 15 matahiti. Tapea aˈera te mau faehau ia ratou e faariaria ˈtura e haapohe ia ratou. A taˈi ai Vero, ua tamǎrû ta ˈna tamahine ia ˈna. Ua pure o ˈna ma te reo puai e ma te faahiti pinepine i te iˈoa o Iehova. Ani atura te tapena rahi o te pǔpǔ faehau: “Potii, na vai i haapii ia oe ia pure?” Pahono atura te tamahine: “Na to ˈu mama, ua faaohipa o ˈna i te pure a te Fatu i roto i te Mataio 6:9-13.” Na ô aˈera te tapena rahi: “A haere i to oe na metua ra. Ia paruru Iehova, to outou Atua ia outou!”

14. Eaha te nehenehe e tamata i to tatou faaroo e eaha te tauturu mai ia faaoromai tamau?

14 Maoti teie mau hiˈoraa, ua ite tatou i te faufaa rahi o te pure. E nafea râ aita anaˈe ta tatou mau pure e pahono-oioi-hia? Mai te vahine ivi o te faahohoˈaraa a Iesu, a tamau i te pure ma te tiaturi eita Iehova e faarue ia tatou e e pahono iho â o ˈna i ta tatou pure i te taime tano. A tamau i te ani i to ˈna varua moˈa. (Phil. 4:13) Fatata roa Iehova i te haamaitai rahi ia tatou e i te faaore i te mauiui. Ia tamau tatou i te faaoromai maoti te tauturu a Iehova, e puai atu â to tatou faaroo no te faaruru i te mau tamataraa e tiai mai ra.—Pet. 1, 1:6, 7.

MAOTI TE FAAROO, E FAAOROMAI TAMAU TATOU I TE MAU FIFI

15. Ia au i te Mataio 17:19, 20, eaha te fifi ta te mau pǐpǐ a Iesu i faaruru?

15 Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e titauhia te faaroo no te faaoromai tamau i te mau fifi. (A taio i te Mataio 17:19, 20.) I te hoê mahana, aita i haere ia ratou ia tiavaru i te hoê demoni mai i na mua aˈe. No te aha? Ua faataa Iesu e titauhia ia ratou rahi atu â faaroo e maoti teie faaroo e nehenehe ratou e faahaere i te hoê mouˈa i te tahi atu vahi! I teie mahana, te faaruru nei tatou i te mau fifi rahi e au i te mouˈa.

Noa ˈtu te oto rahi, e tauturu mai te faaroo ia tamau i te tavini ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Mea nafea te faaroo o Geydi i te tautururaa ia ˈna ia faaruru i te oto rahi?

16 Teie te hiˈoraa o tuahine Geydi no Guatémala. Ua haapohehia ta ˈna tane a hoˈi ai raua na te putuputuraa. Mea nafea te faaroo o Geydi i te tautururaa ia ˈna ia faaruru i teie oto rahi? Te na ô ra o ˈna: “Na roto i te pure, ua huri au i ta ˈu hopoia teimaha i nia ia Iehova e ua itehia ia ˈu te hau o te feruriraa. Ua aupuru Iehova ia ˈu na roto i to ˈu mau fetii e hoa o te amuiraa. Maoti te tamauraa i roto i te taviniraa, ua maitai mai au e aita vau i haapeapea rahi no ananahi. Ua papu ia ˈu noa ˈtu eaha te tupu, e nehenehe au e faaruru i te reira maoti te tauturu a Iehova, Iesu e te faanahonahoraa.”

17. Eaha te nehenehe e rave i mua i te fifi e au i te hoê mouˈa?

17 Te oto ra anei outou no te pohe o tei herehia? A rave i te taime no te haapuai i to outou tiaturiraa i te tia-faahou-raa ma te taio i te mau aamu Bibilia no nia i te reira. Te mauiui ra anei outou no te mea ua tiavaruhia te hoê mero utuafare? A haapii i te Bibilia no te haapapu e mea maitai ia pee i te aˈo a Iehova. Noa ˈtu eaha te fifi faaruruhia, a hiˈo i te reira mai te hoê ravea no te haapuai i to outou faaroo. A haamahora i to outou aau ia Iehova. Eiaha e faaea o outou anaˈe, a vai piri noa râ i te mau taeae e tuahine. (Mas. 18:1) A rave i te ohipa o te tauturu ia faaoromai tamau, noa ˈtu i te tahi taime e taˈi outou a haamanaˈo ai i tei tupu. (Sal. 126:5, 6) A tamau i te haere i te mau putuputuraa, i te poro e i te taio i te Bibilia. A tiatonu i ta Iehova i fafau no a muri aˈe. A ite ai i te rima o Iehova, e puai atu â to outou faaroo ia ˈna.

“A FAARAHI MAI I TO MATOU FAAROO”

18. Ia tapao outou e titauhia ia haapuai i to outou faaroo, eaha ta outou e rave?

18 Ua paruparu aˈenei outou i mua i te fifi? Eiaha e toaruaru. A haapuai i to outou faaroo. Mai te mau aposetolo a Iesu, a ani ia Iehova: “A faarahi mai i to matou faaroo.” (Luka 17:5) A feruri atoa i te mau hiˈoraa faahitihia i roto i teie tumu parau haapiiraa. Mai ia Miguel raua Yurai, a haamanaˈo i te mau taime atoa i tauturu ai Iehova ia outou. Mai te tamahine a Vero e Anel, a pure ia Iehova ma te aau tae, i mua iho â râ i te tupuraa fifi mau. E mai ia Geydi, a haamanaˈo e tauturu Iehova ia outou maoti te mau fetii e hoa. Ia farii outou i te reira, e tiaturi papu atu â outou e tauturu mai Iehova ia faaruru i te mau tamataraa e tiai mai ra.

19. Eaha ta Iesu i papu e eaha ta oe e nehenehe e tiaturi?

19 Ua tauturu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite i roto i teihea tuhaa e titauhia ia haapuai i to ratou faaroo, ua papu râ ia ˈna e tauturu Iehova ia ratou i mua i te mau tamataraa. (Ioa. 14:1; 16:33) Ua papu atoa ia Iesu e ora mai te hoê nahoa rahi i te ati rahi no to ratou faaroo puai. (Apo. 7:9, 14) Maoti te farii maitai o Iehova, e nehenehe oe e fanaˈo i tera haamaitairaa i teie nei â ma te faatupu e ma te haapuai i to oe faaroo!—Heb. 10:39.

HIMENE 118 “A faarahi mai i to matou faaroo”

^ Te tiai ru nei tatou i te hopea o teie ao ino. Tera râ, e uiui atoa paha tatou i te tahi taime: “Mea puai anei to ˈu faaroo no te faaruru i te mau tamataraa e tiai mai ra?” I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i te tahi mau hiˈoraa e haapiiraa o te tauturu mai ia haapuai i to tatou faaroo.