Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nunaa hoê i te Oroa haamanaˈoraa

E nunaa hoê i te Oroa haamanaˈoraa

“Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi . . . ma te au maite!”—SAL. 133:1.

HIMENE: 18, 14

1, 2. I 2018, eaha te oroa o te tahoê ia tatou ma te faahiahia e no te aha mea taa ê mau? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 I TE 31 no Mati 2018, e mirioni taata na te ao o te haere i te tahi oroa faatupuhia hoê taime i roto i te matahiti. I muri aˈe i te toparaa mahana, e putuputu te mau Ite no Iehova e te tahi atu mau taata no te haamanaˈo i te tusia ta Iesu i rave no tatou. I te mau matahiti atoa, aita ˈtu oroa o te tahoê e rave rahi roa taata na te ao ma te faahiahia mau maori râ te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia.

2 Ua hope roa o Iehova e Iesu i te oaoa i te ite i te mau mirioni taata ia haere i tera oroa taa ê a topa noa ˈi te mahana i tera e tera fenua ati aˈe te ao nei. Te faaite ra te Bibilia e tuô “te hoê nahoa rahi, eita e noaa ia taio, no roto mai i te mau nunaa e opu e reo atoa”: “No ǒ mai te faaoraraa i to tatou Atua e parahi ra i nia i te terono, e i te Arenio.” (Apo. 7:9, 10) I te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa, auê te oaoa ia ite e rave rahi taata ia faahanahana ia Iehova e ia Iesu no te mau mea faahiahia ta raua i rave.

3. Eaha te mau uiraa e pahonohia i roto i teie haapiiraa?

3 I roto i teie haapiiraa, e ite tatou i te pahonoraa o teie na uiraa e maha: (1) E nafea ia faaineine ia ˈu ia faufaa-mau-hia vau i te Oroa haamanaˈoraa? (2) E nafea te Oroa haamanaˈoraa e tauturu ai i te nunaa o te Atua ia vai hoê noa? (3) Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia hoê noa te nunaa o te Atua? (4) E faaea anei tatou i te faatupu i te Oroa haamanaˈoraa i te hoê mahana? Mai te peu e e, afea te reira e tupu ai?

E FAAINEINE ANAˈE IA FAUFAA-MAU-HIA TATOU I TE OROA HAAMANAˈORAA

4. No te aha mea faufaa ia tae tatou i te Oroa haamanaˈoraa?

Te ite ra o Iehova e o Iesu i ta te taata tataitahi e rave ra no te tae i te Oroa haamanaˈoraa

4 No te aha mea faufaa ia tae tatou i te Oroa haamanaˈoraa? Te tahi tumu, ua riro te mau putuputuraa ei tuhaa o ta tatou haamoriraa ia Iehova. Papu maitai e te ite ra o Iehova e o Iesu i ta te taata tataitahi e rave ra no te tae i te putuputuraa faufaa roa ˈˈe o te matahiti. E hinaaro tatou ia ite mai raua ua imi tatou i te mau ravea atoa no te ore e mairi i te Oroa haamanaˈoraa. Ia faaite ta tatou mau ohipa e mea faufaa te mau putuputuraa no tatou, e tumu tera no Iehova no te vaiiho i to tatou iˈoa i roto i ta ˈna “buka manaˈoraa.” E pii-atoa-hia te reira, “te buka o te ora.” Tei roto te iˈoa o te feia atoa o ta Iehova e hinaaro e horoa ˈtu i te ora mure ore.—Mal. 3:16; Apo. 20:15.

5. I te mau hebedoma na mua ˈtu i te Oroa haamanaˈoraa, e nafea ia ‘tamau i te hiˈopoa ia outou tei roto anei outou i te faaroo’?

5 I te mau hebedoma na mua ˈtu i te Oroa haamanaˈoraa, e nehenehe tatou e faataa e rave rahi atu â taime no te pure e no te feruri maite mai te aha te huru to tatou auhoaraa e o Iehova. (A taio i te Korinetia 2, 13:5.) Ua parau te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “A tamau i te hiˈopoa ia oe tei roto anei oe i te faaroo.” E nafea tatou e na reira ˈi? E uiui anaˈe, ‘Te tiaturi papu ra anei au teie anaˈe te faanahonahoraa ta Iehova i maiti no te faatupu i to ˈna hinaaro? Te horoa ra anei au i te mea maitai roa ˈˈe no te poro e no te haapii i te taata? Te faaite ra anei ta ˈu mau ohipa ua papu ia ˈu e te ora ra tatou i te mau mahana hopea e ua fatata te faatereraa a Satani i te haamouhia? Mai te taime i haamata ˈi au i te tavini ia Iehova, te puai noa ra anei to ˈu tiaturi ia Iehova e ia Iesu?’ (Mat. 24:14; Tim. 2, 3:1; Heb. 3:14) Ma te pahono i tera mau uiraa, e tauturu mai te reira ia ‘tamata ia tatou teihea huru taata tatou.’

6. (a) Eaha te ravea hoê roa no te fanaˈo i te ora mure ore? (b) I te mau matahiti atoa, eaha ta te tahi matahiapo e rave ra no te faaineine ia ˈna no te Oroa haamanaˈoraa? E nafea outou e na reira atoa ˈi?

6 Eaha te tahi ravea no te faaineine ia tatou no te Oroa haamanaˈoraa? E taio e e feruri maite anaˈe i te mau tumu parau o te faataa no te aha mea faufaa roa tera oroa. (A taio i te Ioane 3:16; 17:3.) Te ravea hoê roa no te fanaˈo i te ora mure ore, o te iteraa o vai o Iehova e te faatupuraa i te faaroo i ta ˈna Tamaiti o Iesu. E nehenehe atoa tatou e haapii i te mau tumu parau o te tauturu mai ia piri atu â ia raua. Tera ta te tahi taeae o tei tavini maoro ei matahiapo e rave ra. I te roaraa o te mau matahiti, ua haaputu oia i te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa no nia i te Oroa haamanaˈoraa e te faataa ra i te here ta Iehova e ta Iesu i faaite. I te mau hebedoma na mua ˈtu i te Oroa haamanaˈoraa, e taio faahou oia i tera mau tumu parau e e feruri maite atoa i te faufaaraa o tera oroa. I te tahi taime, e ite mai oia hoê aore ra e piti tumu parau apî. Hau atu â, e taio e e feruri maite oia i te taioraa Bibilia faataahia no te tau o te Oroa haamanaˈoraa. Te parau ra tera matahiapo, e ohipa apî noa â ta ˈna e haapii i te mau matahiti atoa. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua puai mai to ˈna here ia Iehova e ia Iesu. Ma te haapii atoa mai tera, e here roa ˈtu â outou ia Iehova e ia Iesu. E rahi mai ïa to outou mauruuru no ta raua i rave e e faufaa-rahi-mau-hia outou i te Oroa haamanaˈoraa.

E TAUTURU TE OROA HAAMANAˈORAA IA HOÊ TATOU

7. (a) I te po i haamau ai oia i te Amuraa maa a te Fatu, ua pure Iesu no te aha? (b) Eaha te faaite ra ua pahono o Iehova i ta Iesu pure?

7 I te po i haamau ai Iesu i te Amuraa maa a te Fatu, ua faaoti o ˈna i te tahi pure taa ê. I roto i ta ˈna pure, ua faaite oia e mea hoê raua to ˈna Metua e ua ani ia hoê ta ˈna mau pǐpǐ atoa mai ia raua. (A taio i te Ioane 17:20, 21.) Ua pahono o Iehova i te pure a ta ˈna Tamaiti here. Aita ˈtu putuputuraa mai te Oroa haamanaˈoraa o te haapapu maitai ra mea hoê te mau Ite no Iehova. I tera mahana, e mirioni taata i te mau fenua e rave rahi o te putuputu na te ao noa ˈtu no teihea nunaa ratou. Te tiaturi ra ratou na Iehova i tono mai i ta ˈna Tamaiti. I te tahi mau fenua, aita te taata i matau i te putuputu e te feia o te tahi atu mau nunaa no te haamori i te Atua. E nehenehe vetahi e huru ê ia na reirahia. Mea ê roa râ to Iehova e to Iesu manaˈo, e oaoa mau hoi raua ia ite mea hoê tatou i te Oroa haamanaˈoraa.

8. I roto i ta ˈna poroi ia Ezekiela, eaha ta Iehova i parau?

8 Ei mero o te nunaa o Iehova, aita tatou e maere ra mea hoê tatou. Na roto i ta ˈna i parau ia Ezekiela, ua tohu o Iehova e tupu tera auhoêraa. Ua ani oia ia Ezekiela ia rave e piti raau, te tahi “na Iuda” e te tahi atu “na Iosepha,” e ia tapiri ia raua ia riro ei hoê. (A taio i te Ezekiela 37:15-17.) Ua faataa te tumu parau “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa no Tiurai 2016: “Na roto i te peropheta Ezekiela, ua tohu Iehova e e hoˈi to ˈna nunaa i te Fenua tǎpǔhia e e tahoê-faahou-hia ratou ei hoê noa nunaa. Ia au atoa i taua parau tohu ra, e tahoêhia te feia e haamori ra i te Atua i te mau mahana hopea ei hoê noa nunaa.”

9. I te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa, e nafea tatou e ite ai i te auhoêraa ta Ezekiela i tohu?

9 Mai te matahiti 1919, ua faanaho e ua tahoê mǎrû noa o Iehova na mua i te feia faatavaihia. E au ratou i te raau “na Iuda.” I muri aˈe, ua rahi noa ˈtu â te feia o tei tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua o tei tahoê atu e te feia faatavaihia. E au teie feia no te fenua nei to ratou tiaturiraa i te raau “na Iosepha.” Ua fafau o Iehova maoti o ˈna e hoê ai teie na raau e piti “a faariro ai ei raau hoê” i roto i to ˈna rima. (Ezk. 37:19) Ua faariro oia i te feia faatavaihia e to te “mamoe ê atu” ei “hoê noa nǎnǎ.” (Ioa. 10:16; Zek. 8:23) I teie mahana, mea hoê na pǔpǔ e piti no te tavini ia Iehova. Hoê â arii to ratou, o Iesu Mesia tei piihia “tau tavini o Davida” i roto i te parau tohu a Ezekiela. (Ezk. 37:24, 25) I te mau matahiti atoa, i te putuputuraa no te haamanaˈo i te pohe o te Mesia, e ite tatou mea hoê na pǔpǔ e piti mai ta Ezekiela i tohu. Eaha râ ta tatou tataitahi e nehenehe e rave no te paruru e no te faatupu i te auhoêraa o te nunaa o te Atua?

TE TUHAA A TE TAATA TATAITAHI

10. E nafea tatou ia faatupu i te auhoêraa i roto i te nunaa o te Atua?

10 Eaha te ravea matamua no te faatupu i te auhoêraa i roto i te nunaa o te Atua? E tutava i te faaite i te haehaa. I nia i te fenua, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faahaehaa ia ratou. (Mat. 23:12) I roto i te ao, e pinepine te taata i te manaˈo mea faufaa aˈe ratou ia vetahi ê. Mea haehaa anaˈe râ tatou, e faatura tatou i te mau taeae e tiaau ra i te amuiraa e e haapao tatou i ta ratou aratairaa. Mea na reira noa te amuiraa e hoê ai. Te mea faufaa roa ˈtu â, e mauruuru mai o Iehova ia vai haehaa noa tatou. Eaha te tumu? “E patoi te Atua i te feia teoteo, e hamani maitai rahi râ oia i te feia haehaa.”—Pet. 1, 5:5.

11. Mea nafea te feruriraa i te pane e te uaina e faaohipahia i te Oroa haamanaˈoraa e tauturu mai ai ia faatupu i te auhoêraa?

11 Eaha te piti o te ravea no te faatupu i te auhoêraa? E feruri maite i te auraa o te pane e te uaina. E tia ia na reira na mua ˈˈe i te Oroa haamanaˈoraa e i tera atoa râ po. (Kor. 1, 11:23-25) Te faahohoˈa ra te pane hopue ore i te tino tia roa ta Iesu i horoa ei tusia. Area te uaina uteute, te faahohoˈa ra ïa i to ˈna toto. Eiaha râ tatou e faaea noa i ǒ. E tia atoa ia haamanaˈo tatou i te here rahi i faaitehia na roto i te tusia taraehara o Iesu. Ua horoa mai o Iehova i ta ˈna Tamaiti, area o Iesu, ua farii ïa i te pûpû i to ˈna ora no tatou. Ia feruri tatou i te reira, e turaihia tatou ia here atoa ia raua. E na to tatou here ia Iehova e haapuai i to tatou auhoêraa.

E tupu te auhoêraa ia faaore tatou i ta vetahi ê hapa (A hiˈo i te paratarafa 12, 13)

12. I roto i ta ˈna aamu no nia i te arii e ta ˈna mau tavini, mea nafea o Iesu i te haapapuraa te hinaaro ra o Iehova ia faaore tatou i te hapa a vetahi ê?

12 Te toru o te ravea no te faatupu i te auhoêraa, o te faaore-noa-raa i te hapa a vetahi ê. Ma te na reira, e faaite tatou i te mauruuru i te tusia o Iesu. Maoti hoi te reira e nehenehe ai o Iehova e faaore i ta tatou hara. No te faaite i te faufaaraa ia faaore i ta vetahi ê hapa, ua faatia Iesu i te aamu o te tahi arii e ta ˈna mau tavini. A taio na i te Mataio 18:23-34. I muri iho, a uiui ia outou, ‘Ua ineine anei au i te rave i ta Iesu i haapii? E faaoromai e e tamata anei au i te taa i to ˈu mau taeae e tuahine? E faaore anei au i tei hapa mai i nia ia ˈu?’ Parau mau, te vai ra te hapa haihai e te mea ino roa. Te vai atoa ra te hapa e ere roa ˈtu i te mea ohie ia faaore no tatou te taata tia ore nei. Te haapii mai ra râ te aamu a Iesu eaha ta Iehova e hinaaro ia rave tatou. (A taio i te Mataio 18:35.) Ua haapapu maitai o Iesu, eita o Iehova e faaore i ta tatou hara ia ore tatou e na reira i nia i to tatou mau taeae ia tatarahapa mau ratou. Mea tia ïa ia feruri maite tatou i te reira. No te paruru e no te faatupu i te auhoêraa faufaa roa i rotopu ia tatou, e titauhia ia faaore i te hapa a vetahi ê mai ta Iesu i haapii.

13. E nafea tatou e faatupu ai i te auhoêraa ma te faaore i ta vetahi ê hapa?

13 Ma te faaore i ta vetahi ê hapa, e vai hau noa tatou e te mau taeae e tuahine. Ua parau te aposetolo Paulo e tia ia tatou ia tutava maite ia vai hoê noa tatou te tahi e te tahi e ia tupu te hau. (Eph. 4:3) No reira i te tau o te Oroa haamanaˈoraa e i tera iho â râ po, a feruri maite i to outou huru i nia ia vetahi ê. A uiui na, ‘Ua papu anei i te feia o tei matau ia ˈu eita vau e tapea i to ˈu inoino i tei hapa mai i nia ia ˈu? Te ite ra anei te taata te tutava ra vau i te faatupu i te hau e te auhoêraa?’ Mea faufaa roa ia feruri maite i teie mau uiraa.

14. E nafea tatou ia pee i te aˈoraa, “na roto i te here, ia faaoromai ïa i ta te tahi e te tahi ra hapa”?

14 Eaha te maha o te ravea no te faatupu i te auhoêraa? E pee i te hiˈoraa o Iehova ma te faaite i te here. (Ioa. 1, 4:8) Eiaha roa tatou e faahiti i te parau mai teie te huru: “E tia ia ˈu ia vai hau e to ˈu mau taeae, eita râ e titauhia ia au vau ia ratou!” Mai te peu tera to tatou manaˈo, aita tatou e pee ra i te aˈoraa a Paulo, “na roto i te here, ia faaoromai ïa i ta te tahi e te tahi ra hapa.” (Eph. 4:2) A tapao na aita Paulo i parau noa “ia faaoromai” i te tahi e te tahi, e tia râ ia na reira “na roto i te here.” Mea taa ê, e ere anei? Ua rau te huru o te taata i roto i ta tatou amuiraa e na Iehova i faatae mai ia ratou pauroa ia ˈna ra. (Ioa. 6:44) E rave rahi ïa tumu i here ai o ˈna ia ratou. Mai te peu e tumu ta Iehova no te here i to tatou mau taeae e tuahine, aita anei ta tatou e tumu no te here ia ratou? E tia ia here tatou ia ratou mai ta Iehova e ani mai ra.—Ioa. 1, 4:20, 21.

AFEA E TUPU AI TE OROA HAAMANAˈORAA HOPEA?

15. Eaha te faaite ra e faaea tatou i te faatupu i te Oroa haamanaˈoraa i te hoê mahana?

15 I te hoê mahana, e faaea anei tatou i te faatupu i te Oroa haamanaˈoraa? E. Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia e ia haamanaˈo ratou i te pohe o te Mesia i te mau matahiti atoa, “te tamau noa ra ïa [ratou] i te faaite i te pohe o te Fatu, e ia tae roa mai oia.” (Kor. 1, 11:26) I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te tau hopea, ua faahiti atoa Iesu i to ˈna taeraa mai. Ma te manaˈo i te ati rahi e fatata mai ra, ua na ô oia: “I reira e itehia ˈi te tapao a te Tamaiti a te taata nei i nia i te raˈi, e i reira te mau opu atoa o te fenua e tupaipai ai i to ratou ouma ma te oto e e ite ai i te Tamaiti a te taata nei ia haere mai na nia i te mau ata o te raˈi ma te puai e te hanahana rahi. E tono atoa ˈtu oia i ta ˈna mau melahi e ia oto rahi te pu e haaputuputu ai ratou i to ˈna mau taata maitihia mai apatoerau, apatoa, hitia o te râ e tooa o te râ, mai te hoê pae o te raˈi e tae atu i te tahi pae.” (Mat. 24:29-31) E ‘haaputuputu Iesu i to ˈna mau taata maitihia’ ia rave oia i te mau Kerisetiano faatavaihia atoa e toe ra i nia i te fenua no te haere i te raˈi. E tupu te reira i muri aˈe a haamata ˈi te ati rahi, na mua ˈˈe râ ia Aramagedo. I tera tamaˈi, e aro Iesu e te taatoaraa o na 144 000 i te mau arii o te fenua a upootia ˈtu ai. (Apo. 17:12-14) Te Oroa haamanaˈoraa hopea e faatupuhia hou Iesu a “tae roa mai” ai no te haaputuputu i te feia faatavaihia, tera ïa te Oroa haamanaˈoraa hopea roa.

16. No te aha outou e faaoti papu ai i te tae i te Oroa haamanaˈoraa o teie matahiti?

16 A faaoti papu i te tae i te Oroa haamanaˈoraa i te 31 no Mati 2018. A ani atoa ia Iehova ia tauturu atu ia rave i ta outou tuhaa ia vai hoê noa to ˈna nunaa. (A taio i te Salamo 133:1.) E faatupu tatou i te Oroa haamanaˈoraa hopea i te hoê mahana. A tiai noa ˈi râ, e faaite anaˈe mea faufaa roa no tatou ia vai hoê noa te nunaa o te Atua i te mau matahiti atoa a faatupuhia ˈi te Oroa haamanaˈoraa.