Eaha to roto?

E nehenehe anei e haapoto i te ora ia ore ia mauiui faahou?

E nehenehe anei e haapoto i te ora ia ore ia mauiui faahou?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Aita te Bibilia e faahiti ra te parau no nia i te haapotoraa i te ora a o te hoê taata e maˈi ino mau to ˈna. Tera râ, te horoa ra te Bibilia i te manaˈo aifaito no nia i te ora e te pohe. Aita e fariihia ia haapohe i te taata, tera râ aita e titauhia ia haamaoro atu â i te ora o te hoê taata e pohe iho â o ˈna.

 Te na ô ra te Bibilia no nia i to tatou Atua Poiete: “Tei ia oe ra te ora.” (Salamo 36:9; Ohipa 17:28) Mea faufaa roa te ora no ˈna. No reira ïa, te opani ra te Atua ia taparahi pohe ia vetahi ê aore ra ia haapohe ia ˈna iho. (Exodo 20:13; Ioane 1, 3:15) Hau atu, te faaitoito maira te Bibilia ia aupuru maitai i to tatou ora e to vetahi ê. (Deuteronomi 22:8) Papu maitai, te hinaaro ra te Atua ia haafaufaa tatou i te ô o te ora.

E nafea ïa ia fatata te taata i te pohe?

 Aita te Bibilia e farii ia haapotohia te ora o te hoê taata noa ˈtu e pohe iho â o ˈna. Tera tei tupu i nia i te arii Saula no Iseraela. I te aroraa, ua pepe roa ino o ˈna e ua ani atu i ta ˈna tavini ia haapohe ia ˈna. (Samuela 1, 31:3, 4) Aita râ ta ˈna tavini i hinaaro. Teie râ, ua haavare te tahi atu taata e na ˈna i haapohe ia Saula. Ua faautua-pohe-hia teie taata e Davida no te mea te pee râ o ˈna i te manaˈo o te Atua no nia i te taparahi pohe.—Samuela 2, 1:6-16.

E tia anei ia haamaoro atu â i te ora?

 Ia fatata te hoê taata i te pohe, aita te Bibilia e titau ra ia faaroa atu â i to ˈna ora. E manaˈo aifaito râ ta te Bibilia e horoa maira. Ua riro te pohe e enemi rahi no tatou, no te mea e utua te reira no te hara. (Roma 5:12; Korinetia 1, 15:26) Aita iho â tatou e hinaaro e pohe, eiaha râ tatou e mǎtaˈu i te reira, no te mea te fafau ra te Atua e e faatia faahou mai oia i tei pohe. (Ioane 6:39, 40) E imi iho â te taata o tei faatura i te ora ia fanaˈo i te rapaauraa maitai roa ˈˈe. Mai te peu râ ua ite e e pohe iho â o ˈna, aita e titauhia ia maiti i te tahi atu mau ravea no te haamaoro atu â i to ˈna ora.

Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te haapoheraa ia ˈna iho?

 Ia haapohe ia ˈna iho e hara rahi iho â b te reira. Tera râ, e taa maitai i te Atua eaha te tumu e na reira ai te taata. Peneiaˈe, no te hoê maˈi o te haafifi i te feruriraa, te hepohepo rahi aore ra te tahi atu tumu o te turai i te taata ia na reira. (Salamo 103:13, 14) Aita râ te Bibilia e parau, e hara o te ore e faaorehia te haapoheraa ia ˈna iho. Maoti te Bibilia e tamahanahana te Atua i te feia tei roto i te ati. E parau hoi te Bibilia: “Oia hoi e tia-faahou-raa to te feia parau-tia e to te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) Te auraa ïa, e nehenehe tatou e tiaturi e tia-faahou-raa no te taata o tei rave i te tahi hara rahi mai te haapoheraa ia ˈna iho.

a I roto i teie tumu parau, e hiˈopoahia te parau o te haapotoraa i te ora o te hoê taata e maˈi ino mau to ˈna aore ra tei pepe ino roa, ia ore o ˈna e mauiui faahou. I te tahi taime, na te mau taote e tauturu ia ˈna ia haapoto i to ˈna ora.

b Ua faahiti te Bibilia i te tahi hiˈoraa o na taata o tei haapohe ia ratou iho. Aita hoi ratou i haa ia au i te hinaaro o te Atua.—Samuela 2, 17:23; Te mau arii 1, 16:18; Mataio 27:3-5.