Eaha to roto?

Eaha te ati rahi faahitihia i roto i te Bibilia?

Eaha te ati rahi faahitihia i roto i te Bibilia?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Te ati rahi, oia hoi te hoê tau fifi mau ïa ta te huitaata i ore i ite aˈenei. Ua tohu te Bibilia e tupu te reira “i te mau mahana hopea” aore ra “i te anotau o te hopea.” (Timoteo 2, 3:1; Daniela 12:4) Te na ô ra te Bibilia: “E ati hoi to te reira mau mahana aita i tupu aˈenei mai te omuaraa mai o te ao ta te Atua i poiete, e tae roa mai i teie mahana, e o te ore e tupu faahou.”—Mareko 13:19; Daniela 12:1; Mataio 24:21, 22.

Te mau tupuraa i te roaraa o te ati rahi

  •   Te haamouraa i te haapaoraa hape. E tupu taue te haamouraa o te haapaoraa hape. (Apokalupo 17:1, 5; 18:9, 10, 21) E tuu te Atua i te manaˈo i roto i te mau tia poritita a ta Hau amui no te faatupu i to ˈna hinaaro, oia hoi ia haamouhia te mau haapaoraa hape.—Apokalupo 17:3, 15-18. a

  •   Te aroraa i te haapaoraa mau. Ua ite orama o Ezekiela “ia Goga no te fenua Magoga,” oia hoi e amui te mau faatereraa o te ao nei no te aro i te mau tavini a te Atua. Tera râ, e paruru te Atua i te feia e haamori ra ia ˈna ia ore ratou e haamouhia.—Ezekiela 38:1, 2, 9-12, 18-23.

  •   E haavahia te feia e parahi ra i nia i te fenua. E haava Iesu i te huitaata atoa e “e faataa ê oia ia ratou ei piti pǔpǔ taata, mai te hoê tiai e faataa ê i te mamoe i te puaaniho.” (Mataio 25:31-33) E haava Iesu i te taata ia au i to ratou huru i nia i to ˈna “mau taeae,” o ratou hoi tei maitihia no te faatere e o Iesu i nia i te raˈi.—Mataio 25:34-46.

  •   Haaputuputuraa i te feia e faatere e o Iesu. Ua maiti te Atua i te feia taiva ore i nia i te fenua no te faatere e o Iesu Mesia i te raˈi. E pohe na mua ratou hou a faatiahia mai ratou no te ora i nia i te raˈi.—Mataio 24:31; Korinetia 1, 15:50-53; Tesalonia 1, 4:15-17.

  •   Aramagedo. O te “tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Manahope” pii-atoa-hia “te mahana o Iehova.” (Apokalupo 16:14, 16; Isaia 13:9; Petero 2, 3:12) E haamouhia te feia ta Iesu Mesia i haava. (Zephania 1:18; Tesalonia 2, 1:6-10) Tei roto atoa te mau faatereraa poritita na te ao nei. I roto i te Bibilia te faahohoˈahia ra te reira i te hoê puaa taehae e hitu afii to ˈna.—Apokalupo 19:19-21.

Te mau tupuraa i muri iho i te ati rahi

  •   E tapeahia Satani e ta ˈna mau demoni. Na te hoê melahi e huri ia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te “abuso.” (Apokalupo 20:1-3) Tei roto Satani i te abuso mai te huru ra e tei roto o ˈna i te fare tapearaa, eita o ˈna e nehenehe e rave i te tahi noa ˈˈe mea aore ra e haafifi i te mau taata.—Apokalupo 20:7.

  •   E faatere te Mesia 1 000 matahiti. E hopoi te Basileia o te Atua aore ra te Faatereraa arii a te Atua i te mau haamaitairaa rahi i nia i te huitaata i te roaraa o na 1 000 matahiti. (Apokalupo 5:9, 10; 20:4, 6) E ora mai te hoê “nahoa rahi” tei ore e nehenehe e taiohia, e “mea na roto mai teie nei feia i te ati rahi.“ O ratou te ite i te haamataraa o na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia i nia i te fenua.—Apokalupo 7:9, 14; Salamo 37:9-11.

a I roto i te buka Apokalupo, te faahohoˈahia ra te haapaoraa hape ia Babulonia rahi, “te vahine taiata rahi.” (Apokalupo 17:1, 5) Te faahohoˈahia ra te puaa taehae uteute i te Hau amui. I te matamua ua piihia teie faanahonahoraa, te Amuitahiraa o te mau hau faatere. E na teie faanahonahoraa e haamou ia Babulonia rahi.