Salt la conţinut

Salt la cuprins

V-aţi întrebat vreodată?

V-aţi întrebat vreodată?

 V-aţi întrebat vreodată?

Cât valorau cei doi bănuţi ai văduvei?

În secolul I e.n., impozitul pe care trebuiau să-l plătească evreii anual pentru templu era de „două drahme“, reprezentând salariul pe două zile (Matei 17:24). În schimb, după cum a spus Isus, două vrăbii se vindeau „pentru un bănuţ“ (lit. asarion), echivalând cu plata pentru aproximativ 45 de minute de muncă. De fapt, cu doi bănuţi, plata pentru cca 90 de minute de muncă, puteau fi cumpărate cinci vrăbii (Matei 10:29; Luca 12:6).

Donaţia pe care a făcut-o la templu văduva săracă remarcată de Isus valora şi mai puţin. Cei doi bănuţi ai ei erau doi leptoni, cele mai mici monede de cupru folosite în Israel la acea vreme. Aceştia echivalau cu numai 1/64 din salariul unei zile, cu alte cuvinte cu plata pentru mai puţin de 12 minute de muncă, dacă socotim o zi obişnuită de muncă de 12 ore.

Isus Cristos a spus că darul văduvei valora mai mult decât tot ce donaseră ceilalţi „din prisosul lor“. De ce a apreciat Isus lucrurile astfel? Potrivit relatării, văduva avea „doi bănuţi“. Ea ar fi putut să doneze unul şi să-l păstreze pe celălalt pentru ea. Însă văduva „a pus tot ce avea, tot ce-i rămăsese ca să trăiască“ (Marcu 12:41–44; Luca 21:2–4).

Când a început Saul să fie cunoscut sub numele de Pavel?

Apostolul Pavel era prin naştere evreu cu cetăţenie romană (Faptele 22:27, 28; Filipeni 3:5). După cât se pare, el a avut încă din copilărie atât numele evreiesc Saul, cât şi numele roman Pavel. Şi unele rude ale lui Pavel aveau nume romane şi greceşti (Romani 16:7, 21). În plus, nu era ceva neobişnuit pentru evreii din acea perioadă, îndeosebi pentru cei care trăiau în afara graniţelor Israelului, să aibă două nume (Faptele 12:12; 13:1).

Se pare că, după ce a devenit creştin, timp de mai bine de 10 ani, apostolul a fost cunoscut de majoritatea sub numele său evreiesc, Saul (Faptele 13:1, 2). Însă, în prima sa călătorie ca misionar, în jurul anului 47–48 e.n., probabil că a preferat să-şi folosească numele roman, Pavel. Fiind trimis să le predice vestea bună neevreilor, probabil a considerat că numele său roman era mai potrivit (Faptele 9:15; 13:9; Galateni 2:7, 8). Este posibil ca apostolul să-şi fi folosit numele roman şi pentru faptul că, în greceşte, numele lui evreiesc seamănă foarte mult ca pronunţie cu un cuvânt grecesc cu conotaţie negativă. Indiferent care a fost motivul acestei schimbări, Pavel a arătat că a fost dispus să ‘devină orice pentru oameni de orice fel, ca să-i salveze cu orice preţ pe unii’ (1 Corinteni 9:22).

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Lepton (mărime naturală)