Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Xi guendanagana gupa Herodes dxi biʼniʼ chaahuiʼ yuʼduʼ stiʼ Jerusalén

Ti lugar na loma nga gurí yuʼduʼ bicuí Salomón. Ngue runi, guluu Herodes caadxi lindaa nabé nadipaʼ ladu rindani ne ladu riaaziʼ gubidxa ne óraque bichá yú para biaana ni pareju ne zaqué biaana yuʼduʼ que galahuiʼ ne gupa ni patiu guidubi guriá ni. Gucalaʼdxiʼ Herodes gaca yuʼduʼ ni gucuí jma galán que ni bicuí Salomón, ngue runi gudixhe íquebe guni chaahuibe ne gusiroobabe ni maca nuu que.

Bisiroobaʼ ca ingenieru patiu nuu ladu guiaʼ de yuʼduʼ que ti gapa ni xiroobaʼ lugar. Ladu gueteʼ stini bisiroobacaʼ patiu que 32 metru. Ne para ngue gupa xidé bizaʼcaʼ caadxi bóveda de guié ne caadxi lindaa naroʼbaʼ. Nuu lugar guca ca lindaa que 50 metru de nasoo.

Ne laaca biyubi Herodes modo para cadi guchiichi ca judíu, nin cuezadxí dxiiñaʼ raca ndaaniʼ yuʼduʼ que o ca sacrificiu raca raqué. Ti historiador judíu láʼ Josefo na bisiidiʼ Herodes ca sacerdote ti gúnicaʼ dxiiñaʼ casi albañil ne carpinteru para cadi chuʼruʼ sti binni ni cadi naquiiñeʼ chuʼ ca lugar risaca para ca judíu.

Guti Herodes ante guiluxe dxiiñaʼ que. Lu iza 30, mápeca ziné cuarenta y seis iza de cayaca chaahuiʼ yuʼduʼ que (Juan 2:20). Maʼ ti xiiñiʼ xhiágabe, Herodes Agripa II, nga binduuxeʼ dxiiñaʼ que biaʼ galaa de primé siglu.

Xiñee guníʼ ique ca binni de Malta huyuuti apóstol Pablu binni

Cadxelasaa diosa ni runi ni jneza (ladu bigaʼ) né diosa ni qué runi ni jneza

Caadxi binni ni nuu lu isla que runi crecaʼ guiráʼ ni rusiidiʼ religión stiʼ ca griegu. Libru stiʼ Hechos ruzeeteʼ ni bizaaca dxi bilaahua Pablu gaxha de isla stiʼ Malta. Ora guluu Pablu caadxi yaga bidxi lu gui cayuni para guchaa laacaʼ, biree yaande ti beendaʼ biquiichiʼ nabe ne qué nundaagá. Ca binni de isla que guniʼcaʼ: «Señaladu huayuuti hombre ca binni. Neca bilá be ndaani nisadóʼ peru ma chi gati be para quixe be ni nuzaabi be» (Hechos 28:4).

Diidxaʼ original ni biquiiñecabe para «quixe be ni nuzaabi be», zeeda ni de diidxaʼ griegu dike. Ne biquiiñeʼ binni ni dxiqué para guiníʼ cayaca ni jneza, peru Dike, o Dicea, nga lá ti diosa griega. Biʼniʼ crécabe laabe ruuyabe guiráʼ ni runi binni ne rábibe Zeus ca cosa ni cadi jneza rucaachiʼ binni ti guicaa castigu stiʼ. Ti diccionariu ni rusiene de Biblia na guníʼ ique ca binni de Malta, neca bilá Pablu ra bilaahua que peru diosa ni ruuyaʼ gaca ni jneza biquixe ni laabe ra biseenda ti beendaʼ para guquiichiʼ laabe. Bichaa ca binni que modo riníʼ íquecaʼ ora bíʼyacaʼ qué ñácabe gastiʼ.