Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua porohia te peraitorio

Ua porohia te peraitorio

Tei te matahiti 59 tatou. Apeehia e te mau faehau tei rohirohi i to ratou tere, te tomo nei te feia mau auri i Roma na roto i te uputa o Porte Capène te iˈoa. Tei nia te aorai a te emepera Néron i te mouˈa Palatin e ua tiaihia e ta ˈna mau faehau, parauhia te peraitorio, e te ˈoˈe i raro aˈe i to ratou ahu rahi. * Te na mua nei te raatira hanere o Iulio e te feia mau auri i te vahi parauhia te Forum de Rome a haere atu ai i nia i te mouˈa Viminal. E na roto atu ratou i te hoê aua mea rahi te fata no te mau atua no Roma a haere atu ai na te vahi poroteraa i reira te mau faehau e faaineine ai ia ratou.

Faehau a te emepera i taraihia paha i nia i te Patu a Kalaudio no te matahiti 51

O te aposetolo Paulo atoa to rotopu i te feia i tapeahia. Tau avaˈe na mua ˈtu, tei nia o ˈna i te hoê pahi e faaruru ra i te vero a parau ai te hoê melahi a te Atua ia ˈna: “E tia oe i mua i te aro o Kaisara.” (Ohi. 27:24) Fatata anei Paulo i te ite i te reira? A hiˈo ai o ˈna i te oire pu a te Hau emepera Roma, aita e hape ua haamanaˈo o ˈna i ta te Fatu ra o Iesu i parau ia ˈna i te pare o Antonia te iˈoa i Ierusalema. “E faaitoito,” ta Iesu ïa i parau atu. “Mai ta oe i faaite i te parau no ˈu i Ierusalema nei, e faaite atoa hoi oe i Roma.”—Ohi. 23:10, 11.

Ua faaea paha Paulo maa taime iti i mua i te aua a te mau faehau a te emepera, e pare rahi mau tei hamanihia e te ofai araea uteute. E noho te peraitorio, faehau a te emepera, i roto. Oia atoa te mau mutoi oire. E itehia i ǒ 12 pǔpǔ faehau * peraitorio e e rave rahi pǔpǔ faehau o te haapao i te oire. E nehenehe e tausani faehau, oia atoa te nuu feia faahoro puaahorofenua e faaea i roto i te pare. Te haamanaˈo maira te aua peraitorio e mea puai mau â te emepera. I te mea e na te peraitorio e haapao i te feia mau auri o te mau mataeinaa, na Iulio ïa i aratai i ta ˈna pǔpǔ taata mau auri na te hoê o na uputa rahi e maha. I muri aˈe i te hoê tere atâta e rave rahi avaˈe, ua tapae Iulio e ta ˈna pǔpǔ i te vahi hinaarohia.—Ohi. 27:1-3, 43, 44.

UA PORO TE APOSETOLO AORE AˈE HAAFIFIRAA

I roto i te tere no te haere i Roma, ua faaite te Atua ia Paulo na roto i te mau orama e e ora mai te taatoaraa o te taata a parari ai te pahi. Aita o ˈna i mauiui i te hohoniraa te hoê ophi ia ˈna. Ua faaora o ˈna i te feia maˈi i nia i te motu Melita a parau atu ai te feia no ǒ e e atua o ˈna. Peneiaˈe ua faaroo te mau tiai peraitorio, tei tiaturi hoi i te ohipa tahutahu, i tei tupu.

Ua ite ê na Paulo i te mau taeae no Roma o tei haere mai ia ˈna ra i “Apio Phoro, e te Tabereno Toru.” (Ohi. 28:15) Ei taata mau auri râ, e nafea o ˈna e poro ai i te evanelia i Roma? (Roma 1:14, 15) Te manaˈo ra vetahi e e tuuhia te feia mau auri i te raatira no te faehau. Mai te peu e e, ua tuuhia paha Paulo i te tavana rahi peraitorio ra o Afranius Burrus, te taata puai roa ˈˈe paha i muri i te emepera. * Atira noa ˈtu, e ere faahou na te mau raatira hanere i tiai ia Paulo, na te hoê noa râ faehau peraitorio. Ua faatiahia Paulo ia paimi i te fare no ˈna e ia poro, aore aˈe haafifiraa, i te taata o te haere mai e hiˈo ia ˈna.—Ohi. 28:16, 30, 31.

UA PORO PAULO I TE FEIA RARAHI E TE TAATA RII

Patu o te aua peraitorio i teie mahana

No ta ˈna mau hopoia i te pae o te ture, peneiaˈe ua uiui Burrus i te aposetolo Paulo i te aorai aore ra i te aua peraitorio hou a faataa ˈi i tei tupu ia Néron. Ua faaohipa iho â Paulo i tera tupuraa hoê roa no te ‘horoa i te faaiteraa i te feia rarahi e te taata rii.’ Noa ˈtu eaha ta Burrus i faaoti, aita Paulo i tapeahia i roto i te aua peraitorio. *

E fare rahi ta Paulo i tarahu. Ua tia ïa ia ˈna ia farii e ia horoa i te faaiteraa i “te feia rarahi ati Iuda” e i ‘te taata e rave rahi tei haere i to ˈna fare.’ Ua faaroo maite atoa te mau faehau peraitorio ia ˈna ia “faaite” i te mau ati Iuda no nia i te Basileia e ia Iesu “mai te poipoi mai â e ahiahi noa ˈtura.”—Ohi. 28:17, 23.

A tapeahia ˈi Paulo, ua faaroo te mau faehau ia ˈna ia faaite eaha te papai i roto i te mau rata

I te mau mahana atoa i te vau o te hora, e taui te pǔpǔ faehau peraitorio o te tiai ra i te aorai. E tauiui atoa te tiai a Paulo. I na piti matahiti tapearaa a te aposetolo, ua faaroo te mau faehau ia ˈna ia haapapai i ta ˈna mau rata i to Ephesia, Philipi, Kolosa, e i te mau Kerisetiano Hebera. E faehau taa ê atoa tei ite ia ˈna ia papai i te rata no te hoê Kerisetiano o Philemona te iˈoa. A tapeahia ˈi o ˈna, ua haapao maite Paulo i te hoê tavini tei horo ê, o Onesimo, o tei riro ei tamaiti na ˈna e ua faahoˈi ia ˈna i to ˈna ra fatu. (Philem. 10) Ua anaanatae atoa paha Paulo i to ˈna mau tiai. (Kor. 1, 9:22) Peneiaˈe ua uiui o ˈna i te hoê faehau no nia i te mau tuhaa taa ê o te haana tamaˈi a faaohipa ˈtu ai i te reira i roto i te hoê faahohoˈaraa au mau.—Eph. 6:13-17.

E ‘PARAU I TE PARAU A TE ATUA MA TE MǍTAˈU ORE’

Maoti te tapearaa o Paulo i parare ai te evanelia i rotopu i te mau tiai peraitorio e i te tahi atu. (Phil. 1:12, 13) Ua matau te feia e faaea ra i roto i te aua peraitorio i te taata e ati aˈe te Hau emepera Roma, oia atoa i te emepera e i te feia e faaea ra i te aorai. E taiohia ïa i reira te mau melo o te utuafare, te mau tavini e tîtî. Ua riro mai paha vetahi o ratou ei Kerisetiano. (Phil. 4:22) Ua faaitoito te hiˈoraa o Paulo i te mau taeae i Roma ia “parau i te parau [a te Atua] ma te mǎtaˈu ore.”—Phil. 1:14.

Noa ˈtu eaha to tatou tupuraa, e faaroo mai paha te feia e tauturu maira ia tatou

Te faaitoito atoa maira te pororaa a Paulo i Roma ‘ia faaite hua i te parau i te hora au e te hora au ore.’ (Tim. 2, 4:2) Ua mau vetahi o tatou i to tatou nohoraa, i te fare ruau, i te fare maˈi. Area vetahi ê, i te fare tapearaa no to tatou faaroo. Atira noa ˈtu, e faaroo mai paha te feia e haere mai e hiˈo aore ra e tauturu ia tatou. E faaitoito anaˈe i te poro i te mau taime atoa. E ite roa ˈtu ïa tatou e eita te parau a te Atua e nehenehe e tapeahia.—Tim. 2, 2:8, 9.

^ A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te peraitorio i te tau o Néron.”

^ E naea i te hoê pǔpǔ faehau Roma 1 000 faehau.

^ A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Sextus Afranius Burrus.”

^ Ua tapeahia Heroda Ageripa i ǒ e Tiberio Kaisara i te mau matahiti 36/37 no te faaiteraa i to ˈna hinaaro ia riro oioi mai Caligula ei emepera. Ua haamauruuru atura Caligula ia Heroda ma te faaarii ia ˈna.—Ohi. 12:1.