Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua hau ê “te hau o te Atua” i te mau manaˈo atoa

Ua hau ê “te hau o te Atua” i te mau manaˈo atoa

“Na te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa, e tiai i to outou aau.”—PHIL. 4:7.

HIMENE: 112, 58

1, 2. Eaha tei tupu no Paulo raua Sila i Philipi? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 A FERURI na i teie tupuraa. Fatata i te tuiraa po, tei roto e piti mitionare, Paulo raua Sila, i te piha hohonu roa ˈˈe e te poiri roa ˈˈe o te fare tapearaa o te oire o Philipi. Aita ta raua e nehenehe e hautiuti no te mea ua ponaohia to raua avae i roto i te raau, e te mauiui atoa ra to raua tua, inaha no tairi-noa-hia ˈtura raua. (Ohi. 16:23, 24) Na mua ˈtu i tera iho â mahana, ua arataihia Paulo raua Sila i te matete. I reira, haava ˈtura ratou ia raua. Ua huti atura ratou i to raua ahu e ua tairi ia raua e te raau. (Ohi. 16:16-22) Auê ïa ohipa parau-tia ore! E tino huiraatira Roma o Paulo, mea tano ïa ia haavahia oia ia au i te ture Roma. *

2 I te fare tapearaa, ua feruri paha Paulo i tei tupu i taua mahana ra e i te feia e ora ra i Philipi. Aita atoa hoi ta ratou e sunago i roto i to ratou oire, taa ê atu i te tahi atu mau oire ta Paulo i ratere atu. Ua titauhia ïa ia haamori te ati Iuda i rapae i te mau uputa o te oire i pihaiiho noa i te hoê anavai. (Ohi. 16:13, 14) No te mea anei aita i tia te faito 10 tane ati Iuda i roto i te oire, te faito titauhia no te haamau i te hoê sunago? Ua faaoru roa to Philipi i to ratou tiaraa ei tino huiraatira Roma. (Ohi. 16:21) Peneiaˈe no reira ratou i ore ai i manaˈo e e tino huiraatira Roma atoa na piti taata ati Iuda, o Paulo raua Sila. Aita tatou i papu maitai roa, tera râ, ua ite tatou e ua tapeahia Paulo raua Sila ma te tia ore.

3. Eaha tei nehenehe e puta mai i roto i to Paulo feruriraa a tapeahia ˈi oia, eaha râ te huru feruriraa ta ˈna i faaite?

3 Peneiaˈe ua feruri atoa Paulo mea nafea oia i tapae ai i Philipi. Tau avaˈe na mua ˈtu, tei te tahi atu pae o te miti Égée o Paulo, i Asia Iti. I reira, aita te varua moˈa i faaea i te tapea ia ˈna eiaha e haere e poro na te tahi mau vahi. Mai te huru ra e te turai ra te varua moˈa ia ˈna ia haere i te tahi atu vahi. (Ohi. 16:6, 7) Ihea râ? I Teroa, ua ite orama Paulo i te hoê taata e parau ra ia ˈna: “Fano mai na i Makedonia.” Mea papu maitai te hinaaro o Iehova! Haere oioi atura Paulo i Makedonia. (A taio i te Ohipa 16:8-10.) Eaha râ tei tupu i muri iho? I muri iti noa ˈˈe a tae atu ai i Makedonia, ua tapeahia oia i te fare tapearaa! No te aha Iehova i vaiiho ai ia tupu te reira i nia ia Paulo? Ehia maororaa e tapeahia ˈi oia? Ua feruri paha Paulo i teie mau mea, ua puai noa râ to ˈna faaroo e ua oaoa noa o ˈna. Ua haamata Paulo raua Sila i te “pure . . . e te arue . . . i te Atua ma te himene.” (Ohi. 16:25) Ua tamǎrû te hau o te Atua i to raua aau e feruriraa.

4, 5. (a) Mea nafea to tatou tupuraa e tuea ˈi i to Paulo? (b) Mea nafea te tupuraa o Paulo i taui ai ma te manaˈo-ore-hia?

4 Ua faaruru aˈena anei oe i te tupuraa mai to Paulo? Peneiaˈe i te tahi taime i roto i to oe oraraa, ua ani oe i te tauturu i te Atua no te rave i te hoê faaotiraa e ua papu ia oe e ua pee iho â oe i te mau aratairaa a te varua moˈa. I muri iho râ, ua û oe i te tahi mau fifi aore ra ua titauhia ia rave oe i te tauiraa rahi i roto i to oraraa. (Koh. 9:11) I teie nei, ia feruri oe i tera tupuraa, e ui paha oe no te aha Iehova i vaiiho ai i te tahi mau mea ia tupu. Eaha te nehenehe e tauturu ia oe ia faaoromai, ma te tiaturi maite ia Iehova? E nehenehe tatou e ite i te pahonoraa i roto i tei tupu no Paulo raua Sila.

5 A himene noa ˈi Paulo raua Sila, e rave rahi tupuraa manaˈo-ore-hia tei itehia. A tahi, e aueueraa fenua puai mau tei tupu. Matara ihora te mau uputa atoa o te fare tapearaa, e te mau fifi auri o te feia mau auri. I muri iho, ua tapea atura Paulo i te taata tiai fare tapearaa ia ore oia ia haapohe ia ˈna iho, e bapetizo atura teie taata e to ˈna utuafare. I te poipoi aˈe, tono atura te feia mana i te mau tiai no te faahaere ia Paulo raua Sila i rapae i te fare tapearaa e ua ani atura ia raua ia faarue i te oire ma te hau. I to te feia mana iteraa e e tino huiraatira Roma o Paulo raua Sila, taa ihora ia ratou i to ratou hape rahi, na ratou roa ˈtura i aratai ia raua. Hou râ Paulo raua Sila a faarue ai i te oire, ua hinaaro raua e aroha ia Ludia, to raua tuahine tei bapetizo-apî-hia. E ua faaohipa raua i tera taime no te faaitoito i te tahi atu mau taeae i Philipi. (Ohi. 16:26-40) Oioi roa te mau mea atoa i te tauiraa!

UA “HAU Ê I TE MAU MANAˈO ATOA”

6. Eaha ta tatou e aparau e e hiˈopoa i teie nei?

6 Eaha te haapii mai i tera mau tupuraa? E nehenehe ta Iehova e rave i tei ore e manaˈohia, aita ïa e faufaa ia haapeapea ia faaruru tatou i te tamataraa. Ua ite tatou e ua mau maitai tera haapiiraa ia Paulo no te mau parau ta ˈna i papai i muri aˈe i te mau taeae i Philipi no nia i te ahoaho e te hau o te Atua. I roto i teie tumu parau, e aparau tatou no nia i te mau parau a Paulo i roto i te Philipi 4:6, 7. (A taio.) I muri iho, e hiˈopoa mai tatou i te tahi atu mau aamu Bibilia o te faaite ra i to Iehova raveraa i te tahi mea manaˈo-ore-hia. I te pae hopea, e hiˈopoa tatou mea nafea te “hau o te Atua” e tauturu ai ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa ma te tiaturi maite ia Iehova.

E nehenehe ta Iehova e rave i tei ore e manaˈohia, aita ïa e faufaa ia haapeapea ia faaruru tatou i te tamataraa

7. Eaha te haapiiraa ta Paulo i horoa a papai ai oia i te mau taeae i Philipi e eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai?

7 A taio ai te mau taeae i Philipi i ta Paulo rata, eaha ta ratou i manaˈo? Peneiaˈe ua haamanaˈo te rahiraa o ratou i tei tupu no Paulo raua Sila e te ravea manaˈo-ore-hia a Iehova no te tauturu ia raua. Eaha te haapiiraa ta Paulo i horoa i roto i ta ˈna rata? Teie ïa: Eiaha e haapeapea. A pure, e fanaˈo ïa outou i “te hau o te Atua” o te “hau ê i te mau manaˈo atoa.” Eaha te auraa o teie parau? Te na ô ra te tahi mau huriraa Bibilia, “ua hau ê atu i ta tatou mau moemoeâ atoa” aore ra “ua hau ê atu i te mau opuaraa atoa a te taata.” Te parau ra ïa Paulo e mea faahiahia aˈe te “hau o te Atua” i ta tatou e nehenehe e manaˈo. I te tahi taime, eita tatou e ite i te ravea no te faaafaro i to tatou mau fifi. Ua ite râ Iehova. E e nehenehe oia e rave i tei manaˈo-ore-hia.—A taio i te Petero 2, 2:9.

8, 9. (a) Noa ˈtu ua faaruru Paulo i te ohipa parau-tia ore i Philipi, eaha te tupuraa maitai i itehia maoti tera mau tupuraa? (b) No te aha te mau taeae i Philipi i nehenehe ai e tiaturi papu i ta Paulo mau parau?

8 Eita e ore e ua haapuai te rata a Paulo i te mau taeae i Philipi a feruri ai ratou i ta Iehova i rave no ratou i te roaraa o na ahuru matahiti i mairi aˈenei. Noa ˈtu ua vaiiho Iehova ia faaruru Paulo raua Sila i te ohipa parau-tia ore, ua aratai tera mau tupuraa na mua ˈtu “i te patururaa e te haapapuraa i te parau apî oaoa i mua i te ture.” (Phil. 1:7) Eita taua feia mana ra o te oire i Philipi e tamata i te hamani ino i te amuiraa Kerisetiano apî. Peneiaˈe no te mea ua faahiti Paulo i to ˈna tiaraa ei tino huiraatira Roma, ua nehenehe atura ïa te pǐpǐ ra o Luka e faaea i Philipi i muri aˈe i to Paulo raua Sila faarueraa i reira. Ua nehenehe ïa Luka e tauturu atu â i te mau Kerisetiano apî no Philipi.

9 A taio ai tera mau taeae no Philipi i ta Paulo rata, ua taa ia ratou e ere noa no Paulo tera mau manaˈo. Ua faaruru Paulo i te mau tamataraa rahi. A papai atoa ˈi oia i taua mau taeae ra, tei to ˈna fare i Roma oia i te tapearaahia. Ua faaite faahou râ oia e te vai ra ia ˈna ra “te hau o te Atua.”—Phil. 1:12-14; 4:7, 11, 22.

“EIAHA ÏA E HAAPEAPEA NOA ˈˈE”

10, 11. Eaha te rave ia haapeapea tatou no te hoê fifi, e eaha ta tatou e nehenehe e tiai?

10 Na te aha e tauturu ia tatou ia ore “e haapeapea noa ˈˈe,” ia faatupu râ i “te hau o te Atua”? Te faaite ra te mau parau a Paulo i to Philipi e ia haapeapea tatou no te hoê fifi, te ravea, o te pure ïa. No reira, ia haapeapea tatou, mea tia ia faaite tatou i ta tatou mau haapeapearaa na roto i te pure. (A taio i te Petero 1, 5:6, 7.) Ia pure oe ia Iehova, ia papu maitai ia oe e e aupuru oia ia oe. A haamauruuru noa ia ˈna no te mau haamaitairaa ta oe e fanaˈo ra. E eiaha e haamoˈe e nehenehe Iehova “e faatupu hau ê roa ˈtu i ta tatou e ani aore ra e manaˈo.”—Eph. 3:20.

11 Mai ia Paulo raua Sila, e maere paha tatou i ta Iehova e rave no te tauturu ia tatou. E ere paha i te mea faahiahia roa, e horoa noa mai râ oia i tei hinaaro-mau-hia e tatou. (Kor. 1, 10:13) E ere râ te auraa e e parahi noa tatou, a faaea e a tiai noa ˈi ia faaafaro Iehova i te tupuraa aore ra ia faatitiaifaro oia i te fifi no tatou. Mea titauhia ia haa tatou ia au i ta tatou mau pure. (Roma 12:11) E faaite ta tatou mau haaraa i to tatou aau tae e e haamaitai Iehova i te reira. Eiaha roa ˈtu ia moˈe ia tatou e e nehenehe ta Iehova e rave hau atu i ta tatou e ani ia ˈna aore ra e tiai ia rave o ˈna. I te tahi taime, e maere tatou i te mau mea manaˈo-ore-hia ta ˈna e rave. E hiˈopoa anaˈe ïa i te tahi mau hiˈoraa o te haapuai i to tatou tiaturi i te puai o Iehova no te rave i te tahi mea manaˈo-ore-hia no tatou.

UA RAVE IEHOVA I TEI MANAˈO-ORE-HIA

12. (a) Eaha ta te arii Hezekia i rave a haamǎtaˈu ai te arii Senakeriba ia ˈna? (b) Eaha ta tatou e haapii no nia i ta Iehova huru faaafaroraa i te fifi?

12 I roto i te Bibilia, e rave rahi hiˈoraa no nia ia Iehova o tei rave i te mau mea manaˈo-ore-hia. Ei hiˈoraa, a arii ai Hezekia i nia ia Iuda, ua haere Senakeriba, te arii no Asura, e aro i to Iuda e e haru pauroa i te oire, eiaha râ ia Ierusalema. (Arii 2, 18:1-3, 13) Haere maira Senakeriba e aro ia Ierusalema. Eaha ta te arii Hezekia i rave? A tahi, ua pure oia ia Iehova no te tauturu ia ˈna e ua ani i ta Iehova peropheta, ia Isaia, i te aˈoraa. (Arii 2, 19:5, 15-20) I muri iho, ua faaite Hezekia i to ˈna huru au noa ma te aufau i ta Senakeriba i ani. (Arii 2, 18:14, 15) Faaineine atura Hezekia i te oire no te hoê haruraa roa. (Par. 2, 32:2-4) Eaha ˈtura ïa tei itehia? Ua tono Iehova i te hoê melahi no te haamou 185 000 faehau a Senakeriba i te hoê noa po. Aita atoa Hezekia i manaˈo e tera te tupu!—Arii 2, 19:35.

Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i tei tupu no Iosepha?—Gen. 41:42 (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. (a) Eaha te haapiiraa e huti mai i tei tupu no Iosepha? (b) Eaha te tupuraa manaˈo-ore-hia ta Sara i ite?

13 A feruri na i tei tupu no te taurearea apî ra o Iosepha. A parahi noa ˈi oia i roto i te hoê tapearaa i Aiphiti, aita roa ˈtu Iosepha i manaˈo e e riro mai oia te piti o te taata puai roa ˈˈe i Aiphiti aore ra e faaohipa Iehova ia ˈna no te faaora i to ˈna utuafare i te pohe poia. (Gen. 40:15; 41:39-43; 50:20) Eita e ore e ua hau ê te mau haaraa a Iehova i ta Iosepha i tiai. A feruri atoa na i te metua tupuna vahine o Iosepha ra o Sara. Ua manaˈo anei Sara i roto i to ˈna matahiti paari e e vaiiho Iehova ia ˈna ia fanau i ta ˈna iho tamaiti, hau atu i te tamaiti a ta ˈna tavini vahine? No Sara, ua hau aˈe te fanauraa o Isaaka i ta ˈna i manaˈo.—Gen. 21:1-3, 6, 7.

14. Eaha te tiaturiraa ta tatou e faatupu ia Iehova?

14 Eita tatou e tiai e e tatara Iehova ma te hoê semeio pauroa to tatou mau fifi hou te ao apî. E eita atoa tatou e ani ia Iehova ia rave i te mau mea faahiahia i roto i to tatou oraraa. Ua ite râ tatou e ua tauturu Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore i tahito ra ma te mau ohipa maere mau. E aita oia i taui. (A taio i te Isaia 43:10-13.) E horoa mai te reira i te tiaturiraa ia ˈna. Ua papu ia tatou e e horoa mai oia i te puai e hinaarohia e tatou no te rave i to ˈna hinaaro. (Kor. 2, 4:7-9) Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Hezekia, Iosepha e Sara? E nehenehe Iehova e tauturu ia tatou mai te peu e e vai taiva ore tatou ia ˈna, noa ˈtu tei roto tatou i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe.

E nehenehe Iehova e tauturu ia tatou mai te peu e vai taiva ore tatou ia ˈna, noa ˈtu tei roto tatou i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe

15. Na te aha e tauturu ia tatou ia ite i te “hau o te Atua” noa ˈtu e fifi to tatou, e e nafea te reira e tupu ai?

15 E nafea tatou e ite ai i te “hau o te Atua” noa ˈtu e fifi to tatou? Mea faufaa ia tapea tatou i te hoê auhoaraa puai e o Iehova. Maoti noa te tusia taraehara o Iesu Mesia e nehenehe ai tatou e faatupu i teie auhoaraa. E ohipa faahiahia roa te hoo no ǒ mai ia Iehova ra. Maoti te hoo, e nehenehe oia e faaore i ta tatou mau hara e e nehenehe tatou e faaite i te hoê manaˈo haava mâ e e haafatata ˈtu ia ˈna.—Ioa. 14:6; Iak. 4:8; Pet. 1, 3:21.

E TIAI TE REIRA I TO TATOU AAU E FERURIRAA

16. Eaha te tupu ia fanaˈo tatou i te “hau o te Atua”? A faataa.

16 Eaha te tupu ia fanaˈo tatou i te “hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa”? Te parau ra te Bibilia e e “tiai” te reira i to tatou aau e feruriraa. (Phil. 4:7) E faaohipahia te taˈo “tiai” na roto i te reo tumu no te faahiti i te hoê pǔpǔ faehau o tei faatoroahia no te paruru i te hoê oire. Na te hoê pǔpǔ mai teie i tiai i te feia o tei ora i te oire no Philipi. Ua nehenehe ïa ratou e taoto maitai i te po, ua ite hoi ratou e te paruruhia ra te oire. Hoê â huru, ia ite tatou i te “hau o te Atua,” eita tatou e haapeapea, e nehenehe ïa to tatou aau e feruriraa e tamǎrûhia. Ua ite tatou e te tâuˈa mai ra Iehova ia tatou e te hinaaro ra oia ia manuïa tatou. (Pet. 1, 5:10) E e paruru te reira ia tatou ia ore e ahoaho aore ra e toaruaru roa.

17. Na te aha e tauturu ia tatou ia tiaturi ia Iehova i te ati rahi?

17 Fatata roa te ati rahi i te tae mai i nia i te huitaata. (Mat. 24:21, 22) Aita tatou i ite maitai eaha te tupu no tatou iho. Tera râ, aita e faufaa ia haapeapea roa no nia i tera taime. Noa ˈtu aita tatou i ite pauroa te ohipa ta Iehova e rave ra, ua ite râ tatou i to tatou Atua. Ua ite tatou i ta ˈna i rave i tahito ra no ta ˈna mau tavini haapao maitai. Ua ite tatou e noa ˈtu eaha te mau mea e tupu, e ohipa Iehova ia tupu iho â ta ˈna opuaraa. E e na reira paha oia na roto i te ravea manaˈo-ore-hia! No reira, i te mau taime atoa e rave ai Iehova i te tahi mea no tatou, e ite ai tatou i te ravea ê o te “hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa.”

^ E au ra e e tino huiraatira Roma atoa o Sila.—Ohi. 16:37.