Eaha to roto?

Eaha mau na te faaoreraa i te hapa?

Eaha mau na te faaoreraa i te hapa?

Te pahono ra te Bibilia

 Eaha te auraa o te faaoreraa i te hapa a vetahi ê? I roto i te Bibilia, te auraa mau o te taˈo Heleni hurihia ei “faaore,” o te “faaearaa” i te riri aore ra i te inoino mai tei ravehia ia faaoti te tahi taata e vaiiho aore ra e faarue i te hoê tarahu, ma te ore e titau faahou i te reira. Ua faaohipa Iesu i teie faahohoˈaraa a haapii ai o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “Faaore mai na i ta matou mau hara, te faaore atoa nei hoi matou i ta vetahi ê tarahu ia matou.” (Luka 11:4) Oia atoa, i roto i ta ˈna parabole o te tavini aroha ore, ua faaau Iesu i te faaoreraa i te hapa i te faaoreraa i te tarahu.—Mataio 18:23-35.

 Te faaore ra tatou i te hapa a vetahi ê ia faaea tatou i te inoino e ia ore tatou e titau ia faahoˈi mai te taata i ta tatou i ere. Te haapii ra te Bibilia e titauhia te here mau no te faaore roa i te hapa a vetahi ê no te mea “eita te here e tapea i te ino.”—Korinetia 1, 13:4, 5.

Te faaoreraa i te hapa, e ere te auraa e

  •   E farii tatou i te hapa. Te faahapa ra te Bibilia i te feia o te parau nei e mea tano ta ratou mau ohipa ino aore ra aita e faahopearaa to te reira i nia i te tahi.—Isaia 5:20.

  •   E haa tatou mai te huru ra e aita te ohipa ino i tupu. Ua faaore te Atua i te hara rahi ta te arii Davida i rave, aita râ o ˈna i paruru ia Davida i te mau faahopearaa ino o ta ˈna mau ohipa ino. Ua haapao maitai te Atua ia papaihia te mau hara a Davida i roto i te Bibilia, ia nehenehe te reira e faaohipahia ei faaararaa no tatou.—Samuela 2, 12:9-13.

  •   E vaiiho tatou ia vetahi ê ia haamauiui ia tatou. Ei hiˈoraa, a feruri na e te horoa ra oe i te tahi tino moni i te tahi taata. Te hue nei râ o ˈna i te reira e aita o ˈna e nehenehe e tapea i ta ˈna parau, oia hoi aita o ˈna e nehenehe e faahoˈi mai i tera tino moni. Ua tatarahapa o ˈna. E nehenehe oe e faaoti e faaore i ta ˈna hapa ma te ore e inoino e ma te ore e faahiti noa i ta ˈna i rave. Peneiaˈe e faaoti roa oe e faaore i ta ˈna tarahu aore ra e nehenehe oe e faaoti eiaha e horoa faahou i te tahi tino moni ia ˈna.—Salamo 37:21; Maseli 14:15; 22:3; Galatia 6:7.

  •   E faaore tatou i te hapa mai te peu aita e tumu papu no te na reira. Eita te Atua e faaore i te hara a te feia o te rave i te mea ino ma te hinaaro mau, o te ore e farii e ua hara ratou, o te ore e taui i to ratou haerea ino e o te ore e tatarahapa i mua i te mau taata ta ratou i haamauiui. (Maseli 28:13; Ohipa 26:20; Hebera 10:26) E riro teie mau taata tatarahapa ore ei enemi no te Atua. I te mea e eita te Atua e faaore i ta ratou mau hapa, eita ïa o ˈna e titau ia tatou ia faaore i ta ratou mau hapa.—Salamo 139:21, 22.

     Eaha te rave mai te peu e ua haamauiui rahi te tahi taata ia oe e aita o ˈna e hinaaro e tatarahapa aore ra e farii e ua rave o ˈna i te ohipa ino? Teie ta te Bibilia e parau ra: “A tuu i te riri e a faarue i te riri rahi.” (Salamo 37:8) E ere te auraa e e farii oe i te ohipa ino ta te taata i rave, tera râ, e nehenehe oe e faaoti e faaore i te riri. A tiaturi e na te Atua e faaafaro i te reira. (Hebera 10:30, 31) E tauturu atoa mai te parau fafau e fatata te mahana eita tatou e mauiui faahou.—Isaia 65:17; Apokalupo 21:4.

  •   E “faaore” tatou i te mau hapa rii atoa. I te tahi taime, aita paha e titauhia ia faaore i te hapa ta vetahi ê i rave i to tatou manaˈoraa. E farii paha tatou e ua oioi tatou i te inoino, aita hoi e tumu papu no te na reira. Te na ô ra te Bibilia: “Eiaha oe e inoino oioi, o te inoino hoi te tapao o te maamaa.”—Koheleta 7:9, nota.

E faaore mau na tatou i te hapa a vetahi ê ma te

  1.   Haamanaˈo i te auraa mau o te faaoreraa i te hapa. Aita oe e farii i te ohipa ino tei ravehia aore ra e haa mai te huru ra e aita te reira i tupu. Te faaoti nei râ oe e faaore i te reira e e ore e inoino.

  2.   Farii e mea maitai aˈe ia na reira. Ia faaoti oe eiaha e riri aore ra e inoino, e fanaˈo ïa oe i te mǎrû, e maitai mai oe i te pae o te ea a oaoa ˈtu â ˈi. (Maseli 14:30; Mataio 5:9) Te mea faufaa roa ˈˈe, ia faaore oe i te hapa a vetahi ê, e faaore atoa te Atua i ta oe iho mau hara.—Mataio 6:14, 15.

  3.   Taa i te huru o vetahi ê. E taata tia ore tatou pauroa. (Iakobo 3:2) E oaoa tatou ia faaore vetahi ê i ta tatou mau hapa, e titau-atoa-hia ïa ia tatou ia faaore i te mau hapa a vetahi ê.—Mataio 7:12.

  4.   Tapea i te hoê feruriraa tano. Mai te peu e ua rave te tahi taata i te hoê hapa rii, e nehenehe tatou e pee i teie aˈoraa Bibilia: “A faaoromai noa i te tahi e te tahi.”—Kolosa 3:13.

  5.   Haa oioi. A faaore oioi i te hapa a vetahi ê, eiaha e vaiiho i te riri e upootia i nia ia oe.—Ephesia 4:26, 27.