Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Lavea‘iina Mai i Gutu o Leona!

Lavea‘iina Mai i Gutu o Leona!

Mataupu Valu

Laveaʻiina Mai i Gutu o Leona!

1, 2. (a) Na faapefea ona faamaopoopoina e Tariu le Metai lona malo ua faateleina? (e) Faamatala tiute ma le pule a alii sili.

UA PAʻŪ Papelonia! O lona matagofie lea na iai o se malo malosi o le lalolagi mo le senituri, e na o ni nai itula lava na mou atu ai. Ua amata se vaitaimi fou, o le pulega a Metai ma Peresia. Ona o ia lea ua tulaʻi mai e suia Pelesara i lana nofoaiga, ua feagai nei Tariu le Metai ma le luʻi faigatā o le faamaopoopoina lea o lona malo ua faateleina.

2 O se tasi o galuega muamua lava sa fai e Tariu o le tofiaina lea o alii sili e 120. E talitonuina o i latou sa tofia e galulue i lenei matātā, o nisi na filifilia mai i le aiga o le tupu. Ae ui i lea, sa tofu le alii sili ma le itumalo tele po o se vaega itiiti o le emepaea e pule ai. (Tanielu 6:1) O lona tiute na aofia ai le aoina o lafoga ma faatulaga le totogi o le taupulega a le tupu. E ui sa tatau ona usiusitai i se sui o le tupu e asiasi mai faavaitaimi, sa telē le pule sa tuu atu i le alii sili. O le uiga o le taʻu alii sili o “lē puipuia le Malo.” I lona lava itumalo, sa manatu i le alii sili o ia o se tupu, e na o le tupu o le malo sa maualuga atu lana pule iā te ia.

3, 4. Aiseā na fiafia ai Tariu iā Tanielu, ma o le ā le tulaga na tofia i ai o ia e le tupu?

3 O le ā le matafaioi a Tanielu i lenei faatulagaga fou? Pe o le a faamālōlō e Tariu le Metai lenei perofeta Iutaia ua afu lona soifua, ua sili atu i le 90 ona tausaga? E lē o le tulaga lenā na iai! E lē taumatea na silafia e Tariu le valoiaina mai ma le saʻo e Tanielu o le paʻū o Papelonia, ma o lenā valoaga e manaʻomia ai le utaga mamao e sili aʻe i le atamai o le tagata. E lē gata i lenā, e tele foʻi tausaga o le poto masani ma le tomai o Tanielu i feutagaʻiga ma vaega eseese o tagata o ē sa faaaunuua i Papelonia. Na faanaunau Tariu e faatumauina se filemu ma ona tagata faatoʻā uma ona ia faatoʻilaloina. O lea la, e mautinoa lona manaʻomia o se tasi e iai le atamai ma le tomai e pei o Tanielu, e fai ma faufautua i le tupu. I le ā le tulaga?

4 E mautinoa le faateʻia ai pe a tofia e Tariu le Iutaia faaaunuua o Tanielu e fai ma alii sili. Peitaʻi, seʻi manatu i le vevesi na iai ina ua faailoa atu e Tariu lana filifiliga o le a avea Tanielu ma se tasi o alii silisili e toʻatolu e pule i alii sili uma! E lē gata i lenā, sa faailoa atu foʻi “ua sili” Tanielu i alii silisili uma. Sa faamaonia le tele o lona “atamai.” Na oo lava ina manaʻo Tariu e tofia o ia e fai ma palemia.—Tanielu 6:2, 3.

5. Sa ono tali atu faapefea alii silisili ma alii sili i le tofiga o Tanielu, ma aiseā?

Sa tatau ona matuā feita isi alii silisili ma alii sili uma. O le mea moni, e leʻi faigofie ona latou talia le tofia o Tanielu i se tofiga e maualuga aʻe iā i latou, talu ai e lē o ia o se Metai po o se Peresia, e lē o se tagata foʻi o le aiga tautupu! Na faapefea ona faaeaina e Tariu lenei tagata ese i lea tulaga tāua, ae lē amanaʻia tagata o lona atunuu, ma lona lava aiga? Sa foliga e lē fetaui lenā gaoioiga. E lē gata i lenā, e foliga mai na manatu alii sili i le tulaga faamaoni o Tanielu, e faalavelave i a latou faiga faapiʻopiʻo ma le iʻuvale. Peitaʻi, e leʻi lava le lototele o alii silisili ma alii sili e avatu ai le faaseā iā Tariu. Na latou iloa lelei, sa maualuga tele le manatu o Tariu iā Tanielu.

6. Na faapefea ona taumafai alii silisili ma alii sili ia maua se mea e sala ai Tanielu, ma aiseā na iʻuvale ai a latou taumafaiga?

6 Na faufau faatasi nei tagata o le malo ua tumu i le mataʻua. Na latou taumafai “ina ia maua se mea a le malo e faalani ai se sala iā Tanielu.” Pe sa sesē ea le auala na taulimaina ai ona tiutefai? Pe sa lē faamaoni ea? E leʻi maua e alii silisili ma alii sili se mea na faatamala pe leaga ai foʻi le auala na taulimaina ai e Tanielu ona tiute. Na latou manatu e faapea: “E lē maua e i tatou se mea leaga i lenei Tanielu, pe afai tatou te lē maua se mea iā te ia i le tulafono a lona Atua.” O lea na fafau ai loa e nei tagata fai mea faapiʻopiʻo ma le faaʻoleʻole se faufauga leaga. Na latou manatu o le a oo ai le oti iā Tanielu.—Tanielu 6:4, 5.

SE TAUPULEPULEGA E FASIOTI SE TASI

7. O le ā le lafo faatū na avatu e alii silisili ma alii sili i le tupu, ma na faapefea ona latou faaoo atu lenā mataupu?

7 Ona “lolofi atu” ai lea o alii silisili ma alii sili i luma o Tariu. O le faaupuga Arama i inei e mafai ona uiga i le fetuleni ma le vavaō. Atonu na faafoliga atu e nei tane e faapea, e manaʻomia ona logo faanatinati Tariu i la latou mataupu. E foliga mai na latou manatu o le a ia lē fesiligia la latou fuafuaga faatū, pe afai latou te folasia le mataupu i se auala mautinoa, ma o se mea e manaʻomia le uaʻi faanatinati atu i ai. O le māfuaaga lenā na fana saʻo ai le malama ma latou faapea atu: “Ua uma ona filifili o alii silisili uma o le malo, o faipule, ma alii sili uma, o tulafale, atoa ma ē pule i nuu, ia faatūina se tulafono a le tupu, ma ia faamauina se vavao, ai se tasi na te faatoga atu se mea mai se tasi atua, po o se tagata, a e tau lava o oe e faatoga i ai, le tupu e, i pō e tolugafulu, ia lafoina o ia i le lua o leona.” *Tanielu 6:6, 7.

8. (a) Aiseā o le a fiafia ai Tariu i le tulafono na faatū atu? (e) O le ā le faanaunauga moni o alii silisili ma alii sili?

8 Ua faamaonia mai e talafaasolopito le masani ona manatu i tupu Mesopotamia o ni atua e ao ona tapuaʻia. E lē taumatea na logolelei iā Tariu le tulafono faatū. Atonu foʻi na ia mātauina ni mea o le a aogā ai lenei tulafono ua faatū mai. Ia manatua, o le manatu o tagata na soifua ai i Papelonia, o Tariu o se tagata ese ma e fou mai. O le a avea lenei tulafono fou ma mea e faamautūina ai lona tulaga o le tupu, ma o le a faamalosia ai le toʻatele o loo nonofo i Papelonia, e faaalia lo latou faamaoni ma le lagolagosua i le malo fou. Peitaʻi, i le faatūina o le tulafono, e leʻi popole alii silisili ma alii sili mo se manuia o le tupu. O lo latou faanaunauga moni lava ia maileia Tanielu, auā na latou iloa lelei le masani a Tanielu, o le tatalo faatolu lea i le aso i le Atua a o tatala faamalama o lona potu.

9. Aiseā na lē avea ai le tulafono fou o se faafitauli i tagata e lē o ni Iutaia?

Pe o le a avea ea lenei faasasaāga o tatalo ma faafitauli mo tagata lotu i Papelonia? E leai, aemaise lava e na o le tasi le masina le umi o le vavao. E lē gata i lenā, e itiiti lava tagata e lē o ni Iutaia o le a manatu i lo latou tapuaʻi atu i se tagata mo sina vaitaimi e faapea, o se faagutugutulua. Na taʻua e se tagata aʻoga o le Tusi Paia: “E lē o se mea fou i atunuu ifo i tupua le tapuaʻia o le tupu; o lea la, ina ua tāloina tagata Papelonia e avatu iā Tariu le Metai le tapuaiga e tatau mo se atua, sa latou usitai loa i ai. E na o tagata Iutaia lava sa teea poloaʻiga faapena.”

10. O le ā le vaaiga a tagata Metai ma Peresia i le tulafono na pasia e lo latou tupu?

10 Po o le ā lava le tulaga na iai, ae na faanatinati atu nei tagata iā Tariu “e faamauina le vavao, ma tusi le tusi, ina ia lē tālaina, faapei o tulafono a Metai ma Peresia ua lē tālaina.” (Tanielu 6:8) I Sasaʻe anamua, sa masani ona lē suia le finagalo o se tupu. Sa faaalia ai le manatu e faapea e leai sona sesē. E oo foʻi i se tulafono e ono faapogaia ai le maliliu o tagata lē sala, e lē mafai ona toe suia!

11. O le a faapefea ona afāina Tanielu i le tulafono a Tariu?

11 Na sainia e Tariu le tulafono, e aunoa ma le mafaufauina o Tanielu. (Tanielu 6:9) I lona faia faapea, na ia sainia ai e aunoa ma lona silafia, o lea ua ia sainia le feagaiga e fasiotia ai lana auauna sili ona tāua. E mautinoa lava le afāina ai o Tanielu i lenei tulafono.

UA FAAMALOSIA TARIU E FAI SE FAAIʻUGA MATUIĀ

12. (a) O le ā le gaoioiga a Tanielu sa fai i le taimi lava na ia logotala ai i le tulafono fou? (e) O ai sa mataʻitūina Tanielu, ma aiseā?

12 E leʻi umi ae logotala loa Tanielu i le tulafono i le vavao o tatalo. O le taimi lava lenā, na alu atu ai i lona fale ma ulu atu i lona afeafe i le pito i luga, i le mea o i ai faamalama sa tatala e faasaga i Ierusalema. * Na amata tatalo ai i inā Tanielu i le Atua “faapei ona masani ai o ia.” Atonu na manatu Tanielu e na o ia sa iai i inā, peitaʻi sa mataʻitūina o ia e le ʻaufaufau leaga. Sa faafuaseʻi ona latou “lolofi ane,” ma e lē taumatea na faia ma le pisapisaō e pei foʻi o le taimi lea sa latou faalatalata atu ai iā Tariu. O lea ua latou vaaitino iā Tanielu o “loo o tatalo ma faatoga atu i luma o lona Atua.” (Tanielu 6:10, 11) Na maua e alii silisili ma alii sili faamaoniga uma sa manaʻomia, e molia ai Tanielu i luma o le tupu.

13. O le ā na lipotia e fili o Tanielu i le tupu?

13 Na fesili faaʻoleʻole atu fili o Tanielu iā Tariu: “E leʻi tusia ea e oe le vavao, ai se tasi tagata e faatoga atu i se tasi atua, po o se tasi tagata, a e tau lava o oe e faatoga i ai, le tupu e, i pō e tolugafulu, e lafoina o ia i le lua o leona?” Ua tali mai Tariu, ua faapea mai: “E moni lava lea mea, faapei o tulafono a Metai ma Peresia e lē tālaina.” E leʻi toe faatali le ʻau faufau leaga ae tuusaʻo loa le mataupu. “O lenā Tanielu, o le tagata o le tafeaga o Iuta, e lē ava o ia iā te oe, le tupu e, ma le vavao na e tusia, a ua tatalo o ia taʻi foʻi faatolu i aso.”—Tanielu 6:12, 13.

14. E tusa ai ma faamaoniga, aiseā na faasino atu ai alii silisili ma alii sili iā Tanielu, o se tagata “o le tafeaga o Iuta”?

14 E mataʻina le auala na faasino atu ai alii silisili ma alii sili iā Tanielu, o se tagata “o le tafeaga o Iuta.” E aliali mai, na latou mananaʻo e faamamafa le tulaga e faapea, o Tanielu lenei lea ua faaeaina i se tulaga maualuga, o ia o se pologa Iutaia. Ona o le tulaga lenā, na latou manatu ai e tatau ona usitaia e Tanielu le tulafono, tusa lava po o le a le lagona o le tupu e uiga iā te ia!

15. (a) Na faapefea ona tali atu Tariu i le tala na faaoo atu e alii silisili ma alii sili? (e) Na faapefea ona faaalia atili le ʻinoʻino o alii silisili ma alii sili iā Tanielu?

15 Atonu na faatalitalia e alii maualuluga le tupu e tauia i latou ona o a latou iloiloga faalilolilo sa fai. Afai o le tulaga lenā na iai, ua taunuu ai la le upu ua saluvale lautaamū a le nuu. Sa matuā tigā Tariu ina ua faalogo i le tala. Na i lo le toʻatamaʻi iā Tanielu po o le lafoina o ia i le lua o leona i lea lava taimi, e aso atoa o taumafai Tariu i se auala e laveaʻi ai Tanielu. Peitaʻi e leʻi taulau lona faamoemoe. E leʻi umi ae toe tutū mai le ʻaufaufau leaga, ma i lo latou faamaualuga e aunoa ma le māasiasi, na latou mananaʻo e fasioti Tanielu.—Tanielu 6:14, 15.

16. (a) Aiseā na faaaloalogia ai e Tariu le Atua o Tanielu? (e) O le ā le faamoemoe sa iā Tariu e uiga iā Tanielu?

16 Na silafia e Tariu e leai se isi ana filifiliga i le mataupu. E lē mafai ona toe tatalaina le tulafono, e lē mafai foʻi ona faamagaloina le “solitulafono” a Tanielu. Na pau le tala na mafai ona fai atu ai Tariu iā Tanielu, “o lou Atua, o lē ua e auauna i ai e lē aunoa, o ia na te laveaʻiina oe.” E aliali mai sa faaaloalogia e Tariu le Atua o Tanielu. O Ieova na maua ai e Tanielu le tomai na ia valoia ai le paʻū o Papelonia. Na avatu foʻi e le Atua iā Tanielu le ‘atamai tele’ lea na tūese ai o ia mai i isi alii maualuluga uma. Atonu na silafia e Tariu i le tele o tausaga muamua atu, na laveaʻia ai talavou Eperu e toʻatolu e le Atua lava lea, mai le ogaumu aasa. E lē taumatea na faamoemoe Tariu i le Atua na te laveaʻia Tanielu ona ua lē mafai ona ia toe tatala le tulafono sa ia sainia. O le taimi lava lea, na lafo ai loa Tanielu i le lua o leona. * O le mea na sosoo ai, “ua au mai foʻi le maa, ua tuu ai i le gutu o le lua, ona faamaufaailogaina lea e le tupu i lana mama, atoa ma le mama a alii sa iā te ia, ina neʻi liua le pule iā Tanielu.”—Tanielu 6:16, 17.

SE SUIGA MATAʻINA

17, 18. (a) O le ā e faaalia ai sa faanoanoa Tariu i le mea na tupu iā Tanielu? (e) O le ā le mea na tupu i le taeao na sosoo ai ina ua toe foʻi atu le tupu i le lua o leona?

17 Ua toe taliu atu Tariu ma le faanoanoa i lona maota. E leai ni tagata tā laaupese na avane i ona luma, ona e leʻi manaʻo i ni faafiafiaga. Na i lo lea, e leʻi maua se moe a Tariu i le pō atoa, ma e leʻi taumafa foʻi. “Ua teʻa iā te ia le moe.” I le vaveao, na faataalise atu ai Tariu i le lua o leona. Na alaga atu i se leo faamamaʻi: “Tanielu e, le auauna a le Atua soifua, ua mafai ea e lou Atua, o lē ua e auauna i ai e lē aunoa, ona laveaʻi iā te oe ai leona?” (Tanielu 6:18-20) Na faateʻia o ia ma maua le fiafia, ina ua lagona atu se leo o tali mai.

18 “Le tupu e, ia soifua oe e faavavau.” O lenei faafeiloaʻiga faaaloalo, na faaalia ai e Tanielu e leʻi iai ni ona faalogona ita faamoemoe i le tupu. Na ia iloa lelei le pogai o lona sauāina, e lē o Tariu ae ona o le matauʻa o alii silisili ma alii sili. (Faatusatusa i le Mataio 5:44; Galuega 7:60.) Na faaauau le talanoa mai a Tanielu e faapea: “Ua auina mai e loʻu Atua o lana agelu, ua punitia ai gutu o leona, ua lē afāina ai aʻu; auā ua silafia e ia ua leai saʻu amio i ona luma; e leai foʻi se mea leaga ua aʻu faia i ou luma, le tupu.”—Tanielu 6:21, 22.

19. Na faapefea ona faatogafitia ma faasesēina Tariu e alii silisili ma alii sili?

19 Atonu na tuia le loto o Tariu i na upu! Na ia silafia lava mai i le amataga o le mataupu, e leai se mea leaga na faia e Tanielu sa tatau ai ona lafo i le lua o leona. Na silafia lelei e Tariu le taupulepule o alii silisili ma alii sili e fasiotia Tanielu, ma na latou gaoioi ai i se faiga faatogafiti e ioeina ai e le tupu o latou manaʻoga manatu faapito. O lo latou tausisi mai e faapea ua filifili “alii silisili uma o le malo,” ina ia pasia le tulafono, na latou faaalia ai ua uma foʻi ona latou logoina Tanielu i le mataupu. O le a feutagaʻi Tariu ma alii faaʻoleʻole nei i se taimi mulimuli ane. Peitaʻi, na muamua ona ia faatonu atu e aveese Tanielu mai le lua o leona. O se vavega lenei mea, ona e oo i sina māʻosia e leʻi maua iā Tanielu!—Tanielu 6:23.

20. O le ā na tupu i fili lotoleaga o Tanielu?

20 Ona o lea la ua saogalemu Tanielu, o loo iai se isi mataupu a Tariu e tatau ona faataunuu. “Ua fai atu le tupu, ona taʻitaʻiina mai ai lea o ia tagata ē na molia Tanielu, ma ua lafo iā te i latou, atoa ma a latou fanau, ma a latou avā i le lua o leona; ua manumalo leona iā te i latou, ua lamupala o latou ivi uma, a o leʻi oo ifo i latou i le taʻele o le lua.” *Tanielu 6:24.

21. I le auala e feutagaʻi ai ma aiga o le tagata fai mea sesē, o le ā le faaeseesega o loo iai i le Tulafono na tuuina atu iā Mose ma tū a nisi atunuu anamua?

21 O le fasiotia e lē gata o le ʻautaupulepule lotoleaga ae atoa ai foʻi ma a latou avā ma fanau, e ono foliga mai o se faiga lē alofa. I sona faaeseesega, na fai mai le Tulafono lea na tuu e le Atua iā Mose: “Aua neʻi fasiotia le tamā e sui aʻi le atalii, aua foʻi neʻi fasiotia le atalii, e sui aʻi le tamā; a ia taʻitasi le tagata ma fasiotia o ia i lana lava agasala.” (Teuteronome 24:16) Peitaʻi, e tusa ai ma tū a nisi atunuu anamua, e masani ona fasiotia tagata o le aiga faatasi ma le tagata fai mea sesē, pe afai e matuiā le agasala. Atonu na faia faapea ina ia lē mafai ai e tagata o le aiga ona toe saʻilia le tauimasui mulimuli ane. Peitaʻi, o le fasiotia o aiga o alii silisili ma alii sili, e mautinoa lava e leʻi faapogaia e Tanielu. E lē taumatea sa mafatia ai Tanielu i le mala na faaoo ane e nei tagata amioleaga i o latou aiga.

22. O le ā le faalauiloaga fou na folafola atu e Tariu?

22 Ua uma atu alii silisili ma alii sili faufau leaga. Na folafola atu e Tariu se faalauiloaga e faapea: “Ou te pule ina ia gatete ma matataʻu i luma o le Atua o Tanielu o tagata i itu malo uma i loʻu malo; auā o ia o le Atua e soifua, e tumau o ia e faavavau, e le faaumatia lona malo ma lana pule e oo i le gataaga. E ana e faaola ma laveaʻi, ua faia foʻi e ia faailoga ma vavega i le lagi ma le lalolagi, o lē na laveaʻi iā Tanielu ai lima o leona.”—Tanielu 6:25-27.

AUAUNA E LĒ AUNOA I LE ATUA

23. O le ā le faaaʻoaʻoga na faia e Tanielu e tusa ai ma lana galuega i le malo, ma e faapefea ona tatou faataʻitaʻi iā te ia?

23 Na faataatia e Tanielu se faaaʻoaʻoga lelei mo auauna uma a le Atua o aso nei. Sa amio solia o ia ma lē mataʻuleagaina. I le galuega a Tanielu i le malo, “sa faamaoni o ia, ua lē maua foʻi sona sesē e tasi, po o se mea leaga.” (Tanielu 6:4) I se tulaga tutusa, e tatau i se Kerisiano ona galue mamafa i lana galuega totogi. E lē o le uiga o lenei manatu e faapea, ia avea ma tagata fai pisinisi lē magafagafa, o lē e matuā saʻilia ʻoa faitino po o sē e lē manatu mamafa i isi, i le saʻilia o se tulaga maualuga i le mea o faigaluega ai. (1 Timoteo 6:10) Ua uunaʻia e le Tusi Paia Kerisiano ina ia faamaoni i a latou galuega totogi ma ia faia ma le lotoatoa, e “peiseaʻī ua faia i le Alii [Ieova].”—Kolose 3:22, 23; Tito 2:7, 8; Eperu 13:18.

24. Na faapefea ona faamaonia e Tanielu lava ia, lona maumauaʻi pea i lana tapuaʻiga?

24 Na maumauaʻi pea Tanielu i lana tapuaʻiga. Sa lauiloa e tagata uma lana tū masani o le tatalo. E lē gata i lea, na iloa lelei e alii silisili ma alii sili le faatāuaina e Tanielu o lana tapuaʻiga. Ioe, na latou talitonu o le a tumau pea Tanielu i lana masani, e tusa lava pe faasā e le tulafono. Maʻeu se faaaʻoaʻoga lelei mo Kerisiano i aso nei! Ua iā i latou foʻi se talaaga lelei mo le faamuamuaina o le tapuaʻiga i le Atua. (Mataio 6:33) E tatau ona iloagofie lenei mea e i latou o vaavaai mai, auā na faatonu e Iesu ona soo: “Ia faapea ona pupula atu lo outou malamalama i luma o tagata, ina ia latou iloa la outou amio lelei, latou te vivii atu ai i lo outou Tamā o i le lagi.”—Mataio 5:16.

25, 26. (a) O le ā e ono manatu i ai nisi e faatatau i le mea na fai e Tanielu? (e) Aiseā na manatu ai Tanielu i se suiga i lana tū masani e tutusa lenā ma le lē faamaoni?

25 Atonu e faapea mai nisi, sa ono ʻalofia e Tanielu sauāga e ala i le tatalo faalilolilo iā Ieova i pō e 30. O le mea moni lava ia, e leai se faatulagaga po o se gaoioiga patino e manaʻomia ona fai ina ia faafofogaina ai tatalo e Ieova. E mafai foʻi ona Ia silafia manatunatuga o le loto. (Salamo 19:14) Ae ui i lea, sa manatu Tanielu so o se suiga lava i lana tū masani, e tutusa lenā ma le lē faamaoni. Aiseā?

26 Talu ai sa lauiloa le tū masani a Tanielu o le tatalo, o le ā le manatu na semanū o le a faailoa atu pe ana motusia faafuaseʻi lana masani lenā? Atonu e manatu tagata sa vaavaai ane e faapea, ua fefe Tanielu i tagata ma ua sili aʻe le poloaʻiga a le tupu i le tulafono a Ieova. (Salamo 118:6) Peitaʻi, na faaalia e Tanielu i ana gaoioiga e na o Ieova lava sa tapuaʻi i ai. (Teuteronome 6:14, 15; Isaia 42:8) O le mea moni, o le faia faapea, e leʻi faaalia ai se lē faaaloalo o Tanielu i le tulafono a le tupu. Peitaʻi e leʻi solomuli ai foʻi e ala i le faagutugutulua. Sa faaauau pea ona tatalo Tanielu i lona afeafe i le pito i luga, “faapei ona masani ai” a o leʻi sainia e le tupu le tulafono.

27. E faapefea ona faataʻitaʻi Kerisiano i aso nei iā Tanielu i le (a) usiusitai i faipule silisili? (e) anaana i le Atua na i lo tagata? (i) taumafai e nonofo filemu ma tagata uma?

27 E mafai e auauna a le Atua i aso nei ona faataʻitaʻi i le faaaʻoaʻoga a Tanielu. E faaauau ona latou ‘usiusitai i faipule silisili,’ ma usiusitai i tulafono a le atunuu o loo latou nonofo ai. (Roma 13:1) Peitaʻi, pe a feteenaʻi tulafono a tagata ma tulafono a le Atua, ona faatatau lea e tagata o Ieova le manatu sa i aposetolo o Iesu, o ē na faapea mai ma le lototetele: “E tusa ona sili o lo matou anaana i le Atua i lo matou anaana i tagata.” (Galuega 5:29) E lē o faatautee pe fouvale ai Kerisiano i lo latou faia faapea. Na i lo lea, na pau lava lo latou faanaunauga o le nonofo filemu ma tagata uma ina ia latou “nonofo ma le lē atuatuvale ma le filemu, i le amio Atua uma lava.”—1 Timoteo 2:1, 2; Roma 12:18.

28. Na faapefea ona auauna “e lē aunoa” Tanielu iā Ieova?

28 E faalua ona taʻua e Tariu Tanielu e faapea na auauna “e lē aunoa” i le Atua. (Tanielu 6:16, 20) O le faavae mo le upu Arama ua faaliliuina “lē aunoa,” o lona uiga o le “gaoioi i se faataamilosaga.” E mafai ona faatatau atu i se faataamilosaga faifai pea, po o se mea e faaauau pea ona fai. Sa faapena le faamaoni o Tanielu. Sa faaauau pea lona faamaoni. E leʻi taumatea le gaoioiga e fai e Tanielu pe a fetaiaʻi ma tofotofoga, pe tetele pe itiiti foʻi. E tumau pea i le ala ua uma ona ia faataatia pe tusa ma le 80 tausaga muamua atu, o le alofa faamaoni lea iā Ieova.

29. E faapefea ona maua e auauna a Ieova o aso nei ni aogā mai i le ala faamaoni o Tanielu?

29 E mananaʻo auauna a le Atua i aso nei e faataʻitaʻi i ala o Tanielu. Na apoapoaʻi mai le aposetolo o Paulo i Kerisiano uma, ina ia manatunatu i faaaʻoaʻoga a tane matataʻu i le Atua anamua. O le faatuatua na latou ‘faia ai le amiotonu, na maua ai mea na folafolaina,’ ma e foliga mai o loo faatatau atu iā Tanielu upu nei, “na pupuni ai gutu o leona.” I le avea ai ma auauna a Ieova i aso nei, seʻi o tatou faaalia ma le lē aunoa le faatuatua e pei o Tanielu ma “taufetuli ma le onosai i le ala tanu o i o tatou luma.”—Eperu 11:32, 33; 12:1.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 7 O le iai o se “lua o leona” i Papelonia lea e lagolagoina e molimau mai tusitusiga anamua, ua faamaonia ai, sa masani ona iai ni manu feʻai a tupu o le itu i Sasaʻe.

^ pala. 12 O le afeafe i le pito i luga, o se potu faapitoa lea e mālōlō i ai se tagata tau lava o ia pe a lē manaʻo e faalavelave mai se tasi iā te ia.

^ pala. 16 O le lua o leona, atonu o se ana i le eleele, sa iai sona faitotoʻa i le pito i luga. Atonu na iai ni ona faitotoʻa po o tapuni uʻamea e mafai ona sisi ese ina ia faataga ai meaola e ō i totonu.

^ pala. 20 O le upu “molia” o se faaliliuga o se faaupuga faa-Arama, lea e ono faauiga foʻi i “faamatalaga taufaaleaga.” Ua faamatilatila mai ai faanaunauga leaga o fili o Tanielu.

O Ā MANATU AOGĀ NA E MAUA MAI?

• Aiseā na filifili ai Tariu le Metai e faaeaina Tanielu i se tulaga maualuga?

• O le ā le taupulepulega leaga sa fafau e alii silisili ma alii sili? Na faapefea ona laveaʻiina e Ieova Tanielu?

• O le ā se lesona na e aʻoaʻoina mai i le uaʻi atu i le faaaʻoaʻoga a Tanielu o le faamaoni?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 114]

[Ata i le itulau 121]

[Ata i le itulau 127]

Sa auauna “e lē aunoa” Tanielu i le Atua. Ae ā oe?