Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“Ia E Tuuina Atu na Mea i Tane Faamaoni”

“Ia E Tuuina Atu na Mea i Tane Faamaoni”

“Ia e tuuina atu na mea i tane faamaoni, ona agavaa ai lea o i latou e aʻoaʻo atu i isi.”2 TIMO. 2:2.

PESE: 103, 101

1, 2. O le ā le manatu o le toʻatele e faatatau i a latou galuega?

E MASANI ona fua e tagata lo latou tāua i o latou tulaga ma galuega. I nisi aganuu, pe a e fia iloa se isi, o se tasi o fesili e muamua lava e fesili i ai, “O le ā lau galuega?”

2 I nisi taimi i le Tusi Paia, e faamatala mai ai tagata i ni galuega na latou faia. O se faaaʻoaʻoga, o loo taʻua ai le “aolafoga o Mataio,” “Simona, o lē e saunia paʻu o manu,” ma “Luka, le fomaʻi pele.” (Mata. 10:3; Galu. 10:6; Kolo. 4:14) E iloa foʻi tagata i o latou tofiga po o faaeaga faaleagaga. Ua tatou faitau e faatatau i le tupu o Tavita, le perofeta o Elia, ma le aposetolo o Paulo. Na faatāua e nei tane o latou tofiga mai i le Atua. E tatau foʻi ona tatou faatāuaina o tatou faaeaga i le auaunaga.

3. Aiseā e manaʻomia ai i ē e matutua ona toleni ē e talavou ifo? (Tagaʻi i le ata i luga aʻe o le matua.)

3 O le toʻatele o i tatou e fiafia i o tatou tofiga faaleagaga, ma e mananaʻo ia faaauau ona faia na tofiga. Ae talu mai aso o Atamu, ua faasolo ina matutua tupulaga ma suia i isi tupulaga. (Fai. 1:4) O lea, ua tulaʻi mai ai ni luʻi patino i Kerisiano moni i aso nei. Ua faatuputupulaʻia galuega a tagata o Ieova. A o tatou faatinoina nisi o galuega fou, e tele ina tatou faaaogāina auala fou ma faiga televavave faatekinolosi. O nisi o ē matutua e faigatā ona faamasani i nei auala fou. (Luka 5:39) E tusa lava foʻi pe e lē o le tulaga lenā, ae atonu e sili atu le malolosi o ē e talavou ifo nai lo o ē ua matutua. (Faata. 20:29) O lea, o se gaoioiga alofa ma atamai mo ē ua matutua le toleni o ē e talavou ifo * ina ia tauaveina le tele o tiute tauave.—Faitau le Salamo 71:18.

4. Aiseā e faigatā ai i nisi ona faasafua atu i isi ni tiute tauave? (Tagaʻi i le pusa “ Māfuaaga e Lē Faasafua Atu ai e Isi ni Tiute Tauave.”)

4 E ono lē faigofie i ē o loo i tulaga taʻimua ona faasafua atu ni tiute tauave i ē e talavou ifo. O nisi e popole ona o le a lē toe maua ai o latou faaeaga na tāua iā i latou. E ono popole isi afai e latou lē faatonutonuina mea, o le a lē lelei le auala e faia ai e ē e talavou ifo. E ono manatu nisi e leai so latou taimi e toleni ai isi. Ae i le isi itu, e tatau foʻi i ē e talavou ifo ona onosaʻi pe a lē tele ni tiute tauave e tuuina atu iā i latou.

5. O ā fesili o le a tatou talanoaina?

5 Seʻi o tatou talanoa e faatatau i le faasafua atu o tiute tauave ma itu e lua e aofia ai. Muamua, e faapefea i ē e matutua ona fesoasoani i ē e talavou ifo ina ia taulima nisi tiute tauave, ma aiseā e tāua ai le faia faapea? (2 Timo. 2:2) Lua, aiseā e tāua ai i uso e talavou ifo ona iai se vaaiga saʻo, a o fesoasoani atu i uso ua tele le poto masani ma aʻoaʻo mai iā i latou? Seʻi o tatou tilofaʻia le auala na sauniunia ai e le tupu o Tavita lona atalii, ina ia taulima se tiute tauave tāua.

SA SAUNIUNIA MA LAGOLAGOINA E TAVITA SOLOMONA

6. O le ā na manaʻo le tupu o Tavita e na te faia, ma o le ā le tali mai a Ieova?

6 Na avea Tavita ma tupu ma nofo i se maota matagofie ina ua mavae le tele o tausaga na fesolasolataʻi ai. Sa faanoanoa Tavita ona e leʻi iai se “fale” po o se malumalu e tuuina atu mo Ieova, o lea na manaʻo ai ia fausia se fale mo Ieova. Na faapea atu o ia i le perofeta o Natano: “O lenei o loo oʻu nofo i le fale arasi, ae o loo tuu le atolaau o le feagaiga a Ieova i faleʻie.” Na tali mai Natano: “O mea uma ua e finagalo i ai, ia faia lava, auā o loo faatasi le Atua moni ma oe.” Peitaʻi e ese le mea na faatonuina e Ieova. Na fetalai Ieova iā Natano ia taʻu atu iā Tavita: “E te lē faia se fale mo aʻu ou te nofo ai.” Sa faamautinoa atu ma le alofa e Ieova iā Tavita o le a faaauau ona Ia faamanuia iā te ia. E ui i lea, sa faatonu e Ieova le atalii o Tavita, o Solomona, e na te fausia le malumalu. Na faapefea ona tali atu Tavita?1 No. 17:1-4, 8, 11, 12; 29:1.

7. Na faapefea ona tali atu Tavita i le faatonuga a Ieova?

7 E leʻi faatalatū Tavita e lagolagoina le galuega ona e faapea o le a lē taʻua ai lona igoa i le fausiaina o le malumalu. O le mea moni na lauiloa lenei malumalu o le malumalu o Solomona, ae e lē o Tavita. E ui atonu na faanoanoa Tavita ona ua ia lē faataunuuina le mea na naunau i ai, ae na ia lagolagoina atoatoa le galuega. Sa sogasogā o ia e faamaopoopo tagata e faia galuega, ma aoao mai uʻamea, ʻapamemea, siliva, auro, ma laau o le arasi. Na ia faalaeiau atu foʻi iā Solomona: “O lenei, loʻu atalii e, ia faatasi Ieova ma oe, ia e manuia ma ia e fausia le fale o Ieova lou Atua, e pei ona ia fetalai mai ai e faatatau iā te oe.”1 No. 22:11, 14-16.

8. Aiseā na ono manatu ai Tavita e lē agavaa Solomona, ae o le ā na faia e Tavita?

8 Faitau le 1 Nofoaiga a Tupu 22:5. Sa ono manatu Tavita e lē agavaa Solomona e vaavaaia lenei galuega tāua. Na tatau ona “matuā sili ma matagofie” le malumalu, ae o Solomona “e laʻitiiti ma e lē lava lona poto masani.” Peitaʻi, na iloa e Tavita o le a fesoasoani Ieova iā Solomona ina ia faatino le galuega na tuu atu i ai. O lea, sa taulaʻi atu Tavita i le mea e mafai ona ia faia ina ia fesoasoani atu ai, e ala i le saunia o le tele o mea mo le galuega.

IA FIAFIA E TOLENI ISI

O se fiafiaga le vaai atu i uso e talavou ifo o loo taulima le tele o tiute tauave (Tagaʻi i le palakalafa e 9)

9. E faapefea ona maua e ē ua matutua le fiafia pe a tuu atu i isi ni tiute tauave? Aumai se faataʻitaʻiga.

9 E lē tatau i uso matutua ona lotovaivai pe afai ua tatau ona tuu atu o latou tofiga e taulima e uso e talavou ifo. Nai lo o lea, e tele iʻuga lelei pe a toleni ē e talavou ifo ina ia taulima tiute tauave. E tatau ona matuā fiafia uso tofia pe a agavaa ē e talavou ifo na latou toleniina ina ia taulima galuega. O se faataʻitaʻiga, seʻi manatu i se tamā o loo aʻoaʻoina le ave taavale a sona atalii. A o laʻitiiti le atalii, e na te mātauina lava lona tamā a o ia aveina le taavale. A o tuputupu aʻe, ua faamatala atu i ai e le tamā le auala e ave ai le taavale. Ina ua oo i tausaga faaletulafonoina o le atalii, ua amata loa ona ia aveina le taavale a o faatonutonu atu e lona tamā. O nisi taimi e la te feauauaʻi, ma a o faagasolo taimi o le a tele ina ave e le atalii le taavale auā ua matua lona tamā. E fiafia lenei tamā atamai e tuu atu i lona atalii lenā tiute tauave, ma e lē manatu e tatau ona ia faatonutonuina i taimi uma le aveina o le taavale. I se tulaga talitutusa, e fiafia uso ua matutua pe a latou toleni ē e talavou ifo ina ia taulimaina tiute tauave faaleagaga.

10. O le ā le manatu o Mose e faatatau i le tulaga pule ma le faamamaluina o ia?

10 E tatau iā i tatou o uso matutua ona faaeteete i le uiga lea o le fuā. Seʻi mātau le auala na tali atu ai Mose ina ua gaoioi nisi e pei o ni perofeta i le togālauapi o Isaraelu. (Faitau le Numera 11:24-29, ma le faaopoopoga pito i lalo.) Na manaʻo Iosua le fesoasoani a Mose e taofia i latou, ona atonu na manatu o le a taʻufaatauvaaina ai Mose ma lona tulaga pule. Peitaʻi na tali atu Mose: “Po ua e fuā ona o aʻu? E leai, ou te manaʻo ia avea tagata uma o Ieova ma perofeta, auā e tuuina mai e Ieova lona agaga iā i latou!” Sa iloa e Mose o loo taʻitaʻia e Ieova le galuega. Nai lo o le manaʻo ia faamamaluina o ia lava, sa faailoa atu e Mose lona faanaunauga ia maua e auauna uma a Ieova ia meaalofa faaleagaga. I le pei o Mose, pe e tatou te lē fiafia foʻi pe a maua e isi faaeaga ia na tatou ono mauaina?

11. O le ā na taʻua e se uso e faatatau i le suia o lona tofiga?

11 I aso nei, e tele faaaʻoaʻoga o uso na galulue mamafa mo le tele o tausaga, ma na latou toleniina isi ina ia taulima le tele o tiute tauave. O se faataʻitaʻiga, e silia i le 74 tausaga o auai le uso o Peter i le auaunaga faataimi atoa, ma e 35 tausaga na galue ai i se ofisa o le lālā i Europa. E tele tausaga na avea ai o ia ma ovasia o le Matagaluega o le Auaunaga. O le taimi lenei ua ovasia Paul, o se uso e talavou ifo na la galulue faatasi mo ni nai tausaga. Ina ua fesiligia Peter e faatatau i le suia o lona tofiga, na ia faapea mai: “Ua ou matuā fiafia ona ua iai uso na toleni e taulimaina le tele o tiute tauave, ma o loo taulau manuia i le faatinoina o a latou galuega.”

IA TALISAPAIA Ē MATUTUA

12. O le ā e tatou te aʻoaʻoina mai i le faaaʻoaʻoga a Reopoamo?

12 Ina ua maliu Solomona, na tulaʻi mai lona atalii o Reopoamo e avea ma tupu. Ina ua manaʻomia e Reopoamo ni fautuaga i le faatinoina o ona tiute tauave, sa fesili muamua atu i toeaina. Peitaʻi, na ia teena le fautuaga a toeaina ae talia fautuaga a tauleleʻa na ola aʻe faatasi ma ia, o ē na avea ma ana faufautua. E mataʻutia iʻuga na oo i ai! (2 No. 10:6-11, 19) O le ā le lesona? O se mea atamai le saʻili atu ma mafaufau lelei i fautuaga a ē matutua ua lava le poto masani. E ui e lē tatau ona manatu talavou e tatau lava ona latou mulimuli i auala tuai e fai ai mea, ae e ao foʻi ona latou amanaʻia ni fautuaga mai i ē matutua.

13. E faapefea ona galulue felagolagomaʻi uso e talavou ifo ma uso ua matutua?

13 Ua faamaopoopo e nisi uso e talavou ifo ni galuega o loo aofia ai uso ua matutua. E ui ua suia matafaioi a na uso e talavou ifo, ae a o leʻi faia ni a latou faaiʻuga, e tele aogā e mafai ona latou maua mai i le atamai ma le poto masani o uso ua matutua. Na taʻua e Paul lea na suitulaga iā Peter o se ovasia i se matagaluega i le Peteli: “Na tele ina ou fesili atu iā Peter mo ni fautuaga, ma na ou faalaeiau isi i le matagaluega ia faia foʻi faapea.”

14. O le ā e tatou te aʻoaʻoina mai i le galulue felagolagomaʻi o Timoteo ma le aposetolo o Paulo?

14 Sa galulue faatasi Timoteo o sē e talavou ifo, ma le aposetolo o Paulo mo le tele o tausaga. (Faitau le Filipi 2:20-22.) Na tusi atu Paulo i le faapotopotoga i Korinito: ʻUa ou auina atu Timoteo iā te outou, auā o ia o loʻu atalii pele ma le faamaoni i le Alii; ma na te faamanatu atu iā te outou auala ou te faia ai mea e tusa ai ma Keriso Iesu, e pei foʻi ona ou aʻoaʻo atu i faapotopotoga taʻitasi i nofoaga uma.’ (1 Kori. 4:17) Ua faailoa mai i inei, sa galulue felagolagomaʻi Paulo ma Timoteo. Na faaalu e Paulo le taimi ina ia toleni ai Timoteo i ʻauala e na te faia ai mea e tusa ai ma Keriso.’ E tele mea na aʻoaʻoina e Timoteo, ma na alofa faapelepele Paulo iā te ia. Sa maufaatuatuaina foʻi e Paulo o le a tausia lelei e Timoteo manaʻoga faaleagaga o uso i Korinito. Maʻeu se faaaʻoaʻoga lelei mo toeaina i aso nei, a o latou toleniina isi uso ina ia taʻimua i le faapotopotoga!

E TOFU I TATOU MA SE MATAFAIOI TĀUA

15. E faapefea ona aogā iā i tatou le fautuaga a Paulo i Kerisiano i Roma, pe a tatou aafia totino i ni suiga?

15 Ua tatou ola i taimi e sili ona mataʻina. Ua faatuputupulaʻia le vaega faalelalolagi o le faalapotopotoga a Ieova i le tele o auala, ma e manaʻomia ai ni suiga. Pe a tatou aafia totino i na suiga, tau ina ia tatou lotomaulalo ma taulaʻi atu i mea e finagalo i ai Ieova, ae e lē o o tatou lava manaʻoga. O le faia faapea o le a faatumauina ai le autasi. Na tusi atu Paulo i Kerisiano i Roma: “Ou te fai atu ai iā te outou taʻitoʻatasi, ina ia aua neʻi faasili le manatu o se tasi iā te ia lava, i lo o le mea e tatau ona manatu i ai; a ia mafaufau lelei, ia taʻitasi ma faia e tusa ma le tele o le faatuatua ua tuuina mai e le Atua iā te ia. Auā e pei ona tele o tatou itutino i le tino e tasi, ae e lē tutusa uma gaoioiga e faia e itutino taʻitasi, e faapena foʻi i tatou, e ui ina tatou toʻatele, ae e tasi le tino i lo tatou autasi ma Keriso.”Roma 12:3-5.

16. O le ā e mafai ona faia e ē matutua, ē e talavou ifo, ma avā, ina ia tausia ai pea le autasi o le faalapotopotoga a Ieova?

16 Po o ā lava o tatou tulaga, seʻi o tatou galulue uma e faaauiluma manaʻoga o le Malo ofoofogia o Ieova. Uso matutua e, ia toleni ē e talavou ifo ina ia taulima tiute tauave o loo outou faia. E faalaeiau atu foʻi i uso e talavou ifo ia talia tiute tauave, ia lotomaulalo, ma ia faaalia pea le faaaloalo i uso ua matutua. O outou avā, ia faaaʻoaʻo i le avā a Akula o Pisila, o lē na galulue faatasi ma lagolagoina ma le faamaoni Akula a o suia o la tulaga.Galu. 18:2.

17. O le ā na maufaatuatuaina e Iesu ona soo e latou te faia, ma o le ā na ia toleniina ai i latou?

17 O Iesu o le faaaʻoaʻoga sili i le toleniina o isi ina ia taulima le tele o tiute tauave. Na ia silafia o le a faaiʻuina lana faiva i le lalolagi, ma o le a faaauau e isi lana galuega. E ui e lē lelei atoatoa ona soo, ae na ia maufaatuatuaina i latou ma na ia faapea atu o le a latou faia galuega e sili atu nai lo o ia. (Ioa. 14:12) Talu ai na toleni ma le māeʻaeʻa e Iesu i latou, o lea na mafai ai ona latou folafola atu le tala lelei i le lalolagi aoao i lenā taimi.Kolo. 1:23.

 18. O le ā o loo tatou faamoemoe i ai i le lumanaʻi, ma o le ā e mafai ona tatou faia i le taimi lenei?

18 Ina ua mavae le maliu faataulagaina o Iesu, na toe faatūina aʻe o ia i le lagi ma tuuina atu i ai le tele o galuega e na te faia, ma le pule “e sili ona maualuga nai lo o malo, o pule, o malosi, o taʻitaʻi.” (Efe. 1:19-21) Pe a tatou feoti ma le faamaoni a o leʻi oo mai Amaketo, o le a toe faatutūina mai i tatou i se lalolagi fou amiotonu, lea o le a tele ai galuega faamalieina e tatou te faia ai. Ae i le taimi lenei, e iai le galuega e sili ona tāua e faia ai so tatou sao, o le talaʻia lea o le tala lelei ma le faia o isi ma soo. Pe e tatou te matutua pe talavou, tau ina “ia tele pea mea e fai i le galuega a le Alii.”1 Kori. 15:58.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 3 O le faaupuga “ē e talavou ifo” i lenei mataupu, o loo faasino atu i uso ua taʻumatuaina e matutua atu i talavou lāiti.