Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE | JOSÉ

«Rinabaʼ laatu gucaadiágatu ni guniéʼ xcaandaʼ»

«Rinabaʼ laatu gucaadiágatu ni guniéʼ xcaandaʼ»

NABÉ triste biiyadxí José ladu rindani Gubidxa. ¡Nanna pabiáʼ racaláʼdxibe nireebe de lu naʼ ca hombre que ne nuxooñebe yaʼ! Cadi zitu de raqué nuu lídxibe ndaaniʼ guidxi Hebrón deche si ca dani que. Zándaca mayaca chigasi bixhózebe Jacob ne cadi lica caníʼ ique xi bizaaca xiiñiʼ ni jma nadxii. Peru gastiʼ modo guilabe, ne zándaca maʼ qué ziuuruʼ dxi gúʼyabe lú hombre bidii guendanabani laabe ne nadxii laabe. Ca binni guzíʼ laabe que cayápacaʼ laabe laga ziguchíbicaʼ ca camellu sticaʼ neza zecaʼ ladu gueteʼ que. Guzíʼcabe hombrehuiiniʼ que ne cadi cá íquecabe gusaanacabe de gápacabe laabe. Nánnacabe zuni ganárcabe stale bidxichi ora gutoocabe laabe Egipto ne gutoocabe ca resina ne ca aceite rindáʼ naxhi zinécabe.

Zándaca napa José biaʼ 17 iza. Yanna cayuuyadxibe ladu riaaziʼ Gubidxa, ladu riaana mar Grande. Dede cuchuunduʼ xtuxhu Gubidxa que lube cayuuyadxibe ni ora ziyaaziʼ ni. Xiñee bilúxebe zacá pue. Xiñee ca bíʼchipebe gucaláʼdxicaʼ ñuuticaʼ laabe ne bitoocaʼ laabe casi ti esclavu pue. Biaʼ qué gúʼnasibe. ¡Ne ni jma feu nga qué lica gánnabe xi guizaaca de laabe!

Neca bíʼnicabe José esclavu, peru qué nusaana de ñapa fe

Xipeʼ nga bizaacabe yaʼ. Xi zanda guizíʼdinu de fe gupa hombrehuiiniʼ riʼ neca bininá binnilídxibe laabe yaʼ.

TI FAMILIA GUPA STALE GUENDANAGANA

Gule José ndaaniʼ ti familia ni qué nibani nayecheʼ ne qué ñuucaʼ tobi si. Familia stibe ca rusihuinni pabiáʼ naroʼbaʼ guendanagana riuu ora gapa binni chupa chonna xheelaʼ, ti costumbre bidii Dios lugar gupa ca judíu que dede ora beeda Xiiñibe bidxiguetaʼ ley ni gudíxhebe primé que, ra na ti xheelaʼ si binni zanda gapa (Mateo 19:4-6). Jacob, patriarca stiʼ familia que gupanebe tapa gunaa biaʼ 14 xiiñibe: guiropaʼ xheelabe, Lea ne Raquel, ne ca gunaa biʼniʼ xhiiñacabe, Zilpá ne Bilhá. Gunaa ni jma gunnaxhii Jacob nga Raquel. Peru Lea, benda Raquel, ni jma huaniisi que, qué ñuu dxi ñánnaxhiibe laa. Bichaganabe Lea purtiʼ gudxite suégrube laabe. Nabé gupa guiropaʼ béndacabe envidia, ne bininani ca xiiñicabe purtiʼ laaca gúpacaʼ envidia (Génesis 29:16-35; 30:1, 8, 19, 20; 37:35).

Neca xadxí qué ñanda ñapa Raquel xiiñiʼ la? despué gunda gucaxiiñibe ne gúpabe José. Jma bisisaca Jacob José purtiʼ laabe nga xiiñiʼ ni gupa dxi maʼ nagola. Guidúʼyanu ti ejemplu. Ti biaje yeguidxaagalú Jacob Esaú biʼchiʼ . Nabé bidxíbibe purtiʼ guníʼ Esaú zuuti laabe. Cumu guiráʼ binnilidxi Jacob ngue ziné la? biiyabe ximodo gápabe laacaʼ, peru ni jma guníʼ íquebe nga de Raquel ne xiiñihuiinibe José que: ngue runi guluube laacaʼ dede últimu de cani zeeda que. Zándaca bietenalaʼdxiʼ xcuidihuiiniʼ que dxi que pur sti razón. Tiempu que maʼ huaniisi Jacob, peru naguídxiruʼ nuube. Peru ora birá gueelaʼ la? biiyaʼ José nachiitaʼ canazabe. Pabiáʼ bidxagayaabe ora gúnnabe xi pur guyuu bixhózebe zaqué: guidubi gueelaʼ que gudindené bixhózebe ti ángel napa stale poder para guinabaʼ gapaʼ ne cuʼ ndaayaʼ Jiobá laa. Guluu Dios ndaayaʼ laabe ora bichaa labe, biree labe Israel. De laabe zaree ti guidxi ni chiné labe (Génesis 32:22-31). Despué, bidii José cuenta laa ne biʼchiʼ nga gúcacaʼ bixhoze ca tribu stiʼ guidxi que.

Caadxi iza despué, neca nahuiiniruʼ José biʼniʼ sentir yuubaʼ rapa binni ora guniti ti binnilidxi: purtiʼ guti jñaabe ora cayapa Benjamín, bíʼchibe. Nabé naná yuubaʼ gupa Jacob. Bixuiʼlú Jacob cuchaa lú hombrehuiiniʼ xiiñiʼ que ne caníʼnebe laa de ora guiasa binni de lade gueʼtuʼ, ti esperanza ni gudixhedxí ladxidóʼ bixhozebiidabe, Abrahán. ¡Pabiáʼ gutadxí ladxidóʼ José ora gunna zedandá dxi zandisaʼ Jiobá jñaa ni nadxii stale que! Zándaca esperanza ca nga ni gucané laabe gannaxhiibe «Dios sti cani nabani» jma (Lucas 20:38; Hebreos 11:17-19). Nabé gunnaxhii Jacob guiropaʼ xiiñiʼ ni gupané Raquel que (Génesis 35:18-20; 37:3; 44:27-29).

Nuu xcuidi tantu guni consentírcabe laaca despué maʼ qué rinacaʼ guzuubacaʼ diidxaʼ, peru José bisihunni ca guenda stiʼ bixhoze ne jñaa ne gupa ti fe naguidxi, zaqueca gúnnabe xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Dxi nápabe 17 iza, laga cayacanebe ca bíʼchibe cayápacabe dendxuʼ, bidiibe cuenta bíʼnicaʼ xiixa ni cadi jneza. Ñee zucaachibe laacaʼ para si gudiicaʼ lugar chuʼbe ládecaʼ la? Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia xi guníʼ íquebe óraque, peru ruzeeteni bíʼnibe ni jneza: gúdxibe ni bixhózebe (Génesis 37:2). Zándaca ne ni bíʼnibe ca bidii bixhózebe cuenta biaʼsi modo riníʼ ique de laabe. Naca José ti ejemplu sicarú para ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ xpinni Cristu de yannadxí. Pa nánnacabe biʼniʼ ti bíʼchicabe, bizáʼnacabe o ti xhamígucabe xiixa cadi jneza la? cadi naquiiñeʼ gucaachicabe laa, sínuque gúʼyacabe ganna binni ni zanda gacané ni bichee ca (Levítico 5:1).

Peru nuu xcaadxi cosa ni zanda guizíʼdinu de familia stiʼ José. Nécapeʼ yanna riʼ maʼ qué richaganáʼ ca xpinni Dios chupa chonna gunaa la? nuu stale familia ni napa padrastru, hijastru ne hermanastru. Ca familia ca naquiiñeʼ guietenaláʼdxicaʼ pa gúnicaʼ jma pur tobi de ca xiiñicaʼ la? ziuudíndecaʼ. Cani napa xiiñiʼ ne nuu xpiaanicaʼ la? rúnicaʼ stipa pur gusihuínnicaʼ biaʼca nadxiicaʼ ca xiiñicaʼ biáʼqueca nadxiicaʼ ca hijastru sticaʼ ne cada tobi napa guenda sicarú ne guirácabe zanda gacanécabe para guibani familia stícabe nayecheʼ (Romanos 2:11).

GÚPACABE STALE ENVIDIA

Guluu Jacob ndaayaʼ José pur fe gupa ne purtiʼ biʼniʼ ni jneza

Nabé bisisaca Jacob José, zándaca purtiʼ bíʼnibe ni jneza: ngue runi biʼniʼ mandarbe ti lari sicarú para laa (Génesis 37:3). Zándaca ti lari ziuulaʼ ne de manga larga ni, casi racu ti príncipe.

Nanna dxíchinu galán ngue ni cá ique Jacob guni, ne nabé bidii José xquíxepeʼ laabe pur gunnaxhiibe laa zaqué. Peru nabé gúpabe guendanagana ne lari que. Primé la? dendxuʼ nga rigapa José, ti dxiiñaʼ nabé nagana. Ruxuíʼlunu laabe nácube lari que de nadá canazabe lade ca guixi que, canaguíʼbabe lu ca guié que o nuube cueebe ti dendxuʼ biniti lade ca yaga guichi que. Peru ni jma feu nga, xi guiníʼ ique ca bíʼchibe ora gánnacaʼ bisigaʼdeʼ bixhózecabe laabe lari sicarú que yaʼ.

Biblia na ora biʼyaʼ ca bíʼchibe jma nadxii bixhózecabe laabe que laacaʼ la? «gucananaláʼdxicaʼ laabe, ne qué ñanda niníʼnecaʼ laabe né diidxaʼ nadóʼ» (Génesis 37:4). * Neca zanda guiénenu xiñee guyuucabe celoso, peru cadi naquiiñeʼ nudiicabe lugar ñuniná ni laacabe (Proverbios 14:30; 27:4). Ñee huazaacaluʼ xiixa zacá la? Huayuni sentirluʼ envidia purtiʼ jma bilábicabe tuuxa qué lii la? Pa guizaacaluʼ zacá la? bietenalaʼdxiʼ de ca biʼchiʼ José. Envidia que bicaani laacabe gúnicabe caadxi cosa malu ni despué guca arrepentírcabe. Ejemplu stícabe ca rusietenaláʼdxini laanu ca xpinni Cristu, ni jma galán nga guiechenenu «cani cayecheʼ» (Romanos 12:15).

Nánnanu bidii José cuenta nanalaʼdxiʼ ca biʼchiʼ laa. Ñee ribeebe lari que ládibe ora maʼ nuube ládecaʼ la? Zándaca gucaláʼdxibe ñúnibe ni. Peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu bidii Jacob ni laabe para bisihuinni pabiáʼ nadxii laabe ne riuulaʼdxiʼ ni rúnibe ne José qué racalaʼdxiʼ guniti confianza napa bixhoze laa, ngue runi qué ribeebe ni ládibe. Stale nga ni rusiidiʼ ejemplu stibe laanu. Nécapeʼ biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios, nuu biaje jma rusisácabe caadxi de ca xpínnibe. Laaca ribézabe guihuinni gadxepeʼ xquídxibe de guidxilayú nadxabaʼ ne nabiidiʼ riʼ. Xpiaʼ cani dxandíʼ xpinni Cristu zeeda gácani casi lari risaca gucuʼ José que: racaneni guihuinni gadxé laacabe de xcaadxi binni. Neca nuu biaje pur modo laacabe rapa binni envidia o rucaanáʼ laacabe (1 Pedro 4:4). Yanna, ñee naquiiñeʼ gucaachiʼ ti xpinni Cristu tu laa para cadi gapa guendanagana la? Coʼ, cásica qué nucaachiʼ José lari gucuʼ que (Lucas 11:33).

CA BACAANDAʼ GUPA JOSÉ

Qué nindaa de ngue gupa José chupa bacaandaʼ ni bidxagayaa. Lu primé bacaandaʼ que nuube ne ca bíʼchibe, cada tobi cundiibi ti manojo cereal. Óraque biasa manojo stibe que, ne manojo stiʼ ca bíʼchibe guluucaʼ leʼ ni ne bizuxibicaʼ nezalú manojo stibe que. Lu guiropa bacaandaʼ que biiyabe Gubidxa, Beeu ne 11 estrella cayuni adorarcaʼ laabe (Génesis 37:6, 7, 9). Ruluíʼ dxandíʼ ca bacaandaʼ gúpabe que, ne nagana para biénebe cani. Xi naquiiñeʼ guni José yanna yaʼ.

Jiobá bicaa laabe gápabe guiropaʼ bacaandaʼ riʼ ne nápacani ti significadu. Gucalaʼdxiʼ Dios gusiene José xi significadu stiʼ ca bacaandaʼ que. Ngue runi, naquiiñeʼ guni hombrehuiiniʼ que casi biʼniʼ ca profeta que despué, cani guniʼcaʼ ca diidxaʼ stiʼ Dios ne modo gudixhenacaʼ guidxi qué nuzuubaʼ diidxaʼ que.

Biyubi José modo gudxi ca diidxaʼ riʼ ca biʼchiʼ: «Rinabaʼ laatu gucaadiágatu ni guniéʼ xcaandaʼ». Biénecaʼ ni gúdxibe laacaʼ oraqueca ne qué ñuuláʼdxicaʼ ni, ngue runi gúdxicaʼ laabe: «Ñee chigácaluʼ rey stidu la?, chiguni mandarluʼ laadu la?». Relatu ca na «bidxélacabe sti razón para gacananaláʼdxicabe laabe pur cani guníʼ xcaandabe ne pur cani guniʼbe». Ora gúdxibe laacaʼ ne bixhózebe guiropa bacaandaʼ gúpabe que, laaca qué ñuuláʼdxicabe ni: «Bizulú bixhózebe gudindené laabe ne gudxi laabe: “Xi significadu stiʼ ni guníʼ xcaandaluʼ ca pue. Ñee dede né naa ne zaqueca jñaaluʼ ne ca bíʼchiluʼ ziuudu ra nuuluʼ ne zuzuxibidu xañeeluʼ layú la?”». Neca zaqué guníʼ ique Jacob de laani. Ñee Dios ngue guniʼné xiiñibe que la? (Génesis 37:6, 8, 10, 11.)

Cadi José diʼ nga primé ne últimu xpinni Dios ni bicaanácabe ne guzanándacabe pur ni gunabaʼ Dios laa guiníʼ. Ni jma risaca guníʼ stiidxa Jiobá nga Jesús ne laabe gudixhenabe ca discípulo stibe: «Pa huazabi nanda cabe naa, laca zazabi nanda cabe laatu» (Juan 15:20). Ca xpinni Cristu biaʼ tiica iza nápacaʼ zanda gápacaʼ fe cásica gupa José ne gácacaʼ nadxibalú cásica gúcabe.

DEDE RA YENDÁ XIANA STÍCABE

Qué nindaa de ngue gudxi Jacob José guni xiixa. Ca xiiñibe huaniisi cayápacaʼ dendxuʼ ladu guiaʼ de ra nuucabe, gaxha de Siquem, lugar ra cadi tan xadxí gúpacabe stale enemigu. Riénenu xiñee guyuu Jacob xizaa de laacabe, ngue runi biseendabe José chiguuya pa qué nizaacacabe xiixa cosa malu. Ximodo biʼniʼ sentir José óraque yaʼ. Nánnabe nanalaʼdxiʼ ca bíʼchibe laabe dede biaʼ qué guuti si ca laabe. Xi gúnicaʼ ora gábibe laaca bixhózecabe biseendaʼ laabe yaʼ. Modo tiica gúnicaʼ peru José gudixhe ique guzuubaʼ stiidxaʼ bixhoze (Génesis 34:25-30; 37:12-14).

Bindaa para yendabe ra nuu ca bíʼchibe, zándaca biaʼ tapa o gaayuʼ gubidxa guzabe. Guidxi Siquem que nuuni biaʼ 80 kilómetru ladu guiaʼ de guidxi Hebrón. Peru ora yendá José raqué gúnnabe maʼ zeʼ ca bíʼchibe que Dotán ni nuu biaʼ 22 kilómetru jma guiaʼ. Mayaca chindabe que biiyaʼ ca bíʼchibe laabe ne nabé bidxiichicaʼ óraque. Ne guniʼcaʼ: «¡Biaa! Racá zeeda ni riníʼ xcaandaʼ que. Latáʼ yanna ne guutinu laabe ne gusábanu laabe ndaaniʼ bizé riʼ; ne napa xidé guininu bixuuxe ti maniʼ duxhuʼ laabe. De racá guidúʼyanu paraa chindá ca xpacaandabe». Peru Rubén guniʼné laacabe ne bicuudxi laacabe para cadi guuticabe laabe; gudxi laacabe gusabasícabe laabe ndaaniʼ ti bizé. Ni caníʼ íquebe nga chindeebe José sti ora (Génesis 37:19-22).

Qué niníʼ ique diʼ José xi cabeza laa raqué, ora yendabe ra nuu ca bíʼchibe que zándaca gulézabe nidxaagalucaʼ laabe galán. Peru laacaʼ biaaxhacaʼ luguiabe. Gúxhacaʼ lari sicarú que ládibe, guxubiyucaʼ laabe dede ra nuu ti bizé maʼ gastiʼ nisa ndaaniʼ ne bisábacaʼ laabe raqué ¡Nanna pabiáʼ naná biábabe raqué yaʼ! Modo gunda bizuhuaabe. Qué zanda guireebe de raqué pa qué chuʼ tu gacané laabe. Ruaa si bizé que nga ruuyabe de ra zuhuaabe que. Biguaʼbe ridxi nibeecabe laabe peru qué nulábicabe laabe ne zécabe zitócabe gueta sin guchiiñaʼ xquendabiaanicabe laacabe. Qué gánnanu xiñee peru biree Rubén de raqué ne casi biʼyaʼ ca bíʼchibe que maʼ qué guínnibe la? guníʼ íquecaʼ guuticaʼ José sti biaje. Peru yanna maʼ Judá bicuudxi laacabe para qué ñuuticabe laabe ne gutoocabe laabe lu tuuxa ni tiidiʼ raqué. Cumu biáʼsipeʼ guidxi Dotán ridiʼdiʼ cani zeʼ Egipto para chigutooca la? qué nindaa gudiʼdiʼ ti caravana de ismaelita ne madianita raqué. Mápeca bitoocabe laabe ante guibiguetaʼ Rubén: bitoocabe laabe 20 siclo (Génesis 37:23-28; 42:21). *

Biʼniʼ José ni jneza ne pur ngue gucananalaʼdxiʼ ca bíʼchibe laabe

Ra bizulunu tema riʼ. Bizéʼtenu zeʼ José ladu gueteʼ, neza Egipto. Ruluíʼ si gúxhacabe laabe guiráʼ ni nápabe. ¡Stúbibe biaanabe! Zadiʼdiʼ stale iza para gánnabe de ca binnilídxibe, para gánnabe modo biʼniʼ sentir Rubén ora yeyubi laabe ne qué nidxela laabe, ne de yuubaʼ biʼniʼ sentir bixhózebe ora guníʼ ique guti xiiñiʼ ni nadxii que. Laaca qué zánnadibe gastiʼ de bixhozebiidabe Isaac, para tiempu que nabániruʼ, nin de bíʼchihuiinibe ni nadxiibe láʼ Benjamín, ni zabánabe laa de guidubi ladxidoʼbe. Peru, dxandipeʼ binítibe guiráʼ ni nápabe la? (Génesis 37:29-35.)

Coʼ, náparuʼ José xiixa ni que ñanda ñaxha ca biʼchiʼ laa: laani nga fe stibe. Runibiáʼ chaahuibe Dios stibe, Jiobá, ne gastiʼ zanda guchaa nga, nin purtiʼ binítibe lídxibe, nin pur ca yuubaʼ biʼniʼ sentirbe laga zebe Egipto que, nin pur xtuí gúpabe ora bitoocabe laabe casi esclavu lu ti egipciu ricu láʼ Potifar (Génesis 37:36). Ca guendanagana que gucaneni para gúpabe ti fe naguidxi ne jma biuuláʼdxibe chuʼbe gaxha de Jiobá. Lu xcaadxi tema chiguiree lu revista riʼ zadúʼyanu fe ca nga bidii stipa José para biʼniʼ ni na Dios stiʼ jma jneza ne gacané binnilidxi. Nga runi nácabe ti ejemplu de fe ni zanda chinándanu.

^ párrafo 15 Caadxi investigador nacaʼ, biene ca biʼchiʼ José napa bixhózecabe gana gudii laabe derechu ni napa baʼduʼ primé que pur ni bisigaʼdeʼ laabe que, laacabe nánnacabe José nga primé xiiñiʼ Jacob ni gupané xheelaʼ ni jma nadxii, gunaa ni gúpabe gana nichaganabe primeru. Ne Rubén baʼduʼ lugola que, qué nusisaca bixhoze ora gutané tobi de ca jnadxiibe ne pur ngue biniti derechu ni gupa (Génesis 35:22; 49:3, 4).

^ párrafo 25 Dede ne biaʼ bidoobe ca riete ndaaniʼ Biblia ne biaʼsi ni. Casi ruzeete caadxi guiʼchiʼ de dxiqué, biaʼ risaca ti esclavu Egipto dxiqué nga 20 siclo.