Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE | JOSÉ

Qué ninabe ñúnibe ni cadi jneza

Qué ninabe ñúnibe ni cadi jneza

RUAA guiiguʼ Nilo rihuinni zé caadxi binni ni rutoo. Cundubi ti bi ndaʼ ne candáʼ naxhi guieʼ loto ne xcaadxi guieʼ ni rigaa ndaaniʼ nisa nuu neza que. Zé José lade ca binni que ne cada icaabe bi riuuxiibe cani. Ni málasi guiasa ti garza o ti ibis layú que maʼ zipapa, ridxíbicame ora gúʼyacame guiráʼ binni ni rutoo ne guiráʼ camellu zidiʼdiʼ neza que. Zé ca binni que sti guidxi stiʼ Egipto. ¡Ma zitu nuu José de ca dani stiʼ Hebrón, lugar ra biree! ¡Gadxé si lugar riʼ de ra biniisibe!

Runadiágabe ridxi cayuni ca migu ni dxiʼbaʼ lu ca yaga ziña ne ca yaga sicómoro nuu ruaa guiiguʼ que. Cadi cayene José ni caníʼ ca binni cadxaaga neza zé, para laabe ruluíʼ ridxi si cayúnicaʼ cásica cayuni ca migu que. Runi hombrehuiiniʼ riʼ stipa pur guiene xii ngue caníʼ ca binni que. Naquiiñeʼ gucaa íquebe guiziidibe diidxaʼ que, purtiʼ zándaca maʼ qué ziuu dxi guibiguétabe ra lídxibe.

Deruʼ biaʼ 17 o 18 iza napa José ne maʼ nápabe guendanagana ni ridxaagalú binni huaniisi. Gupa ca bíʼchibe envidia laabe purtiʼ jma gunnaxhii bixhózecabe laabe. Nabé gucananaláʼdxicaʼ laabe dede guníʼ íquecaʼ guuticaʼ laabe, peru despué bichaacaʼ ni guníʼ íquecaʼ ne bitoocaʼ laabe lu ca comerciante ziné laabe riʼ (Génesis 37:2, 5, 18-28). Despué de chupa chonna semana de zinécabe laabe, jma maʼ nayecheʼ rihuinni lú ca xpixuaanabe purtiʼ maʼ zidxíñacaʼ guidxi ra chigutoocaʼ laabe ne xcaadxi cosa zinecaʼ ne zuni ganarcaʼ stale bueltu. Xi guni hombrehuiiniʼ riʼ para cadi chuʼpeʼ triste ne cadi guniná yuubaʼ que laa yaʼ. Xi zanda gúninu para cadi gusaana de gápanu fe ora tiidinu lu xiixa guendanagana yaʼ. Nuu stale cosa ni zanda guizíʼdinu de historia stiʼ José.

QUÉ NUSAANA JIOBÁ JOSÉ

Relatu zeeda lu Biblia ruzeeteʼ ora yendá ca comerciante que ra zecaʼ, bitoocabe José lu ti egipciu láʼ Potifar. Hombre riʼ nga xaíque stiʼ cani rapa faraón, rey stiʼ Egipto (Génesis 39:1). Zándaca bituí lú José purtiʼ maʼ guiropa biaje gutoocabe laa. ¡Cayúnicabe laabe casi ñácabe intiica cosa rutoocabe! Zebe, zinándabe binni guzíʼ laabe yanna riʼ, zidíʼdibe lade ca binni nuu ndaaniʼ ca calle stiʼ guidxi que, ra nuu ca tienda ne ra nuu ca puestu stiʼ cani cutoo raqué. Zebe ra chigaca lídxibe yanna.

Canísinu ra chigaca lídxibe, purtiʼ lugar ra chindézabe riʼ qué zanda guchaaganu ni ne lugar de ra zeedabe que. Binnilidxi José gadxé gadxé lugar gulézacaʼ ne ndaaniʼ yoo de lari nga guyuucabe, ora gúʼyacabe caquiiñeʼ chécabe sti lugar, rutópacabe ni zinécabe ne ca dendxuʼ stícabe ne maʼ zécabe sti lugar. Peru ra lidxi Potifar, cásica lidxi stale de ca egipciu napa bueltu que ni: de luju ne sicarú dieʼ. Ca arqueólogo nacaʼ nabé guyuulaʼdxiʼ ca egipciu que gápacaʼ jardín sicarú ne yaga nagáʼ ne tanque ra gúpacabe papiro, guieʼ loto ne xcaadxi guieʼ ni rigaa ndaaniʼ nisa. Stale de ca egipciu que bicuicaʼ lídxicaʼ galaa jardín sticaʼ ne ique ca yoo que gúpacani ti lugar ra guiziiláʼdxicaʼ ne gundubi ti bi nisa laacaʼ, gúpacani ventana naroʼbaʼ, gúpacani stale cuartu, ti comedor naroʼbaʼ ne gúpacani cuartu para cani runi xhiiñacabe.

Ñee bidxagayaa José pabiáʼ naroʼbaʼ yoo que la? Coʼ. Zándaca ni jma caníʼ íquebe nga de laabe purtiʼ nuube stúbibe. Stale cosa qué runibiaʼbe: casi diidxaʼ riníʼ ca egipciu que, modo rácucaʼ lari, modo ruzuchaahuicaʼ... Ne laca qué runibiaʼbe religión sticaʼ. Ca egipciu que biʼniʼ adorarcaʼ gayuaa dios, bíʼnicaʼ magia ne qué nusaanacaʼ de niníʼ íquecaʼ de guendaguti ne xi rizaaca binni despué de maʼ guti. Peru nuu ti cosa ni gucané laabe para cadi ñuni sentirbe nuube stúbibe. Xi gucané laabe yaʼ. Biblia na: «Qué nusaana Jiobá José» (Génesis 39:2). ¡Nanna panda biaje gudxi José Jiobá ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ yaʼ! Ne Salmo 145:18 ruzeeteʼ ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá nuu gaxha de guiráʼ cani rinabaʼ ruaa laa». Xiruʼ biʼniʼ José para guyuu gaxha de Dios yaʼ.

Neca nuube triste, qué nudiibe lugar ñuniná ni laabe. Bíʼnibe dxiiñaʼ biaʼ gúndatiʼ ne ngue nga biiyaʼ Jiobá para guluu ndaayaʼ laabe. Ne qué nindaa bidii Potifar cuenta de laani. Bidiibe cuenta pur caguu Jiobá ndaayaʼ mozo stibe que nga runi cayápabe stale cosa risaca. Chaahuiʼ chaahuiʼ, gupa Potifar confianza José, dede bisaana guiráʼ xixé ni napa lu nabe (Génesis 39:3-6).

Nabé sicarú ejemplu bisaana José para ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ xpinni Cristu de yanna. Ra scuela nuucabe lade hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni nabé riníʼ ique de espiritismo ne qué ganna xi guniné xquendanabani. Nga runi dxandíʼ qué zuni sentírcabe galán ora maʼ nuucabe ládecaʼ. Pa zacá cayuni sentirluʼ la? bietenalaʼdxiʼ caʼruʼ guchaa Jiobá (Santiago 1:17). Nuurube gaxha de ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni qué rusaana laabe ne riguube ndaayaʼ stipa rúnicaʼ pur gúnicaʼ ni na ca ley stibe.

Guininu de relatu ca sti biaje. Maʼ gudiʼdiʼ stale iza ne maʼ biniisi José, beeda gácabe ti hombre nadipaʼ ne galán. Triste guininu ni peru bidxaagalube guendanagana pur modo laabe que, purtiʼ ora galán ti binni la? rucaani xcaadxi guiníʼ ique guni cosa malu né laacabe.

Bidxiichiné xheelaʼ Potifar José

«QUE NUCAADIÁGABE LAA»

Qué nusaana José de ñuni ni jneza. Qué ñácabe casi xheelaʼ Potifar. Biblia na bizulú gunaa que biiyadxí laabe ne guziñe laabe ne ca diidxaʼ riʼ: «Gutané naa» (Génesis 39:7). Ñee guyuu ora guníʼ ique José ñuni ni canabaʼ gunaa que laa la? Qué rieeteʼ diʼ xiixa lu Stiidxaʼ Dios ni gucaa laanu guiníʼ íquenu qué ñuni sentirbe ni runi sentir cani nahuiiniʼ. Laaca qué rieeteʼ diʼ feu gunaa que. Ñee zuyubi José xiixa razón para guni ni na gunaa que la? Qué zanna diʼ xpixuaanabe ni. Ne pa chúʼnebe xheelaʼ ti oficial ni risaca ne napa bueltu la? zabánibe galán despué. Ñee guníʼ íquebe nga la?

Qué zanda diʼ gánnanu ni. Ni nánnanu nga xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼbe. Rininu zacá pur ni bicábibe gunaa que: «Xheelaluʼ qué ganna xi guiráʼ napa ndaaniʼ yoo riʼ ne maʼ bisaana guiráʼ ni napa lu nayaʼ. Guirútiruʼ jma risaca que naa ndaaniʼ yoo riʼ, maʼ bidiibe naa guiráʼ cosa riʼ peru lii si qué nudiibe naa, purtiʼ lii nga xheelabe. Nga runi, qué zanda diʼ guneʼ guendaquéiquiiñeʼ riʼ ne gucheeniáʼ Dios pur laani» (Génesis 39:8, 9). Bisiá José diidxaʼ ne cani guníʼ que. Guiníʼ íquesibe gúnibe ni canabaʼ gunaa que laabe bininani xconciénciabe. Xiñee yaʼ.

Laaca laabe guniʼbe napa Potifar confianza laabe. Bisaana guiráʼ ni napa ra lidxi lu nabe. Ni qué zanda si canaʼ José nga xheelabe. Yanna, xiñee gucheenebe xpixuaanabe yaʼ. Peru nuu sti cosa ni jma ruchiiñaʼ xconciénciabe: gucheenebe Dios stibe, Jiobá. Nánnabe pabiáʼ risaca para Dios cadi gucheené binni xheelaʼ. Ne biziidibe ni de bixhózebe ne jñaabe. Nánnabe Jiobá nga gulaquistí guendaxheelaʼ ne guníʼ ni racalaʼdxiʼ nga chúʼcabe tobi si ne gueedagácacabe «ti beela si» (Génesis 2:24). Laaca nánnabe bilá nidxiichiné Dios cani gucalaʼdxiʼ nindaa xquendaxheelaʼ xcaadxi binni. Casi dxi guyuu tu gucalaʼdxiʼ ñatané xheelaʼ Isaac bixhozebiidabe ne xheelaʼ Abrahán, bixhoze bixhozebiidabe la? bilá nusabanáʼ Dios laacaʼ (Génesis 20:1-3; 26:7-11). Gunna José xi principiu gudixhe Jiobá ngue runi gudixhe ique guzuubaʼ stiidxabe lu xquendanabani.

Qué ñuulaʼdxiʼ xheelaʼ Potifar ni gúdxicabe laa. ¡Biaa xi bíʼnicabe laabe! ¡Cucaanácabe laabe ne cayábicabe laabe «guendaquéiquiiñeʼ» ngue ni canábabe que! Nin ne bíʼnicabe ndiʼ laabe, qué nusaanabe de nizíñebe. Purtiʼ casi ñaca nuxhatañeecabe laabe ne pur ngue gudixhe íquebe gúnibe intiica cosa para guireenebe xtémabe. ¡Zácapeʼ nga biʼniʼ Binidxabaʼ! Laa laaca biyubi guireené xtema dxi gucalaʼdxiʼ nusaba Jesús, peru qué niree gana ne «bisaana laabe caadxi» dxi si (Lucas 4:13). Galán chinanda ca xpinni Dios ejemplu stiʼ José: nécapeʼ «guiráʼ dxi» nga gudíʼdibe lu guendanagana riʼ, qué nucheenebe Dios. Biblia na qué ñábabe (Génesis 39:10). Peru qué nusaana gunaa que de niziñe laabe.

Ti dxi, guleza xheelaʼ Potifar biree si guiráʼ cani runi dxiiñaʼ ndaaniʼ yoo que guyuu listu ne guleza José. Ora biuu José para guni xhiiñaʼ la? biruuxhabe xhaba ne gunábabe laa sti biaje: «¡Gutané naa!». Qué lica niníʼ ique José ni laa bicaa ñee yú ne biyubi modo guiree de raqué. Peru laga jmaruʼ si nadipaʼ gudubayú gunaa que laabe. Gucuabiéquebe ne modo gunda bireebe ndaaniʼ xhábabe ne biree guxooñebe de raqué. Ni biaanané si gunaa que nga xhaba José (Génesis 39:11, 12).

Ni biʼniʼ José riʼ, rusietenaláʼdxini laanu conseju bidii apóstol Pablu gudiʼdiʼ si caadxi siglu despué: «Lausaana enda rapa jnadxii» (1 Corintios 6:18). ¡Nabé sicarú ejemplu riʼ para ca xpinni Cristu! Ca dxi stinu riʼ, stale de laanu neca qué racaláʼdxinu ridxaaganu binni ni qué runi ni na ca ley stiʼ Dios lu xquendanabani. Cadi gudiʼnu lugar guicá modo riníʼ íquecabe laanu. Zanda guininu casi ñaca naquiiñeʼ guxóʼñenu de laacabe. Neca gácani nagana para laanu.

¡Naná ra gudiʼdiʼ José pur ni gudixhe ique guni! Nabé bidxiichi xheelaʼ Potifar ne gudixhe ique guquixe ni laabe. Ngue runi biguáʼ ridxi biaʼ gúndatiʼ dede ra binadiaga ca mozo que ne yeguuyacaʼ xi cayaca. Óraque gúdxibe laacaʼ gucalaʼdxiʼ José nilaxoo laabe, peru ora bicaabe ridxi que bireeguxooñeʼ de ra nuube, ne para gúʼyacaʼ dxandíʼ ni la? biluiʼbe laacaʼ xhaba José. Ora bedandá xheelabe bisiguiibe sti biaje ne bigaanibe donda ique pur yené tuuxa casi José ra yoo que. ¡Biaʼ qué ñati xiana si Potifar! Nagueendaca biʼniʼ mandar guteguyoocabe José (Génesis 39:13-20).

«GULUUCABE TI CADENA ÑEEBE»

Neca huadxela ca arqueólogo ruina stiʼ caadxi lugar ra biseguyoocabe ca egipciu, peru huaxiéʼ nánnanu de laacani. Ni nánnanu nga guca cani naguidxi ne guyuucani ndaaniʼ yú. Gulee lá José ra bideguyoo que «guiruyú», ne nga rucaa laanu guiníʼ íquenu gúcani ti lugar nacahui ra nabé triste riuu binni (Génesis 40:15). Libru stiʼ Salmos ruzeeteʼ bininácabe laabe: «Guluucabe ti cadena ñeebe ne guluucabe ti aru de guiibaʼ yánnibe» (Salmo 105:17, 18, La Palabra de Dios para Todos). Nuu biaje, riguucabe náʼ cani deguyoo que neza déchecaʼ ne ruquiidicabe xcódocaʼ ne ti cadena; ne xcaadxi riguucabe ti cadena yánnicaʼ. Nabé naná modo biʼniʼ castigárcabe José neca qué gapa donda.

Peru ni jma feu nga cadi chupa chonna gubidxa si biseguyoocabe laabe. Relatu ca na xadxí guyuube lugar feu que. * Ne qué gánnabe pa zareebe de raqué. Gudiʼdiʼ dxi, gudiʼdiʼ beeu ne gudiʼdiʼ iza nuube raqué. Xi bíʼnibe para cadi ñuni sentirbe casi ora niluxe guidxilayú para laabe yaʼ.

Sicaríʼ ricabi Biblia: «Qué nusaana Jiobá José». Zácapeʼ nga laani, qué nusaanabe José ne gunnaxhiibe laa (Génesis 39:21). Gastiʼ zanda gucueeza Jiobá de gannaxhii ca xpinni ne nin ti cosa qué zanda guxheleʼ laabe de laacaʼ nin neca ñuucaʼ ndaaniʼ cárcel (Romanos 8:38, 39). Ñee ruxhuíʼluluʼ José cayabi Bixhoze ni nuu guibáʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ne cani cayuniná laa la? Zanda gúʼyaluʼ ximodo ricabi «Dios stinu» laabe ne riguixhedxí ladxidoʼbe la? (2 Corintios 1:3, 4; Filipenses 4:6, 7.) Peru cadi nga si nga ni biʼniʼ Jiobá pur José. Biblia cayabi laanu gucané Jiobá laabe guni ganarbe confianza stiʼ ni rapa ra cárcel que.

Zándaca maca nexheʼ xiixa dxiiñaʼ runi ca binni nuu cárcel que, ngue runi gudixhe ique José guni dxiiñaʼ stiʼ jneza ne pur ngue guluu Jiobá ndaayaʼ stipa bíʼnibe. Chaahuiʼ chaahuiʼ, biʼniʼ ganarbe respetu stiʼ ni rapa ra cárcel que ne Biblia ruzeeteʼ xi biʼniʼ hombre que: «Bisaanabe guiráʼ cani deguyoo raqué lu náʼ José [...]; ne laa biiyaʼ gaca guiráʼ ni raca lugar que. Ni rapa ra cárcel que [...] qué lica ñuni xhiiñaʼ, purtiʼ qué nusaana Jiobá José ne guiráʼ ni bíʼnibe bireendú cani» (Génesis 39:22, 23). ¡Pabiáʼ gutadxí ladxidóʼ José ora biʼyaʼ qué nusiaandaʼ Dios stiʼ laa!

Cumu biʼniʼ José ni jneza dxi deguyoo la? guluu Jiobá ndaayaʼ laa

Nuu biaje ridxaagalunu guendanagana ni runiná laanu, peru zanda gudxíʼlunu ni pa gápanu fe cásica gupa José. Pa qué gusaana de guni orarnu Jiobá, chinándanu ca mandamientu stibe ne gúninu stipa pur gúninu ni nabe la? zudiibe laanu stale ndaayaʼ cásica bidiibe José. Ne lu xcaadxi tema zadúʼyanu zacaaruʼ José stale ndaayaʼ sicarú.

^ párrafo 23 Casi na Biblia, biaʼ 17 o 18 iza napa José dxi yendá ra lidxi Potifar ne guyuube raqué dede biniisibe. Ne dxi bireebe ndaaniʼ cárcel que maʼ nápabe 30 iza (Génesis 37:2; 39:6; 41:46).