Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haerea tia ore anei?

E haerea tia ore anei?

E haerea tia ore anei?

“A taui rii noa pai i ta oe e tuu i nia i te parau faataaraa ati, eita oe e fifi.”

“Eita e titauhia ia ite te piha aufauraa tute i te taatoaraa.”

“Te faufaaraa, eiaha oe ia itehia.”

“No te aha e aufau ai mai te peu e e noaa noa mai?”

UA FAAROO paha oe i teie mau huru paraparau a ani ai oe i te tahi tauturu no te mau ohipa moni. E au ra e e “ravea” maitai roa ta vetahi no te mau mea atoa. Teie atura ïa te uiraa: E haerea tia mau anei ia pee i teie nei mau ravea?

Ua parare roa te haerea tia ore i teie mahana. E pinepine ïa te taata i te hiˈo i te haavareraa, te punuraa, e te eiâraa ei ravea maitai ia ore e faautuahia mai, ia noaa te moni, e ia haere i mua. E hiˈoraa ino atoa to te mau taata tiaraa teitei no nia i te haerea tia ore. I 2006, i te hoê fenua i Europa, e 85 i nia i te hanere te maraaraa o te numera o te mau eiâraa e taviriraa moni ia faaauhia i 2005. Aita ïa i taiohia te mau haerea tia ore haihai, ta vetahi e parau “te mau hara iti haihai.” E ere roa ˈtu paha ïa i te mea maere ia ite e i tera fenua ua faaohipa te mau taata tapihoo rahi e te mau tia poritita i te mau parau tuite haavare no te faahaere i to ratou toroa i mua.

Noa ˈtu e ua parare te haerea tia ore na te ao, e rave rahi taata te hinaaro ra e rave i te mea tia. O oe atoa paha ïa. No to oe paha here i te Atua i hinaaro ai oe e rave i te mea tia i to ˈna aro. (Ioane 1, 5:3) Hoê â paha to oe huru aau e to te aposetolo Paulo, tei papai: “Ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou aau, i te opuaraa e ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei.” (Hebera 13:18) E hiˈo anaˈe ïa i te tahi mau tupuraa o te nehenehe e tamata i to te hoê taata hinaaro ia tia to ˈna haerea “i te mau mea atoa nei.” E hiˈopoa atoa tatou i te mau faaueraa tumu Bibilia o te tauturu mai i roto i tera mau tupuraa.

O vai te aufau i te mau haamâuˈaraa i roto i te hoê ati purumu?

A faahoro ai o Lisa, * te hoê potii apî, i te pereoo i te hoê mahana, ua hape e ua û atu oia i nia i te tahi atu pereoo. Aita e taata i pepe, ua ino râ na pereoo e piti atoa ra. I to ˈna fenua, e aufau te mau taata faahoro apî i te moni rahi no te parururaa pereoo e e maraa te reira i te mau taime atoa e û ai oia. I te mea e to reira atoa to Lisa fetii o Gregor, ua parau te hoê hoa e ia tapao raua e na Gregor i faahoro. Eita ïa Lisa e aufau i te hoê tino moni rahi no te parururaa. E au ra e mea paari tera ravea. E nafea ïa oia?

E aufau te taiete parururaa i te mau haamâuˈaraa maoti te moni ta te feia paruruhia e aufau ra. Ia pee oia i te manaˈo o to ˈna hoa, e aufau ïa te tahi atu mau taata paruruhia i te hoê tino moni parururaa rahi aˈe no te ati ta Lisa i faatupu. Ia na reira oia, eita noa oia e haavare, e eiâ atoa râ oia ia vetahi ê. Hoê â huru ia faahapehia te parau faataaraa ati no te haamaraa i te moni mau o te haamâuˈaraa.

E tapea mau te mau faautuaraa a te ture eiaha ia ohipa ma te tia ore. E tumu faufaa roa ˈtu â râ to roto i te Bibilia no te ore e na reira. “Eiaha roa oe e eiâ,” ta te hoê o na Ture Ahuru e parau ra. (Exodo 20:15) Ua faahiti faahou te aposetolo Paulo i te reira i te mau Kerisetiano: “O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou.” (Ephesia 4:28) Ia auraro oe i te Parau a te Atua i roto i te mau ohipa parururaa, eita oe e rave i te tahi mea ta te Atua e faautua. E faaite atoa oe i to oe hinaaro e to oe faatura i ta te Atua ture e to oe here i to oe taata-tupu.—Salamo 119:97.

“Ta Kaisara ia Kaisara ra”

E taata tapihoo o Peter. Ua parau ta ˈna taata haapao faufaa e e fanaˈo oia i te hoê faatoparaa tute ia “hoo” oia i te mau matini roro uira moni rahi. E mea matauhia teie huru hooraa no te taata tapihoo mai ia Peter. Noa ˈtu e aita oia i hoo mau i te reira, aita i papu e e titorotoro te hau no nia i tera haamâuˈaraa. E iti mai râ to ˈna pau ia na reira oia. E nafea oia? Eaha te aratai i ta ˈna faaotiraa?

Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano i to ˈna tau: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra. . . . E tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa; e telo ta ˈna ra, ei telo ïa.” (Roma 13:1, 7) E aufau te feia e hinaaro ra i te farii maitai a te Atua i te mau tute atoa e titauhia e te mau tia mana. I te tahi aˈe pae, ia farii te ture ia faaitihia te tute a te tahi mau taata aore ra taata tapihoo, aita ïa e ino ia ani i te fanaˈo atoa ˈtu ua tia anaˈe i te ture.

Teie te tahi atu tupuraa no nia i te aufauraa i te tute. E tamuta David i roto i te hoê taiete. Ua ani râ to ˈna mau hoa e taata tapiri ia ˈna ia haapiha e ia hamani i te mau taihaa no to ratou mau fare ia oti ta ˈna ohipa. Ua pûpû atu ratou i te hoê tino moni rahi aˈe i ta ˈna e aufauhia i te ohipa, ma te ore râ e faaite i te fare turu utaa. I te mea e aita e taata e tapao i te hora ohipa, aita ïa e taata e aufau i te tute. No e rave rahi taata e mea tano i te mea e e apî te taata taitahi i taua faanahoraa ra. Te hinaaro nei David e faaoaoa i te Atua, e nafea ïa oia ia hiˈo i te ohipa aita e parau faaau?

Noa ˈtu e aita paha taua ohipa ra e itehia, aita taua taata ra e aufau ra i te tute titauhia e te hau. Ua faaue Iesu: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:17-21) Ua na reira Iesu no te faatitiaifaro i te feruriraa o te feia e faaroo ra ia ˈna no nia i te aufauraa i te mau tute. No te mau tia faatere a te hau, o Kaisara ïa ia au ia Iesu, e mea tano iho â ia aufau tatou i te tute. E hiˈo ïa te mau pǐpǐ a te Mesia i te aufauraa i te mau tute atoa ei titauraa Bibilia.

Te punuraa i te mau hiˈopoaraa

Te faaineine ra Marta, piahi no te haapiiraa teitei, ia ˈna no ta ˈna hiˈopoaraa hopea. No te mea ua taaihia ta ˈna mau tiairaa no te hoê ohipa maitai i te noaaraa mai i te mau nota maitai roa, ua faaineine oia i tera hiˈopoaraa tau hora. Ua faaineine atoa vetahi o to ˈna mau hoa haapiiraa ia ratou, ma te tahi atu râ ravea. Ia noaa te mau nota maitai roa, ua faaohipa ratou i te mau mauhaa mai te mau vini, te mau numeraraa taroro-uira-hia, e te mau niuniu paraparau afaifai no te punu. E mea tia anei ia pee Marta i ta “te taatoaraa” e rave ra ia papu e e noaa ia ˈna te mau nota maitai?

No te mea e mea matau-roa-hia ia punu, e rave rahi te manaˈo ra e aita e ino ia na reira. “Te mea faufaa, eiaha ia itehia mai,” ta ratou e parau ra. Eita râ te mau Kerisetiano mau e farii i tera manaˈo. Noa ˈtu e aita paha te orometua haapii e ite o vai te punu, te ite mai ra râ hoê. Ua ite te Atua ra o Iehova i ta tatou e rave ra e e haava oia ia tatou no ta tatou mau ohipa. Ua papai Paulo: “Aore roa . . . e mea i moe ia ˈna; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” (Hebera 4:13) Te hiˈo mai ra te Atua no te mea te tâuˈa ra oia i te mau mea tia ta tatou e rave ra. E manaˈo puai mau te reira ia tia to tatou haerea i roto i te hoê hiˈopoaraa, e ere anei?

Eaha ta oe e rave?

Ua ite Lisa, Gregor, Peter, David, e Marta e tei mua ratou i te hoê tamataraa no to ratou haerea tia. Ua faaoti ratou ia haa ma te tia e ia tapea i te hoê manaˈo haava mâ e i to ratou hapa ore i te pae morare. Eaha ta oe e rave i mua i te hoê â huru tupuraa?

Aita paha to oe mau hoa ohipa, hoa haapiiraa e taata tapiri e huru ê ra ia haavare, ia punu, aore ra ia eiâ. E faaooo paha ratou ia oe ia na reira atoa oe. Eaha te tauturu ia oe ia rave i te faaotiraa maitai noa ˈtu te faaheporaa ia haa ma te tia ore?

A haamanaˈo, ia haa tatou ia au i te hinaaro o te Atua, e fanaˈo tatou i te hoê manaˈo haava mâ e ta te Atua farii maitai atoa. Ua papai te arii Davida: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene? o vai te parahi i to mouˈa moˈa ra? O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra; o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau; . . . o tei na reira i te rave i taua mau parau nei, e ore roa e aueue.” (Salamo 15:1-5) Mea hoona aˈe te hoê manaˈo haava mâ e te auhoaraa e te Atua i te mau fanaˈoraa materia atoa te noaa mai na roto i te haerea tia ore.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

[Parau iti faaôhia i te api 12]

“O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou.”

No to tatou faatura i te ture a te Atua e te here i to tatou taata-tupu, e haerea tia to tatou i te mau ohipa parururaa

[Parau iti faaôhia i te api 12]

“E tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa.”

No te fanaˈo i ta te Atua farii maitai, e aufau tatou i te mau tute atoa e titauhia e te ture

[Parau iti faaôhia i te api 13]

“Te vai noa nei . . . te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.”

Noa ˈtu e aita te mau orometua haapii e ite mai ra paha ia punu tatou, e hinaaro tatou ia tia to tatou haerea i te aro o te Atua

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 14]

Eiâ i tei “ite-ore-hia”

Ua hoo mai to oe hoa i te porotarama hopea no te roro uira, e te hinaaro atoa ra oe i te reira. E nehenehe oia e horoa mai i te reira i nia i te tahi atu CD-ROM ia faaherehere oe i ta oe moni. E haerea tia ore anei te reira?

Ia hoo mai te mau hoani i te hoê porotarama roro uira, e farii ratou ia vai noa i roto i te mau otia faataahia e te parau faatia o taua porotarama ra. E farii paha te parau faatia i te hoani ia tuu e ia faaohipa i te reira i nia i ta ˈna noa roro uira. I roto i tera tupuraa, te tuuraa i te porotarama i nia i ta vetahi atu roro uira, e ofatiraa ïa i te parau faatia e i te ture. (Roma 13:4) E eiâraa atoa teie huru raveraa, no te mea te faaere ra te reira i te taata na ˈna tera porotarama i te mau apî tei au ia ˈna.—Ephesia 4:28.

E parau paha vetahi, ‘Eita te taata e ite.’ Tera iho â paha, e mea tia râ ia haamanaˈo tatou i ta Iesu i parau: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) E au tatou ia aufau-tano-hia tatou no ta tatou ohipa e e hinaaro tatou ia faatura vetahi ê i ta tatou i rave. Ia na reira atoa ïa tatou no vetahi ê. E ape tatou i te eiâraa i tei “ite-ore-hia,” mai te raveraa mai i te mau mea tei paruruhia * e ere na tatou iho.—Exodo 22:7-9.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te mau mea tei paruruhia e te tiaraa fatu te vai ra te upaupa, te buka, aore ra te porotarama roro uira, i nia i te papie aore ra i roto i te roro uira. Tei roto atoa te tapao hamaniraa, te patana, te mau parau huna i te pae hamaniraa tauihaa, e te parau faatianiani.