Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova”

“Te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova”

E haafatata ˈtu i te Atua

“Te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova”

Levitiko pene 19

“E MOˈA, e moˈa, e moˈa, . . . to te Atua.” (Apokalupo 4:8) Ma teie mau parau, te faataa ra te Bibilia e e mea moˈa, oia hoi e mea mâ e te viivii ore, o Iehova i nia i te hoê faito teitei roa ino. Te taa ê roa ra te Atua i te hara; eita roa ˈtu oia e roohia i te reira. Te auraa anei ïa e eita e tia i te taata tia ore ia faatupu i te mau taairaa e te Atua moˈa roa? Aita roa ˈtu! E hiˈo mai tatou i te mau parau î i te tiaturiraa i roto i te Levitiko pene 19.

Ua na ô Iehova ia Mose: “E parau atu i te amuiraa tamarii atoa a Iseraela.” No te nunaa atoa ïa to muri iho mau parau. Teihea mau parau? Teie ïa: “E na ô atu ia ratou, Ia moˈa outou, no te mea, te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova.” (Irava 2) E mea tia ia ora te Iseraela taitahi ma te moˈa. Te faaite ra te taˈo “ia” e e ere te reira i te tahi noa manaˈo, e faaueraa râ. Te titau ra anei te Atua i te taata i te tahi mea eita e maraa ia ratou?

Ua faahiti Iehova i to ˈna moˈaraa no te horoa i te tumu o tera faaueraa, eiaha râ ei ture aveia e tia ia naea. Aita hoi Iehova i parau i ta ˈna mau tavini tia ore i Iseraela ia moˈa mai ia ˈna. Eita roa ˈtu ïa e nehenehe. O Iehova “Tei Moˈa roa,” e aita ˈtu. (Hosea 11:12) I te mea râ e mea moˈa o Iehova, te titau ra oia ia moˈa ta ˈna mau tavini, i te faito râ e naea i te taata tia ore. E nafea ïa?

I muri aˈe i to ˈna faaueraa ia moˈa, ua faahiti Iehova na roto ia Mose i te mau titauraa no te mau tuhaa atoa o te oraraa. Ua faauehia i te Iseraela taitahi ia auraro i te mau ture aveia no nia i te haerea: te faatura-maite-raa i te mau metua e te ruhiruhia (irava 3, 32); te tâuˈaraa i te taata tariˈa turi, te matapo, e te tahi atu o tei ati ra (irava 9, 10, 14); te haerea tia e te pae tahi ore i roto i te mau haaraa e vetahi ê (irava 11-13, 15, 35, 36); e te aroharaa ˈtu i to ˈna hoa haamori mai to ˈna aroha ia ˈna iho. (Irava 18) Ma te auraro i teie e i te tahi atu mau ture aveia i faahitihia ‘e moˈa ˈi te Iseraela no to ˈna ra Atua.’—Numera 15:40.

Te horoa maira te faaueraa ia moˈa i te mau haamaramaramaraa faufaa no nia i te manaˈo e te mau haaraa a te Atua ra o Iehova. Ei hiˈoraa, ia noaa i te hoê taairaa piri roa e oia, e mea tia ia tutava maite tatou i te ora ia au i ta ˈna mau ture aveia no nia i te haerea moˈa. (Petero 1, 1:15, 16) Ma te pee i te reira e fanaˈo ai tatou i te hoê huru oraraa maitai roa ˈˈe.—Isaia 48:17.

Te faaite atoa ra te faaueraa ia moˈa i to Iehova tiaturi i ta ˈna mau tavini. Eita roa ˈtu Iehova e titau mai hau aˈe i ta tatou e nehenehe e rave. (Salamo 103:13, 14) Ua ite oia e e nehenehe tatou, ei taata tei hamanihia ia au i to ˈna huru, e faahotu i te moˈaraa, i roto râ i te auraa taotiahia. (Genese 1:26) Eita anei oe e hinaaro e ite hau atu â e nafea ia haafatata ˈtu i te Atua moˈa ra o Iehova?

[Hohoˈa i te api 29]

E nehenehe tatou e faahotu i te moˈaraa