Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaite i te aumihi i nia i “te mau huru taata atoa”

A faaite i te aumihi i nia i “te mau huru taata atoa”

A HAAPII ai i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia poro i te parau apî oaoa, ua faaara ˈtu Iesu e ere te taata atoa te farii ia ratou. (Luka 10:3, 5, 6) Tera atoa te itehia nei i roto i ta tatou taviniraa. E iria mai te taata e e tae roa paha vetahi i te hamani ino ia tatou. I tera mau taime, e ere i te mea ohie ia faaite atu i te aumihi e ia tamau i te poro ia ratou.

Mai te aha te huru o te taata aumihi? A ite ai i te mau hinaaro e te fifi o vetahi ê, e aroha e e imi oia i te ravea no te tauturu atu. Eaha te tupu ia faaea tatou i te faaite i te aumihi a poro ai? E iti mai to tatou itoito, eita tatou e hinaaro faahou e poro ia ratou e eita ïa tatou e nehenehe e tauturu atu. E nehenehe to tatou itoito e faahohoˈahia i te auahi. Ia ura noa te auahi, e titauhia ia faarahi i te vahie. No te tamau atoa i te poro ma te itoito, e titauhia ia faaite noa i te aumihi!—Tes. 1, 5:19.

E nafea ia faaite i te aumihi noa ˈtu e ere i te mea ohie? E hiˈopoa anaˈe e toru hiˈoraa o te tauturu mai: To Iehova, to Iesu e to te aposetolo Paulo.

A FAAITE I TE AUMIHI MAI IA IEHOVA

Ahia aˈenei tausani matahiti to te taata faahitiraa i te parau haavare no nia i te Atua. Area o Iehova, “mea hamani maitai hoi oia i te feia mauruuru ore e te ino.” (Luka 6:35) E nafea e itehia ˈi to te Atua hamani maitai? Mea faaoromai Iehova e te hinaaro ra oia “ia ora mai te mau huru taata atoa.” (Tim. 1, 2:3, 4) Mea au ore na te Atua te ino. Area te taata, mea faufaa ïa no ˈna e eita o ˈna e hinaaro ia pohe noa ˈtu te hoê.—Pet. 2, 3:9.

Ua ite Iehova mea aravihi Satani no te haapoiri i te feruriraa o te taata. (Kor. 2, 4:3, 4) Mea rahi tei haapiihia i te parau haavare no nia i te Atua mai to ratou tamariiraa mai â. Ua ino roa to ratou feruriraa e huru, e ere atura ïa i te mea ohie no ratou ia farii i te parau mau. Ua ineine râ o Iehova i te tauturu atu. Na te aha e haapapu mai ra?

A hiˈo na i to Iehova huru i nia i te feia o Nineve. Noa ˈtu to ratou ino, ua parau o Iehova ia Iona: “Eiaha vau nei e faaherehere ia Nineve, i tera ra oire rahi, e ono taau tausaniraa i te taata aore i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui?” (Iona 4:11) Ua aroha o Iehova i tera mau taata, aita hoi ratou i ite i te parau mau no nia ia ˈna. Tono atura oia ia Iona no te faaara ia ratou.

E aroha atoa tatou i te taata mai ia Iehova, mea faufaa hoi ratou. E pee anaˈe i te hiˈoraa o Iehova ma te tauturu i te taata ia haapii i te parau mau no nia i te Atua noa ˈtu e au ra e eita ratou e farii i te parau mau.

A FAAITE I TE AUMIHI MAI IA IESU

Mai to ˈna Metua, ua aroha atoa Iesu i te taata “no te mea ua rave-ino-hia ratou e te tâuˈa-ore-hia mai te mau mamoe aore e tiai.” (Mat. 9:36) Ua taa ia Iesu i te tumu i riro ai ratou mai tera. Mea ino hoi to ratou mau aratai haapaoraa e mea hape te haapiiraa ta ratou i horoa ˈtu. Noa ˈtu ua ite Iesu eita te taata atoa e riro ei pǐpǐ na ˈna, mea rahi te haapiiraa ta ˈna i horoa ˈtu.—Mar. 4:1-9.

Eiaha e toaruaru ia ore te tahi e farii oioi i te poroi

I mua i te fifi, e taui paha te huru o vetahi

Ia ore te taata e farii i ta tatou poroi, e titauhia ia feruri eaha te tumu ratou e na reira ˈi. No te ohipa ino paha ta ratou i ite, e manaˈo faahapa to vetahi no nia i te Bibilia e te mau Kerisetiano. Ua faaroo paha te tahi atu i te parau hape no nia i ta tatou mau tiaturiraa. Te mǎtaˈu ra paha vetahi ia faaooo atu te fetii aore ra te feia tapiri ia farii ratou i te hoê aparauraa.

Ua hepohepo atoa paha vetahi no te mau tupuraa peapea ta ratou i farerei. Te parau ra te tahi mitionare o Kim te iˈoa, mea rahi te taata i roto i te tuhaa fenua o tei ora mai i te tamaˈi e ua ere atoa i ta ratou mau faufaa. Aita to ratou e tiaturiraa no a muri aˈe. Ua ahoaho roa ratou e eita ratou e tiaturi i te hoê noa ˈˈe taata. I tera mau vahi, mea pinepine te taata i te haafifi i te pororaa a te mau Ite no Iehova. A poro ai o ˈna i te hoê mahana, ua hamani-ino-hia o Kim.

Eaha te tauturu ra ia Kim ia tamau i te faaite i te aumihi noa ˈtu te ino o te taata? E haamanaˈo oia i ta te Maseli 19:11 e parau ra: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai.” Ma te feruri i te tupuraa farereihia e te taata, e tauturu te reira ia ˈna ia faaite i te aumihi i nia ia ratou. E haamanaˈo atoa oia te vai ra te tahi mau taata maitai i roto i te tuhaa fenua tei farii ia hoˈi atu oia e farerei ia ratou.

E ui anaˈe ia tatou iho, ‘Ahani aita vau i ite i te parau mau, eaha to ˈu huru ia haere mai te mau Ite no Iehova e poro ia ˈu?’ Mea rahi paha te parau haavare ta tatou i faaroo no nia i te mau Ite no Iehova? Peneiaˈe, eita tatou e farii ia ratou. E titauhia ïa ia haa ratou ma te aumihi. Ua haapii Iesu, ta tatou e hinaaro ia rave te taata no tatou, ia rave atoa ïa tatou no ratou e tia ˈi. Mea tia ia feruri eaha te tumu e patoi mai ai te taata. I muri iho, e faaite anaˈe i te faaoromai noa ˈtu e ere i te mea ohie.—Mat. 7:12.

A FAAITE I TE AUMIHI MAI IA PAULO

Ua faaite te aposetolo Paulo i te aumihi noa ˈtu mea ino te taata a poro atu ai o ˈna. No te aha? Ua haamanaˈo oia mai tera atoa o ˈna i mutaa ra. Ua na ô Paulo: “Na mua ˈˈe e taata faaino vau i te Atua e te hamani ino i te taata e te faateitei. Ua arohahia mai râ vau, no te mea i na reira na vau no te taa ore e te ereraa i te faaroo.” (Tim. 1, 1:13) Ua papu ia Paulo ua faaite o Iehova e o Iesu i te aroha hamani maitai rahi i nia ia ˈna. Ua taa ia ˈna te huru o te feia i tamata i te tapea i ta ˈna ohipa pororaa, tera atoa hoi ta ˈna i rave na mua ˈˈe.

I te tahi taime, ua farerei Paulo i te feia ua aˈa maitai te mau haapiiraa hape i roto i to ratou aau. Eaha to ˈna huru i mua i to ratou etaeta? Te faaite ra te Ohipa 17:16, tei Ateno Paulo, “riri ihora oia i te iteraa e ua î te oire i te idolo.” Ua faaohipa râ Paulo i te mea i riri ai o ˈna no te haapii ia ratou. (Ohi. 17:22, 23) Ia au i te taata, ua faatano Paulo i ta ˈna huru pororaa e ta ˈna huru paraparau “ia ora mai vetahi o ratou.”—Kor. 1, 9:20-23.

A poro ai i te taata o te patoi mai aore ra o te tiaturi i te haapiiraa hape, e rave anaˈe mai ia Paulo. E faaohipa anaˈe i ta ratou e farii ra no te haapii atu i “te parau oaoa e te maitai ra.” (Isa. 52:7) Te na ô ra te tuahine Dorothy: “I roto i ta matou tuhaa fenua, mea rahi te feia i haapiihia mea ino te Atua e e faautua noa oia i te taata. E haapopou vau i tera mau taata no te mea te tiaturi ra ratou i te Atua. Ia oti, e faaite au i ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau huru maitatai o Iehova e eaha ta ˈna e fafau ra no a muri aˈe.”

A “UPOOTIA NOA . . . I NIA I TE INO MA TE HAMANI MAITAI”

A piri noa ˈtu ai tatou i te hopea, “e ino roa ˈtu â” te huru o vetahi. (Tim. 2, 3:1, 13) Eiaha râ tatou ia faaea i te faaite i te aumihi e te oaoa. E nehenehe Iehova e horoa mai i te puai no te “upootia noa . . . i nia i te ino ma te hamani maitai.” (Roma 12:21) Ei pionie, e pinepine Jessica i te farerei i te feia teoteo e te ore e faatura i te mau Ite no Iehova e ta ratou poroi. Te na ô ra oia: “E tupu mai te au ore. No reira a haamata ˈi i te hoê aparauraa, e pure au ia Iehova i roto i to ˈu aau e e ani au i ta ˈna tauturu no te hiˈo i te taata mai ia ˈna.” Ua tauturu te reira ia Jessica ia ore e haapao noa i to ˈna iho huru, ia feruri râ i te tauturu ta ˈna e nehenehe e horoa i te taata.

E tamau anaˈe i te imi i te feia e hinaaro e ite i te parau mau

I te taime au, e farii vetahi i ta tatou tauturu no te haapii i te parau mau

Hau atu â, e faaitoito anaˈe i to tatou mau taeae e tuahine a poro ai na muri ia ratou. Te faataa ra Jessica, ia poro oia na muri i te mau taeae i farerei i te taata o tei patoi atu, e tamata o ˈna i te faahiti i te hoê manaˈo maitai. Peneiaˈe, ma te faahiti i te mau faahopearaa maitai o ta tatou ohipa pororaa noa ˈtu eita vetahi e farii mai.

Ua ite maitai Iehova e ere i te mea ohie ia poro i te tahi taime. Te oaoa nei râ oia ia aroha hamani maitai tatou i te taata mai ia ˈna! (Luka 6:36) Eita Iehova e faaite i te aumihi e te faaoromai e a muri noa ˈtu i nia i te feia o teie nei ao. O ˈna tei ite maitai i te taime tano no te faatae mai i te hopea. A tiai noa ˈi râ, e ohipa ru te pororaa. (Tim. 2, 4:2) E tamau anaˈe ïa i te poro ma te itoito e te faaite i te aumihi i “te mau huru taata atoa.”