Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?

Eaha te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?

 A parare ai te maˈi COVID-19, ua rohirohi anei oe i te haapeapearaa? Mai te peu e, e ere o oe anaˈe. Ua faatano te taata na te ao nei i to ratou huru oraraa no teie maˈi pee. Te parau ra te taote Hans Kluge, te hoê tia no te Taatiraa no te ea na te ao nei i Europa (OMS): “Mea rahi te haapaeraa ta te taata i rave ia ore te maˈi COVID-19 ia parare. I roto i taua tupuraa ra, mea ohie ia fiu, ia ore e anaanatae e ia rohirohi.”

 Te rohirohi ra anei oe no teie maˈi pee? Eiaha e haaparuparu! Ua tauturu te Bibilia e rave rahi taata ia faaoromai i teie tupuraa peapea mau. E nehenehe atoa te Bibilia e tauturu ia oe.

 Nafea e ite ai te rohirohi ra oe no te maˈi pee?

 Na mua roa, mea faufaa ia ite e ere teie i te maˈi, e itehia râ ua rohirohi te hoê taata no te maˈi pee na nia i to ˈna huru i mua i te mau tauiraa e te fifi ta te maˈi pee i faatupu. Parau mau, mea taa ê te taata atoa. Teie râ te tahi mau tapao tei itehia i nia i te rahiraa o te feia tei rohirohi no te maˈi pee:

  •   Anaanatae ore

  •   E taui te faito maa e amuhia e te rahiraa hora taotoraa

  •   Iria

  •   Haapeapea no te mau ohipa ta oe i matau i te rave maitai

  •   Nevaneva hanoa te feruriraa

  •   Manaˈo eita e maitai mai te tupuraa

 Eiaha e haafaufaa ore ua rohirohi anaˈe oe no te maˈi pee

 Mea atâta te rohirohi no te maˈi pee no tatou e no vetahi ê. Ia ore tatou e ara, e faaea mǎrû noa tatou i te pee i te mau ravea arairaa i te maˈi COVID. I muri mai, eita tatou e tâuˈa faahou mea atâta tera maˈi noa ˈtu te parare e te pohe noa ˈtura te taata. E taahoa tatou i te mau opanipaniraa, e rave mai ta tatou e hinaaro e e nehenehe to tatou ora e to vetahi ê e fifi.

 I mua i teie tupuraa peapea mau, e rave rahi tei ite e parau mau ta te Bibilia e parau ra: “Ia toaruaru oe i te taime ati, e iti to oe puai.” (Maseli 24:10, nota) Te horoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa o te tauturu ia tatou i mua i te tupuraa e toaruaru ai tatou, mai teie maˈi pee.

 Eaha te mau aˈoraa Bibilia o te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?

  •   A faaea noa i te atea, eiaha râ e faaea i te faahoa

     Ta te Bibilia e parau ra: “Te hoê hoa mau . . . tei fanauhia no te taime ahoaho.”—Maseli 17:17.

     No te aha mea faufaa? E nehenehe te hoa mau e faaitoito ia tatou. (Tesalonia 1, 5:11) Ia ore râ tatou e farerei ia ratou i te hoê tau maoro, e nehenehe to tatou ea e fifi.—Maseli 18:1.

     A tamata i teie ravea: A tamau i te paraparau i te mau hoa na roto i te natirara, te niuniu, te poroi roro uira e te poroi vini. Ia tupu te fifi, a faaite atu i te hoa e a tamau i te ani eaha to ratou huru. A faaite eaha tei tauturu ia oe i te roaraa o teie maˈi pee. A imi i te ravea no te hamani maitai i te hoa e e riro ïa te mahana ati ei mahana oaoa.

  •   A hiˈo i te vahi maitai o teie tupuraa

     Ta te Bibilia e parau ra: “[A] faaohipa maitai i to outou taime.”—Ephesia 5:16.

     No te aha mea faufaa? Ia faaohipa maitai oe i to oe taime, e manaˈo maitai noa ïa to oe e eita oe e haapeapea roa.—Luka 12:25.

     A tamata i teie ravea: Eiaha e manaˈo i te mau mea ta oe e ore e nehenehe faahou e rave, a feruri râ i ta oe e nehenehe e rave i teie nei. Te vai ra anei te tahi opuaraa aore ra ohipa ta oe i ore i rave no te mea aita to oe e taime? E nehenehe anei oe e horoa ˈtu â i te taime no to oe utuafare?

  •   A faanaho maite i ta oe ohipa

     Ta te Bibilia e parau ra: “Ia ravehia râ te mau mea atoa ma . . . te naho maitai.”—Korinetia 1, 14:40.

     No te aha mea faufaa? Mea au na te taata e rave rahi ia ite eaha te ohipa ta ratou e rave i te mau mahana atoa. E tauturu hoi te reira ia ore e haapeapea.

     A tamata i teie ravea: A hamani i te tapura ohipa ia au i to oe tupuraa. A faataa i te taime no te ohipa haapiiraa, ta oe iho ohipa, te ohipa i te fare e no te faafatata i te Atua. Mea faufaa atoa ia faaherehere i te taime no te utuafare, no te haere na rapae e no te faaetaeta i te tino. A tamau i te hiˈopoa i ta oe tapura ohipa e a faatanotano i te reira ia titauhia.

  •   A faatano ia au i te huru o te reva

     Ta te Bibilia e parau ra: “E ite te taata feruriraa haroˈaroˈa i te tupuraa atâta e e tapuni oia.”—Maseli 22:3.

     No te aha mea faufaa? Ia au i to oe vahi nohoraa e te huru o te reva, eita paha oe e nehenehe e haere pinepine na rapae e i raro aˈe i te mahana, mea maitai hoi no to oe tino e to oe feruriraa.

     A tamata i teie ravea: A faanaho i roto i to oe fare ia maramarama maitai te vahi i reira oe e rave ai i te ohipa. A piri mai ai te tau toˈetoˈe, a feruri eaha te mau ohipa ta oe e nehenehe e rave na rapae. Ia titauhia, a rave mai i te ahu mahanahana ia faaea maoro atu â oe i rapae.

     Ia maitai te reva, mea rahi te taata e haere na rapae, a haapao maitai ïa. A feruri i te vahi ta oe e haere e a maiti i te taime aita i rahi roa te taata.

  •   A tamau i te pee i te mau ravea arairaa i te COVID

     Ta te Bibilia e parau ra: “Mea tâuˈa ore râ te maamaa e e tiaturi rahi roa oia ia ˈna.”—Maseli 14:16.

     No te aha mea faufaa? E nehenehe te taata e pohe i te COVID-19, mea atâta roa ïa ia ore tatou e tâuˈa i te mau ravea arairaa.

     A tamata i teie ravea: A tamau i te hiˈopoa i te mau ravea arairaa i to oe fenua no te ite e te pee maite ra anei oe i te reira. Mea faufaa ia feruri oe e nehenehe ta oe e rave e haafifi ia oe iho, to oe utuafare e ia vetahi ê.

  •   A tamau i te faafatata i te Atua

     Ta te Bibilia e parau ra: “A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia ia outou.”—Iakobo 4:8.

     No te aha mea faufaa? Noa ˈtu eaha te fifi, e nehenehe te Atua e tauturu ia oe.—Isaia 41:13.

     A tamata i teie ravea: A taio i te tahi tuhaa o te Parau a te Atua i te mau mahana atoa. E nehenehe teie tapura taioraa Bibilia e tauturu ia oe ia na reira.

 No te aha e ore ai e ani i te Ite no Iehova e nafea oe e faufaahia ˈi i te mau faanahoraa i ravehia no te faatupu i te mau putuputuraa i te roaraa o teie maˈi pee COVID-19? Na te ao nei, te faaohipa nei ratou i te natirara no ta ratou putuputuraa o te hebedoma, Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu e ta ratou rururaa tamatahiti.

 Irava Bibilia o te tauturu i mua i te rohirohi no te maˈi pee

 Isaia 30:15: “Tei te vai-hau-noa-raa e te tiaturiraa to outou puai.”

 Te auraa: Ia tiaturi tatou i te aˈoraa a te Atua, e vai hau noa tatou i te taime fifi.

 Maseli 15:15: “Mea ino anaˈe te mau mahana o te taata hepohepo, area te taata e aau oaoa to ˈna, e tamaaraa noa ïa ta ˈna.”

 Te auraa: Ia feruri tatou i te mau mea maitatai, e nehenehe tatou e oaoa noa ˈtu te fifi.

 Maseli 14:15: “E tiaturi te taata vare hanoa i te mau parau atoa, e haapao maitai râ te taata feruriraa haroˈaroˈa i to ˈna mau taahiraa tataitahi.”

 Te auraa: A pee i te mau ravea arairaa, eiaha e tiaturi hanoa ia parau vetahi e mea faufaa ore tera mau ravea.

 Isaia 33:24: “Aita e taata e parau: ‘E maˈi to ˈu.’”

 Te auraa: Ua fafau te Atua i te faaore i te mau huru maˈi atoa.