TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

E nafea oe ia faainohia oe?

Tahiti
E nafea oe ia faainohia oe?
https://cms-imgp.jw-cdn.org/img/p/502013330/univ/art/502013330_univ_sqr_xl.jpg
ijwyp tumu parau 23

TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

E nafea oe ia faainohia oe?

E nafea oe ia faainohia oe?

 No te aha mea mauiui?

 Te vai ra te tahi mau parau mea mauiui roa. Ei hiˈoraa, ia haavare te hoê taata i nia ia oe, e hinaaro o ˈna e tuino i to oe roo. Noa ˈtu e ere te hoê parau i te mea ino roa, e mauiui iho â râ oe mai te peu no roto mai te reira i te hoê hoa piri!—Salamo 55:12-14.

 “I to ˈu iteraa e ua faainohia vau na to ˈu hoa ma te parau aita vau i tâuˈa ia vetahi. Ua mauiui roa vau! Aita vau i taa no te aha o ˈna i na reira ˈi.”Ashley.

 Tupuraa mau: E ere iho â i te mea au roa ia faainohia oe na te hoê hoa piri aore ra na te tahi atu.

 Te fifi: e roohia iho â oe i tera huru fifi

 E paraparau iho â te taata i nia i te tahi atu no e rave rahi tumu:

 Te haapeapearaa no vetahi. Mea au iho â na te taata e amuimui e e aparau i te tahi atu. Te faaitoito râ te Bibilia ia tatou ia ‘imi i to vetahi ê maitai.’Philipi 2:4.

 “Mea anaanatae roa i te paraparau no nia ia vetahi!”Bianca.

 “Mea au iho â na ˈu e ite i te oraraa o te taata e ia faatia i te reira. Eita roa vau e fiu, mea anaanatae roa.”Katie.

 No te haumani. I tahito ra, te vai ra te taata e haapau i to ratou taime no “te paraparau e te faaroo i te parau apî.” (Ohipa 17:21) Te ohipa ïa e tupu ra i teie mahana!

 “I te tahi taime, aita anaˈe ta te taata e aamu, e hamani ïa ratou i te tahi aamu ia noaa te hoê aparauraa.”Joanna.

 No te papu ore. No reira te Bibilia i faaara ˈi ia tatou ia ore e faaau ia tatou i te tahi atu. (Galatia 6:4) I te mea peapea, te vai ra te tahi mau taata e mana’o ra e ere ratou i te mea faahiahia e faaino ïa ratou i te tahi atu.

 “E faaite te mau parau faaino i te huru mau o te hoê taata. Peneiaˈe te pohehae ra o ˈna. E puhara ïa o ˈna i te mau parau faaino a manaˈo ai e mea faahiahia aˈe o ˈna.”Phil.

 Tupuraa mau: Noa ˈtu aita oe e hinaaro, e paraparau iho â te taata no nia i te tahi atu e i nia ia oe.

 Te vahi maitai: eiaha oe e vaiiho i te reira ia haafifi ia oe

 Eita oe e nehenehe e ape ia paraparau te taata no nia ia oe, e nehenehe râ oe e maiti eaha to oe huru i mua i tera tupuraa. E piti ïa ravea.

 RAVEA 1: Eiaha e tâuˈa ˈtu. Pinepine, te ravea maitai roa, o te oreraa ïa e tâuˈa ˈtu, mai te peu iho â ra mea haihai roa te parau no nia ia oe. A faaohipa i teie aratairaa Bibilia: “Eiaha oe e ru i te inoino i roto i to oe feruriraa.”—Koheleta 7:9.

 “Ua haere te parau e hoa tamaroa to ˈu, aita hoi au i ite o vai o ˈna! Ua ata ïa vau i tera huru parau.”Elise.

 “E paruru te hoê roo maitai i mua i te mau parau faaino. Ia afaihia te parau faaino no oe, mai te peu mea maitai to oe roo, eita ïa te taata e tiaturi hanoa i te reira. E upootia iho â te parau mau.”Allison.

 Manaˈo tauturu: A papai (1) i te mau mea tei parauhia no nia ia oe, e (2) eaha to oe manaˈo. I muri mai “a tapea i ta [oe] mau parau i roto i to [oe] aau,” mea ohie ïa ia ore e tâuˈa ˈtu.—Salamo 4:4.

 RAVEA 2: A haere e farerei i te taata tei faaino ia oe. I roto i te tahi mau tupuraa, mea teimaha te mau parau tei afaihia no nia ia oe, e tia ia oe ia paraparau i te taata tei faaino ia oe.

 “Ia haere oe e hiˈo i te mau taata tei faaino ia oe, e taa ia ratou e ua tae te parau i roto to oe tariˈa. Hau atu â, e nehenehe oe e faatitiaifaro i te fifi.”—Elise.

 Hou oe a farerei ai i tei faaino ia oe, a hiˈo i te mau faaueraa tumu Bibilia e te mau uiraa i muri mai.

  •   “Ia faaite te hoê taata i to ˈna manaˈo hou a faaroo ai i te tupuraa, mea maamaa e mea haama.” (Maseli 18:13) ‘Ua ite anei au i te mau tupuraa atoa? Te taata o tei faatia i te parau ia ˈu, ua faaroo maitai anei o ˈna i te tupuraa mau?’

  •   “Ia ineine te taata atoa i te faaroo e tia ˈi, eiaha e ru i te paraparau, eiaha e ru i te riri.” (Iakobo 1:19) ‘Teie anei te taime tano no te farerei i te taata tei faaino ia ˈu? E manaˈo maitai anei to ˈu ia haere au e farerei ia ˈna? Aore ra mea maitai anei ia vaiiho i te tahi atu taime ia mârû mai te tupuraa?’

  •   “Te mau mea atoa ïa ta outou e hinaaro ia rave te taata no outou, a rave atoa ïa no ratou.” (Mataio 7:12) ‘Mai te peu e hurihia te tupuraa, o vau tei farereihia, eaha ta ˈu e tiai nei? I roto i teihea tupuraa e hinaaro ai au ia tupu te aparauraa? Eaha te mau parau e huru e tano ta ˈu e hinaaro e faaroo?’

 Manaˈo tauturu: Hou oe a farerei ai i tei faaino ia oe, a papai na mua eaha ta oe e parau ia ˈna. I muri iho, a faataime hoê aore ra piti hebedoma no te taio faahou i ta oe i papai, e a rave i te mau tauiraa e hinaarohia. A paraparau atoa i te reira i to oe mau metua aore ra i te hoê hoa papu, e a ani i te mau manaˈo tauturu.

 Tupuraa mau: I roto e rave rahi tupuraa, eita tatou e nehenehe e tapea te mau parau ta vera ma e afai i nia ia tatou. E ere râ te auraa na teie tupuraa e faatere ia oe!