TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI
Mea ino anei te peu mahu?
“A paari ai au, hoê o te mau fifi rahi ta ˈu i faaruru o to ˈu ïa hinaaro i te tane. Ua manaˈo vau e no te hoê noa taime te reira, tera râ te vai noa ra teie hinaaro.”—David, 23 matahiti.
E Kerisetiano o David o te hinaaro ra e faaoaoa i te Atua. E nehenehe anei ta ˈna e na reira noa ˈtu te hinaaro ra o ˈna i te tane? Eaha mau na to te Atua manaˈo no nia i te peu mahu?
Eaha ta te Bibilia e parau ra?
E nehenehe te manaˈo no nia i te peu mahu e taa ê i te tahi e te tahi taˈere aore ra i te tahi e te tahi area tau. Eita râ te mau Kerisetiano e pee i te manaˈo o te taata, eita atoa e painu haere “i te mataˈi o te haapiiraa haavare.” (Ephesia 4:14) E niu râ ratou i ta ratou huru hiˈoraa i te peu mahu (e te tahi atu mau peu) i nia i te mau ture aveia faaitehia i roto i te Bibilia.
Mea papu te ture aveia a te Bibilia no nia i te peu mahu. Te faahiti ra te Parau a te Atua:
“Eiaha oe e taoto i te hoê tane mai ta oe e taoto i te hoê vahine.”—Levitiko 18:22.
“No te mau hinaaro o to ratou aau, vaiiho noa ˈtura ïa te Atua . . . ia ratou ia rave i te mau peu taotoraa tia ore e te faufau, aita hoi te mau vahine i hinaaro e taoto i te tane, e taoto râ i te vahine noa.”—Roma 1:24, 26.
“Eiaha outou e vare. Eita roa ˈtu te feia o te rave i te mau peu taotoraa tia ore, e te haamori idolo, e te faaturi, e te peu mahu, e te tane e taoto i te tane, e te eiâ, e te nounou, e te inu ava, e te parau ino, e te taviri taata, eita roa ˈtu ïa e fatu i te Faatereraa arii a te Atua.”—Korinetia 1, 6:9, 10.
No te mau taata atoa te mau ture aveia a te Atua, noa ˈtu e mahu ratou aore ra eita. O tatou paatoa ïa te titauhia ia haavî ia tatou ia hinaaro noa ˈtu tatou e rave i te tahi ohipa ta te Atua e ore e au.—Kolosa 3:5.
Te auraa anei . . . ?
Te auraa anei te turai ra te Bibilia ia hae i te mau mahu?
Eita. Aita te Bibilia e turai ra ia hae i te taata, e mahu anei aore ra eita. Tera râ, te parau mai ra te Bibilia ia “parahi hau noa e te taata atoa,” noa ˈtu to ratou huru oraraa. (Hebera 12:14) No reira, e ere mea maitai ia rave ino i te mau mahu.
Te auraa anei e titauhia ia patoi te mau Kerisetiano i te mau ture e turu ra i te faaipoiporaa mahu?
Te faaite ra te Bibilia e te ture aveia a te Atua no nia i te faaipoiporaa, te apitiraa ïa te hoê tane i te hoê vahine. (Mataio 19:4-6) Te aimârôraa i nia i te mau ture a te taata no nia i te faaipoiporaa mahu, e fifi poritita ïa. Te parau ra te Bibilia i te mau Kerisetiano ia tapea i to ratou tiaraa amui ore. (Ioane 18:36) No reira ratou e ore ai e turu aore ra e patoi i te mau ture a te faatereraa no nia i te faaipoiporaa mahu aore ra te peu mahu.
Eaha râ mai te peu . . . ?
Eaha râ mai te peu te rave ra te hoê taata i te peu mahu? E nehenehe anei oia e taui?
E. Inaha, ua taui vetahi i te senekele matamua! A parau ai te Bibilia eita te feia o te rave ra i te peu mahu e fatu i te Faatereraa arii a te Atua, ua haapapu te Bibilia i muri iho: “Mai te reira na hoi vetahi o outou.”—Korinetia 1, 6:11.
Te auraa anei aita faahou te hinaaro mahu o te feia tei faaea i te rave i te peu mahu i hoˈi mai? Eita. Te parau ra te Bibilia: “A ahu mai i te huru taata apî, tei faaapîhia na roto i te ite mau.” (Kolosa 3:10) E titauhia te taime no te rave i teie mau tauiraa.
Eaha râ mai te peu te hinaaro ra te hoê taata e pee i te ture aveia a te Atua e te vai noa nei râ teie hinaaro mahu?
Noa ˈtu eaha to ˈna mau hinaaro, e nehenehe te hoê taata e maiti eiaha e faaaraara aore ra e haamâha i teie mau hinaaro. E nafea? Te parau ra te Bibilia: “A pee noa i te aratairaa a te varua moˈa . . . e e ore roa outou e rave i te mau hinaaro tia ore o te tino.”—Galatia 5:16.
A tapao na, aita te irava e parau ra eita te hinaaro tia ore o te tino e tupu mai. Mai te peu e haapuai te hoê taata ia ˈna i te pae varua ma te tamau i te haapii i te Bibilia e i te pure, e noaa ia ˈna ia patoi i tera mau hinaaro.
Ta David ïa, tei faahitihia na i ite, i to ˈna iho â râ faaiteraa i to ˈna fifi i to ˈna na metua. Te parau ra o ˈna: “Ua mâmâ-roa-hia vau, e ahani iho â vau i faaite oioi ia raua, ua fanaˈo maitai ïa vau i to ˈu taurearearaa.”
No reira, e oaoa ˈtu â tatou ia pee tatou i te mau ture aveia a Iehova. Ua papu ia tatou “mea tia” te reira, “e e oaoa te aau.” E “ma te haapao i te reira, e haamaitairaa rahi to muri.”—Salamo 19:8, 11.