Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e faaite ra no nia i te matahiti 1914?

Eaha ta te Bibilia e faaite ra no nia i te matahiti 1914?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Te faaite ra te tuatapaparaa tau Bibilia e ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua i te raˈi i 1914. Tera te faaitehia i roto i te parau tohu o te Daniela pene 4.

 Haapotoraa o te parau tohu. Ua faaite te Atua i te arii Nebukanesa no Babulonia na roto i te hoê moemoeâ eaha te tupu a muri aˈe. Ua ite o ˈna i te hoê tumu raau teitei roa tei tâpûhia. Ua tamauhia te auri i nia i te raroraa o te tumu ia ore te reira ia tupu i te roaraa “e hitu tau.” Ia oti, e tupu faahou te reira.—Daniela 4:1, 10-16.

 Te tupuraa matamua o te parau tohu. Te faahohoˈa ra te tumu raau teitei roa i te arii Nebukanesa. (Daniela 4:20-22) Ua ‘tâpûhia’ o ˈna, ei auraa parau, a moˈe ai to ˈna hiroa e a faaea ai o ˈna i te faatere i te roaraa e hitu matahiti. (Daniela 4:25) I te horoa-faahou-raa te Atua i to ˈna hiroa, ua haamata faahou Nebukanesa i te faatere e ua faahanahana i te Atua.—Daniela 4:34-36.

 Haapapuraa o te hoê tupuraa rahi aˈe o te parau tohu. Te fa o teie parau tohu, oia hoi “ia ite te feia e ora nei e o Tei Teitei Roa ˈˈe te Faatere i te faatereraa arii a te huitaata e e horoa oia i te mana faatere i te taata ta ˈna e hinaaro, i te taata haihai roa atoa.” (Daniela 4:17) Ua hinaaro iho â anei te Atua e horoa i tera faatereraa i te arii teoteo ra o Nebukanesa? Aita, ua faaite aˈena hoi te Atua ia ˈna na roto i te hoê moemoeâ e e ere o ˈna aore ra te tahi atu tia poritita te amo i tera tiaraa. Na te Atua iho râ e haamau “i te hoê faatereraa arii o te ore roa e haamouhia.”—Daniela 2:31-44.

 I na mua ˈˈe, ua haamau te Atua i te hoê faatereraa arii ei tia no ˈna i nia i te fenua: Te nunaa Iseraela. Ua faatia te Atua ia ‘faataahurihia’ te reira no te taiva o to ˈna mau arii. Ua tohu râ o ˈna e e horoa o ˈna i te faatereraa i te taata “e tiaraa mana to ˈna.” (Ezekiela 21:25-27) Ia au i te Bibilia, tei ia Iesu Mesia te tiaraa mana no te fanaˈo i teie faatereraa arii o te ore e mou. (Luka 1:30-33) Taa ê roa ˈtu ia Nebukanesa, e aau haehaa to Iesu mai tei tohuhia.—Mataio 11:29.

 Te faahohoˈa ra te tumu raau o te Daniela pene 4 i te aha? I roto i te Bibilia, i te tahi taime, e faahohoˈa te mau tumu raau i te mana faatere. (Ezekiela 17:22-24; 31:2-5) I roto i te tupuraa rahi aˈe, te faahohoˈa ra te tumu raau teitei roa i te mana faatere o te Atua.

 Eaha te auraa te tâpûraahia te tumu raau? I te tupuraa matamua, ua faataimehia te mana faatere o Nebukanesa. I ǒ nei atoa, ua faataimehia te mana faatere o te Atua i nia i te fenua. Te taime ïa a haamou ai Nebukanesa ia Ierusalema, i reira hoi te mau arii o Iseraela e parahi ai i nia “i to Iehova terono” ei tia no te Atua.—Paraleipomeno 1, 29:23.

 Eaha tera na “hitu tau”? Te faahohoˈa ra te reira i te roaraa tau i reira te Atua i vaiiho ai i te mau nunaa ia faatere e tae roa i te taime e haamau ai o ˈna i ta ˈna faatereraa arii. Ua haamata na “hitu tau” i Atopa 607 hou te tau o Iesu, a haamou ai Babulonia ia Ierusalema. aTe mau arii 2, 25:1, 8-10.

 Ehia roaraa tera na “hitu tau”? E ere e hitu matahiti mai i roto i te tupuraa o Nebukanesa. Ua faaite Iesu i te pahonoraa a parau ai e e taataahihia “Ierusalema [taipe o te mana faatere o te Atua] e te mau nunaa ěê e ia hope noa ˈtu te tau faataahia o te mau nunaa ěê.” (Luka 21:24) Hoê â tera na “hitu tau” o te Daniela pene 4 i “te tau faataahia o te mau nunaa ěê,” oia hoi te roaraa tau i reira te Atua i te vaiihoraa i to ˈna mana faatere ia ‘taataahihia e te mau nunaa ěê.’ Te auraa ïa e aita i hope atura na “hitu tau” a ora ai Iesu i te fenua.

 Te tauturu ra te Bibilia ia ite ehia roaraa tera na “hitu tau.” Te parau ra te reira e na toru “tau” e te afa, o na 1 260 mahana ïa. Ia tataipitihia na “hitu tau,” aore na 1 260 mahana, e noaa mai ïa e 2 520 mahana. (Apokalupo 12:6, 14) I roto i te tahi mau parau tohu, e taiohia “hoê mahana hoê ïa matahiti.” Te tuea ra ïa na 2 520 mahana i na 2 520 matahiti. E hope ïa na “hitu tau,” aore ra na 2 520 matahiti, i Atopa 1914.—Numera 14:34; Ezekiela 4:6.

a No te ite au atu â no te aha e faaohipahia ˈi te matahiti 607 hou te tau o Iesu, a hiˈo i te mau tumu parau “Quand l’ancienne Jérusalem a-t-elle été détruite ?—Première partie” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 2011 i te api 26-31 (Farani) e “Quand l’ancienne Jérusalem a-t-elle été détruite ?—Deuxième partie” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 2011 i te api 22-28 (Farani).