Amual ti dungu

QUIMELTUN 13

Jehová tañi pu che amuingün tribunal meu

Jehová tañi pu che amuingün tribunal meu

FALIN DUNGU

Chumngechi ñi feipiel Jesús, pu autoridad ñi chaftuafiel ti amuldungun

1, 2. 1) ¿Chumi tati pu religioso ñi catrütuafiel ti amuldungun? Huelu, ¿chum duamingün pu apostol? 2) Pu apostol, ¿chumngelu fentecünulaingün ñi amuldungun?

 HUE rupalu chi Pentecostes 33 tripantu meu, tati hue trahunche Jerusalén mu mülelu nehue nehuen-ngelafui, feimu Huecüfü ayüfui ñi apümcayafiel engün. Feimu adniefi pu loncolechi religioso ñi caiñetuafiel pu cristiano fei ñi amuldunguhuenoal engün. Huelu ti pu apostol amulei ñi amuldungun engün, femngechi fentren pu huentru ca pu domo feyenturpui. Fente tañi amuldungulen mu engün, üdengeingün ca presuntucungeingün (Hech. 4:18, 33; 5:14).

Pu apostol ayüucüleingün ñi eluñmangen mu “ñi cutrancahual engün Jesús ñi üi meu”

2 Huelu pun meu Ngünechen huercüi tañi cüme püllü, fei lifrenentupafi engün. Umañ mu pulihuentu ca amuldunguyautuingün. Ca huiño presuntucungetuingün, feimu dalluntucungeingün ñi yamnofiel mu ti Ley. Huelu quisu engün feipi: “Iñchiñ felei taiñ doi feyentuafiel ta Ngünechen ta che meu”. Fente ñi illcun mu ti pu autoridad ayüfuingün ñi langümafiel müten. Feimu Gamaliel, quiñe fariseo quimeltuquelu ti ley dungu feipi: ‘Cüme raquiduamaimün tamün chumnoafiel rume tüfachi pu huentru, chumlayafimün rume’. Pu fariseo allcütuñmafingün ñi ngülam Gamaliel, elufingün tañi amutual ti pu apostol. Fei, ¿chumingün pu apostol? Com nehuen mu “fill antü quimeltuingün ti cüme dungu ñi cüpalün ta Jesús ti Cristo” (Hech. 5:17-21, 27-42; Prov. 21:1, 30).

3, 4. 1) ¿Chumquei ti Huecüfü ñi caiñetuafiel Jehová ñi pu che? 2) ¿Chem ngüneduamaiñ tüfachi capitulo mu ca cüpalechi epu capitulo?

3 Pu cristiano yengei tribunal mu, 33 tripantu mu, huelu fei ca müten no (Hech. 4:5-8; 16:20; 17:6, 7). Ti Huecüfü petu adniefi pu autoridad ñi caiñetuafiel taiñ amuldungun cüdau. Yengequeiñ tribunal mu, fei dalluntucungeiñ taiñ pofolcachequen, taiñ caiñetuquefiel pu gobierno ca taiñ fendequen publicacion. Quiñeque mu, taiñ pu peñi amuquei tribunal mu ñi incañpehual, ¿chumngechi triparpuquei? ¿Chumngechi quelluqueiñmu taiñ rupan tribunal mu? Peaiñ ñi rupan quiñeque peñi tribunal mu ñi “incayafiel ca tañi dunguñpeafiel tati huerquen montuluhun dungu” (Filip. 1:7).

4 Tüfachi capitulo mu, ngüneduamaiñ chumngechi taiñ incañpeuquen, femngechi ñi lifrecünungeal taiñ amuldungual. Cüpalechi epu capitulo mu, ngüneduamaiñ chumngechi taiñ incañpeuquen tribunal mu, femngechi taiñ femnoal Jehová ñi ayüquenoelchi dungu.

¿Pofolcaquelu cam incañpequelu Chau Dios ñi Gobierno?

5. 1935 tripantu püle, ¿chumngelu presuntucungequefuingün pu peñi? Fei, ¿chumingün pu peñi elfalcülelu chi cüdau mu?

5 Estados Unidos mapu mu, 1935 tripantu püle, ti autoridad feipifi pu Dunguquelu Ineingen Jehová ñi nentual quiñe permiso fei ñi amuldungual. Huelu pu peñi femlaingün. Raquiduamingün Jesús tañi huercüeteu ñi amuldungual, feimu quiñe gobierno no rume catrütulayafeyu tañi cüdau (Mar. 13:10). Feimu fentren pu peñi ca lamngen presuntucungeingün tañi amuldunguyahun mu. Feimu pu peñi elfalcülelu chi cüdau mu amuingün tribunal mu ñi lifrecünungeal ñi amuldungual. Ayüfuingün ñi pengelal feichi ley ñi catrütufiel tañi poyefiel Chau Dios lifrelen mu. Peaiñ ñi rupan quiñeque peñi 1938 tripantu meu. Tañi rupan tribunal meu rume quellueiñmu, ¿chem rupai?

6, 7. ¿Chem dungu mu rupai pu Cantwell?

6 Ti pulihuen martes 26 conchi abril 1938 tripantu mu, quiñe familiahuen tripaingün ñi amuldungual. Ti peñi Newton Cantwell pingei, 60 tripantu niefui. Ñi domo Esther pingei, ca tañi cüla fotüm Henry, Russell, ca Jesse pingei engün. Com tüfachi familia precursor especialngefuingün. Tripaingün ñi amuldungual com antü New Haven huaria, Connecticut mapu meu. Quiñeque mu deu presuntucungefuingün, ca quimniefuingün ñi rupayafel chi feichi dungu, huelu ayühunquechi tripaingün müten, llicalaingün. Epu auto mu miyauquefuingün. Quiñe auto amulngei tati chau yenielu fentren publicacion ca gramofono. Cangelu auto amulngefui Henry, 22 tripantu niefui, yeniequefui equipo de sonido ñi amuldunguam. Chumngechi ñi üngümnien engün pürümquechi huefpai ti soltau “huitracünuumün” pingeingün.

7 Jesse, 16 tripantu nielu, peniefi tañi pu chau ñi presuyengetun, ca tañi peñi Russell 18 tripantu nielu. Cangelu tañi peñi, Henry pingelu, cañpüle amuldunguyahui. Jesse quisulehuefui rume, nüi ñi gramofono ca amulei ñi amuldunguyahun. Epu catolico feipieyu ñi dungulelafiel Rutherford ñi hueupin “Pu caiñe” pingelu. Ti epu catolico allcütufilu ti hueupin rume illcuingu, ayüfingu ñi quehuafiel Jesse. Jesse chaftulaeyu engu, doi mai amutui. Amuletulu ca nüeyu quiñe soltau. Ti chau ca pu fotüm culpalu pingeingün, feimu citacünungeingün ñi amual tribunal mu. Huelu feichi antü mu müten, cullitu mu, lifrecünungeingün.

8. ¿Chumngelu Jesse pofolcacheyahui pingei?

8 Quiñeque cüyen rupalu, septiembre 1938 tripantu mu, pu Cantwell amuingün ti tribunal New Haven mu mülelu. Ti chau, Jesse ca Russell dalluntucungeingün ñi trafquintuyahulün publicacion plata mu fei ñi nienon mu permiso. Amuingün Tribunal Supremo Connecticut mu ñi quimfalcünungeal ñi dungu engün. Huelu Jesse dalluntucungei tañi pofolcacheyahun. ¿Chumngelu am? Tati epu catolico feipi engün ñi fente huesa duameleteu ti hueupin, rume illculcaeyu mu “illamcañmanieiñmu taiñ religion” pingu. Pu peñi elfalcülelu chi cüdau amuingün ti doi falin tribunal, amuingün Tribunal Supremo Estados Unidos huaria meu.

9, 10. 1) Pu Cantwell, ¿chem feipieyu ti Tribunal Supremo Estados Unidos mu? 2) ¿Chumngechi cümelcaqueiñmu ñi rupan tüfa?

9 Ti juicio coni 29 conchi marzo 1940 tripantu mu. Ti loncolelu Tribunal meu Charles Evans Hughes pingei, ca mülei 8 juez. Fei engün allcütuingün ñi chem pin peñi Hayden Covington, tüfa pu Dunguquelu Ineingen Jehová ñi abogado. * Cangelu abogado feipi pu testigo ñi pofolcacheyahun. Fei quiñe juez feipi: “Jesús ñi amuldunguquefel, ¿ca femngechi ayüngequelafui nga?”. “Mai, Biblia feipi huesa tripai ñi amuldungun Jesús” pi tati abogado. ¡Raquiduamfali ñi feipin mu tüfa! Ngüneduamnon mu, ti abogado trürümuhui pu caiñetufilu Jesús, ca trürümfi pu testigo Jesús meu. 20 conchi mayo 1940 tripantu mu, com pu juez Tribunal mu feipi pu testigo ñi culpa nienon.

Rangiñ mu hune tripalepai Hayden Covington, huele püle mülei ta Glen How ca mülei caquelu pu peñi ca lamngen deu hueutripalu engün tribunal mu

10 Ñi rupan pu Cantwell quellufi com che ñi lifreleal tañi religion, fei quiñe autoridad no rume tañi catrütunoaeteu. Cafei ti Tribunal feipi Jesse ñi huesalcanofiel ca ñi pofolcanofiel chem che no rume. Ñi feipin mu ti Tribunal quimfalcünui pu testigo ñi pofolcachequenon. Rume cümei ñi hueutripan pu Dunguquelu Ineingen Jehová Tribunal mu, ¿quelluqueiñmu cai ñi rupan? Mai, quiñe abogado testigongelu feipi: “Rume cüme dungungei taiñ lifrecünungeal taiñ poyeafiel ta Chau Dios, femngechi pepi quimeltulelafiyiñ com che tati maneluhun-ngechi mongen”.

¿Chaftuquefilu ti gobierno cam huerquen-ngelu ti rüf dungu meu?

Tüfachi tratado ñi hulngeel Canadá meu

11. ¿Chem femi pu peñi Canadá meu? Ca, ¿chumngelu?

11 Canadá mapu mu, 1940 puulu 1950 tripantu mu, pu Dunguquelu Ineingen Jehová rume cutrancauqueingün tañi catrütungen mu. Feimu 1946 tripantu mu, pu peñi deumaingün quiñe tratado femngechi ñi quimfalcünual ñi huesa femmequengen, ñi catrütungen mu lifrelen poyeafiel ta Chau Dios. 16 antü mu hulingün ti tratado, feipi Quebec yehuen-ngei ñi femün mu, ñi catrütufiel mu pu cristiano pengelingün ñi üdefiel Chau Dios ca Cristo. Tüfachi tratado meli pagina mu pengelcünui ñi chaftun pu loncolechi religioso, pu soltau ca pu pofolcachefe ñi cutrancafiel pu testigo. Ti tratado feipi ñi presuntucungen pu testigo ñi huesa femnofel rume. “Montreal mapu mu petu mülei doi 800 juicio ñi ngüneduamngeal pu testigo meu”, feipi ti tratado.

12. 1) ¿Chum duami pu caiñe chaftuquelu? 2) ¿Chemu dalluntucungei taiñ pu peñi? (Inaduamnge ti quimal dungu).

12 Taiñ pu caiñe ayülafi ti tratado, feimu ti primer ministro Maurice Duplessis ca ti cardenal catolico Villeneuve pingelu quiñehuingu ñi hueichayafiel pu testigo. Mülefui 800 juicio ñi ngüneduamngeal pu testigo meu, feula puhui 1.600 juicio. “Tunten chi taiñ presuntucungen, quimhuetulaiñ” pi quiñe precursora. Pengeyüm ñi hulün ti tratado, dalluntucungequeingün ñi ngüchaltuafiel che caiñetuafiel ti gobierno. *

13. ¿Inei engün hune juzgangei ñi chaftufiel ti gobierno? Ca, ¿chem femi ti tribunal?

13 Peñi Aimé Boucher ca tañi epu ñahue huneleingün tañi juiciongen 1947 tripantu mu, ‘chaftufingün ti gobierno’ pingeingün. Tüfachi peñi cüme huentru, ñom piuquengefui, quisu cüdauquefui quiñe pichi granja mu ca quiñeque mu, amuquefui huaria tañi cahuellu mu. Ñi ñom chengefel engün rume, huesalcangeingün tañi testigongen. Tañi ñahue Gisèle 18 tripantu niefui ca Lucille 11 tripantu niefui. Quiñe antü tripaingün ñi hulal ti tratado tañi ruca püle, feyefal-lai ñi pofolcacheyahun. Tribunal meu, pengelngei pu Boucher ñi huesa femquenon. Huelu ti juez ayülafi pu testigo, feimu lloumalaeyu ñi incañpehual engün, re allcütufi cangelu abogado feipilu pu testigo ñi hulün ti tratado ñi pofolcacheal. Ti juez huesa troquifi ñi feipin pu testigo rüfngechi dungu. Peñi Boucher ca tañi ñahue Gisèle condenangeingu chaftufiel ti gobierno pingeingu, ca ti pichi malen 2 antü presuntucungei. Ti pu peñi amuingün ti doi falin tribunal mu, Tribunal Supremo Canadá mu, fei mu lloumangei ñi dungu engün.

14. ¿Chumingün pu peñi fentren tripantu ñi caiñetungen mu engün?

14 Tunte catrütungefuingün rume, amulei ñi amuldungun Quebec huaria mu. Afmatufali ñi fente alüngerpun engün. Feiti 1946 tripantu mu, 300 testigo müten mülefui, huelu 1950 tripantu mu 1.000 ngerpuingün. *

15, 16. 1) Tribunal mu, ¿chum tripai ñi juiciongen ti familia Boucher? 2) ¿Chumngechi cümelcafi pu peñi ca caquelu pu che?

15 Junio 1950 tripantu mu, 9 juez coneltulelu Tribunal Supremo Canadá mu ngüneduamingün peñi Boucher ñi juiciangen. Cayu cüyen rupalu hula, 18 conchi diciembre, pu juez feipi ñi chem huesa femnon rume. Ti abogado ñi incañpeteu, Glen How pingei, feipi: “Pu juez ngüneduamingün ti tratado ñi chaftunofiel ta che caiñetuafiel pu gobierno, feimu ngelai ñi catrütuafiel ñi chem pin pu testigo tati tratado mu”. Feimu ti abogado feipi: “Iñche quisu ñi nge mu, pefiñ chumngechi Jehová ñi quellun mu hueutriparpui”. *

16 Ñi feipin ti Tribunal rume quellufi pu peñi Canadá mu. Feichi mu, mülefui 122 juicio ñi ngüneduamngeal pu testigo ñi chaftufiel mu ti gobierno Quebec mapu mu. Huelu ñi feipin mu ti Tribunal, elcünungetui. Cafei Canadá meu ca caquelu pais meu, pu che feipiafui ñi chummequen ti gobierno catrütungehuenon mu. Doi mai, afi tañi catrütuqueteu ti gobierno ca pu iglesia chumngechi ñi femngequefel pu testigo Quebec mapu meu, lifretripaingün. *

¿Fendeyahulquelu cam amuldunguquelu Ngünechen ñi Gobierno?

17. ¿Chumquei quiñeque gobierno taiñ ngünenieñmayaeteu taiñ amuldungun?

17 Pu cristiano hunen siglo mu negociaquelafuingün Chau Dios ñi dungu (papeltunge 2 Corintios 2:17). Ca femngechi femqueiñ famülque mu pu serfiquefilu ta Jehová. Quiñeque gobierno ayüqueingün taiñ ngünenieafiel taiñ cüdau. Feimu negociaqueimün piqueingün, feipieiñmu taiñ inayal ti ley negocian dungu mu. Peaiñ epu juicio pengelcünulu taiñ fendeyahulquenon publicacion, doi mai taiñ quimeltucheal Chau Dios ñi cüme dungu.

18, 19. Dinamarca mu, ¿chumi ti autoridad ñi catrütuafiel taiñ amuldungual?

18 Dinamarca mapu. 1 conchi octubre 1932 tripantu mu, nentungei quiñe ley. Ti ley feipi ñi catrütungeal ñi fendeal publicacion nienon mu licencia. Pu peñi fendequelafuingün, feimu pedilafingün licencia. Quiñe antü rupalu, quechu amuldunguquelu amuldunguyaufuingün doi 30 kilometro alü camapulelu Copenhague huaria mu. Huelu afchi antü mu, meli mülehuefui. Quiñe presuntucungei dalluntucungelu ñi fendeyahun, August Lehmann pingei.

19 Peñi August Lehmann amui tribunal mu 19 diciembre 1932 tripantu mu. Quisu pengeli tañi fendeyahulquenon, doi mai tañi hulün publicacion Biblia mu tuulu. Ti tribunal cüme lloufi ñi feipin ti peñi. Ti tribunal feipi ti peñi “quisu niei tañi cüdau, ayülai ñi huehual plata tañi amuldunguyahun mu, doi mai perdequei”. “Fendeyahul-lai, feimu nielai culpan” pi ti tribunal. Huelu taiñ pu caiñe ayüfuingün ñi catrütuafiel taiñ amuldungun com Dinamarca mapu mu (Sal. 94:20). Feimu amuingün Tribunal Supremo Dinamarca mapu meu, fei taiñ dalluntucuaeteu. Huelu, ¿chumi taiñ pu peñi?

20. Ti Tribunal Supremo Dinamarca mu, ¿chem feipi? Ca ¿chumingün pu peñi ca lamngen?

20 Feichi semana ñi juiciangeal mu, pu peñi pu lamngen doi amuldunguingün. Martes 3 octubre 1933 tripantu mu, ti Tribunal Supremo ca feipi peñi Lehmann ñi huesa femnon ti ley dungu mu, feimu pu Dunguquelu Ineingen Jehová lifreletui ñi amuldungual engün. Fente ñi mañumfiel Jehová tañi huehun mu, doi amuldunguingün. Ñi feipicünun ti Tribunal mu, pu peñi pu lamngen Dinamarca mapu mu catrütuhuelaeyu ti gobierno ñi amuldungual.

Dinamarca mu müleyechi pu peñi pu lamngen llicanon mu amuldunguingün 1935 tripantu püle

21, 22. Peñi Murdock, ¿chem feipieyu Tribunal Supremo Estados Unidos mu?

21 Estados Unidos mapu. Domingo 25 conchi febrero 1940 tripantu mu, quiñe precursor Robert Murdock pingelu ca caquelu regle Dunguquelu Ineingen Jehová amuldunguyahuingün Jeannette huaria, Pensilvania mapu mu. Fei presuntucungeingün, dalluntucungei ñi hulün publicacion tañi nienon mu permiso. Feimu pu peñi amuingün Tribunal Supremo Estados Unidos mapu mu, fei ñi ngüneduamngeal tañi juicio.

22 Fei 3 conchi mayo 1943 tripantu mu, ti Tribunal feipi peñi Murdock ñi huesa femnon. Feipi: “Ti ley elungei ta che ñi hulal publicacion religioso, feimu ngelai ñi entual quiñe permiso ñi femngechi femal”. Ca feipi ti ley ngelai ñi catrütuafiel ta che ñi entuhuiringeal tañi raquiduamquen cam ñi poyeafiel ta Chau Dios chumngechi ñi ayüqueel. Ti juez William Orville Douglas quimfalcünui ñi chem pin ti tribunal, feipi: “Pu Dunguquelu Ineingen Jehová re hulquelaingün publicacion, doi mai amuldunguqueingün”. Ca feipi: “Tañi femquen engün mülei ñi yamniengeal chumngechi yamniengei ñi femquen caquelu religioso iglesia meu”.

23. Ñi feipin ti Tribunal Supremo 1943 mu, ¿chumngechi quelluqueiñmu cai?

23 Feichi mu, mülefui 13 juicio ñi ngüneduamngeal pu Dunguquelu Ineingen Jehová Tribunal mu. Huelu ñi feipin mu ti Tribunal 1943 mu, pu peñi huehuingün 12 juicio mu, quiñe fei peñi Murdock. Ñi feipin ti Tribunal Supremo rume cümelcafi Jehová ñi pu che, quimfalcünui taiñ fendeyahulquenon, doi mai taiñ amuldunguchequen. Ñi feipin ti tribunal petu quelluqueiñmu famülque mu, femngechi ta che taiñ catrütunoaeteu taiñ amuldungun cüdau.

“Felei taiñ doi feyentuafiel ta Ngünechen ta che meu”

24. Quiñe gobierno catrütueliyiñmu taiñ amuldunguhuenoal, ¿chumqueiñ?

24 Jehová ñi pu che müna mañumcüleiñ pu gobierno taiñ elueteu amuldungual lifrelen mu. Huelu quiñe gobierno catrütule taiñ cüdau, fentecünulayaiñ, chumqueiñ rume taiñ amuldunguleal. Pu apostol reque, “inchiñ felei taiñ doi feyentuafiel ta Ngünechen ta che meu” (Hech. 5:29; Mat. 28:19, 20). Ca amuqueiñ tribunal meu, femngechi ñi catrütungehuenoal taiñ cüdau. Peaiñ ñi rupan epu pais mu.

25, 26. Nicaragua mu, ¿chumngelu pu peñi amuingün Corte Suprema mu? ¿Chumngechi tripai Corte Suprema mu?

25 Nicaragua mapu. 1952 tripantu mu, peñi Donovan Munsterman misionerolefui Nicaragua mapu mu. Quisu ca coneltulefui ti troquiñche Adcünuquelu Betel. 19 conchi noviembre mu, peñi Donovan mütrümngei ti oficina cheu ñi adniengequen pu che ca mapu cüpalu, Managua huaria mu mülelu. Üye mu, ti capitan Arnoldo García feipieyu: “Pu Dunguquelu Ineingen Jehová ngelai ñi amuldunguhuenoal com Nicaragua mapu mu”. “¿Chumngelu am?” pifi ti peñi. “Ti gobernador eluñmalai permiso tamün amuldunguhuenoal” pirqueyu ti capitan, ca “comunista pingeimün” pi. ¿Inei dalluntucufi pu peñi ñi comunistangen? Pu loncolechi catolico religioso.

Nicaragua mu müleyechi pu peñi pu lamngen, feichi mu catrütungequefuingün ñi amuldungual

26 Peñi Munsterman amui ministerio de religion mu ca pemefi ti presidente Anastasio Somoza García pingelu, fei ñi norcünungetual tañi feipingeel. Huelu cüme tripalai ñi duam, fei ¿chumingün pu peñi? Amuhuelaingün Trahunhue Ruca mu, doi mai pichique troquiñche trahuluhuingün ca amuldunguhuelaingün cheu ñi rupaquen ta che, huelu fentecünulaingün tañi amuldungun. Pu peñi ca amuingün Corte Suprema Nicaragua mu, fei ñi eluaeteu lifrelen mu amuldunguleal. Tati diario quimfalcünui ñi rupan pu testigo Nicaragua mu, fei ti Corte Suprema feipi ñi ngüneduamafiel tañi rupan. ¿Chum tripai ti juicio? 19 conchi junio 1953 tripantu mu, pu testigo eluñmangei ñi lifrelen mu amuldungual. Ti Corte Suprema feipi com pu che mülei ñi feipial tañi raquiduamquen. Feimu ti gobierno ngelai ñi catrütuafiel pu Dunguquelu Ineingen Jehová tañi amuldungual engün ca ñi eluñmayafiel tañi trahuluucüleal engün ca tañi amuldunguleal chumngechi ñi femquefel cuifi mu.

27. ¿Chumngelu afmatufali ñi femün Corte Suprema Nicaragua mu? ¿Chem raquiduameleyu tüfa taiñ pu peñi?

27 Ti pu che Nicaragua mu allcülu ñi feipin ti Corte, afmatulehueingün. ¿Chumngelu? Ti pu religioso ca ti gobierno com nehuen-ngefui, raquiduamün nielafui rume ti Corte ñi incayafiel pu Dunguquelu Ineingen Jehová. Huelu pu peñi cüme quimnieingün chumngelu tañi huehun Corte Suprema mu: fentecünunon mu tañi amuldungun ca Jesús tañi quellun mu (Hech. 1:8).

28, 29. República Democrática del Congo mu, ¿chumngechi caletui ñi felen pu peñi?

28 República Democrática del Congo. 1985 tripantu püle, mülefui 35.000 Dunguquelu Ineingen Jehová República Democrática del Congo mu. Ñi cüme amulen mu taiñ cüdau, femngechi tremcülerpui. Feimu Betel eluhui ñi deumayal hueque edificio. Diciembre 1985 tripantu mu, deumangei quiñe fütra trahun Kinsasa pingechi huaria mu, trahuluhuingün 32.000 che fillque troquiñque mapu mu cüpalu. Huelu ñi felen taiñ pu peñi ca pu lamngen calerputui, ¿chem dungu rupai?

29 Peñi Marcel Filteau misionerongefui República Democrática del Congo mapu mu.Fei cüpai Quebec, Canadá pingechi mapu mu. Ti peñi feipi: “12 conchi marzo 1986 tripantu mu, pu loncolechi peñi huirintuculelngei quiñe carta, feipi pu Dunguquelu Ineingen Jehová ñi femquefel catrütungeingün República Democrática del Congo mu”. Ti presidente Mobutu Sese Seko pingelu huercüi tüfachi orden.

30. Ti Troquiñche Adniequelu Betel, ¿chem mülefui ñi dullial? Fei ¿chumingün?

30 Cangelu antü mu, radio mu feipingei: “Allcütuhuelayafiyiñ pu testigo de Jehová”. Fei ca müten, inantufemngei pu peñi, presungeingün, hulelcangeingün ca hueñeñmafingün tañi nieel engün, pichiqueche cütu presufingün, teifücañmangei tañi Trahunhue Ruca engün. 12 octubre 1988 tripantu mu, ti gobierno müntüñmafi com ñi nieel ti organizacion, ca pu soltau ngencahui ti Betel. Pu peñi amuingün ti presidente mu, nütramcameafiel tañi quelluaeteu engün, huelu pu peñi lloungelaingün. ¿Cümeafui chi ñi amual Corte Suprema mu?, cam ¿doi cümeafui chi ñi esperayal engün?, femngechi mülefui ñi dullial pu peñi coneltulelu ti Troquiñche Adniequelu Betel ruca. Quiñe peñi coneltulelu tüfachi troquiñche cüdau mu Timothy Holmes pingei, misionerongefui. Fei feipi “Ngillatuquefiyiñ ta Jehová quimün ca taiñ quelluaeteu”. Deu ngillatulu engün, nütramcaingün. Feimu eluhuingün ñi esperaleal, doi mai eluhuingün ñi cuidanieafiel pu peñi ca lamngen engün ca quintuingün chumngechi ñi amuldunguleal engün.

“Taiñ rupan juicio mu, quimfalcünui Jehová müten cacünutuafui chem dungu rume”

31, 32. ¿Chem pi tati Tribunal Supremo? ¿Chum duami pu peñi?

31 Quiñeque rupachi tripantu mu, fente chaftungehuelaingün pu testigo ca fente ngehuelai pofolcahun. Feimu pu peñi coneltulelu Troquiñche Adcünuquelu Betel fei hula eluhuingün ñi amual Corte Suprema mu República Democrática del Congo meu. Fei ti Corte allcütueyu engün, fei epe regle tripantu rupalu ñi feipin ti presidente, 8 conchi enero 1993 mu, ti Corte feipi ñi catrütungehuenoal pu testigo. Ca feipi ti gobierno ñi femfiel ti pu testigo huesalcalefui. Afmatufali ñi femün tati pu juez, catrütufingün ñi feipin ti presidente. Cuñihun-ngefui tañi femün mu engün pu juez, feimu peñi Holmes feipi: “Taiñ rupan juicio mu, quimfalcünui Jehová müten cacünutuafui chem dungu rume” (Dan. 2:21). Ñi hueutripan mu, yafültucufi pu peñi. Huechutripan mu ñi dungu engün, quimnieingün chem ñi chumal, chumül ñi femal, femngechi quimtucuingün Jesús ñi quellunieteu ca tañi adnieteu engün.

Pu Dunguquelu Ineingen Jehová República Democrática del Congo mu ayüucüleingün ñi poyeafiel Jehová lifrelen mu

32 Aflu ñi catrütungen pu testigo, huercüngei ñi conpual pu misionero ca ñi yenieal publicacion ca ñi deumangeal hueque edificio. * Rume ayühun-ngei Jehová ñi cuidaniefiel tañi troquiñche huall Mapu meu (Is. 52:10).

“Ñidol Ngünechen quelluqueneu ta iñche”

33. ¿Chem quimeleiñmu ñi rupan pu peñi quiñeque juicio mu?

33 ¿Chem quimeleiñmu ñi rupan juicio mu taiñ pu peñi? Jesús ñi feipicünuel com huechutriparpui, quisu feipi: “Iñche ta eluhuayiñ fentren quimün chumngechi tamün dungual, femngechi ta quiñe rume tami pu caiñe notucadungulayaimünmeu ca chem pilayaimünmeu rume” (papeltunge Lucas 21:12-15). Famülque mu, Jehová adcünufi quiñeque juez, abogado ñi incañpeafiel tañi pu che chumngechi ñi femün Gamaliel cuifi mu. Jehová eluñmalafi taiñ pu caiñe taiñ catrütuaeteu taiñ amuldungual (papeltunge Isaías 54:17). Chem no rume catrütulayafui Jehová ñi cüdau.

34. ¿Chumngelu fente quimfalcülei taiñ hueutripaquen juicio meu? (Ca inaduamnge ti huichulechi dungu “ Pu tribunal ñi quellun mu amulei ti amuldungun”).

34 ¿Chumngelu fente quimfalcülei taiñ hueutripaquen juicio meu? Pu Dunguquelu Ineingen Jehová falin che troquingelaiñ, quelluconquelaiñ politico dungu mu ca votaquelaiñ rume. Feimu maneluulayafuiñ taiñ quelluaeteu pu politico. Cafei fentren pu peñi amulu tribunal mu, feipingequei ñi nienon fütraque quimün engün (Hech. 4:13). Feimu caiñetueliyiñmu pu gobierno ca pu loncolechi religioso, afmatufali ti corte taiñ quellueteu, fente nehuen-ngefule rume taiñ pu caiñe. Taiñ hueutripamequen mu juicio meu, quimfalcülei taiñ miyahun Chau Dios ñi adquiñ meu ca taiñ inaniefiel ta Cristo (2 Cor. 2:17). Feimu Pablo reque, inchiñ ca feipiqueiñ: “Ñidol Ngünechen quelluqueneu ta iñche, feimu llicalayan” (Heb. 13:6).

^ parr. 9 Peñi Hayden Covington incañpefi pu Dunguquelu Ineingen Jehová 43 rupa Tribunal Supremo Estados Unidos mapu meu. Huelu ti hunenque peñi tañi incafiel ti familia Cantwell. 1978 tripantu mu, lai peñi Covington. Tañi domo Dorothy pingefui, amulei ñi poyeniefiel Jehová puulu 92 tripantu, fei lai 2015 tripantu mu.

^ parr. 12 Pu caiñe recüluhuingün quiñe cuifi ley mu 1606 tripantu mu. Ti ley feipi ñi condenangeal pu feipilu üdehun dungu rüfngefule rume ñi feipin.

^ parr. 14 63 peñi ca lamngen tripalu Galaad mu huercüngeingün ñi amual Quebec mu. Fei amuingün, quimniefuingün rume ñi inacangequen pu testigo üye mu. Fei 1950 tripantu mu, mülefui 164 peñi ca lamngen fill antü cüdahulquefilu ta Jehová Quebec huaria mu.

^ parr. 15 Peñi Glen How llicanon mu incañpefi fentren pu peñi ca lamngen 1943 puulu 2003 tripantu mu Canadá mu ca caquelu troquiñque mapu mu.

^ parr. 16 Tami doi quimal tüfachi juicio mu, inaduamnge ti troquiñ “La batalla no es de ustedes, sino de Dios”, tripalu ti chillca ¡Despertad! 22 abril 2000 tripantu, pagina 18 puulu 24.

^ parr. 32 Rupayechi antü meu pu soltau huiño hultui ti Betel. Huelu ti hue Betel deumangei cañpüle.