Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI RUUNDAʼ REVISTA RIʼ RACALÁʼDXICAʼ GÁNNACAʼ

Ñee malu guni binni Navidad la?

Ñee malu guni binni Navidad la?

Cada iza, millón de binni runi Navidad. Nuu tu na laani nga tiempu para chuʼné binni familia stiʼ ne ca xhamigu; xcaadxi na laani nga tiempu para guiníʼ ique binni nuu Dios ne gacané cani jma caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laa. Nécapeʼ galán ca cosa riníʼ ique ca binni ca, ni dxandíʼ la? qué ganna diʼ binni xipeʼ nga Navidad.

Stale binni riníʼ ique ora guni Navidad, cayuni dxi rusaa Jesús iza. Peru, stale de ca historiador ca nacaʼ guirutiʼ ganna padxipeʼ gúlebe. Libru The Christian Book of Why (Los porqués del cristianismo) ruzeeteʼ «qué niguixhe diʼ ca primé xpinni Cristu xi dxipeʼ nga gule Jesús» purtiʼ qué ninácabe ninándacabe «ca costumbre stiʼ ca binni ni qué runi ni na Dios». Ne lu Biblia qué lica rieeteʼ pa guyé Jesús xiixa lanibidóʼ o pa biʼniʼ stiʼ. Ni biʼniʼ mandarbe ca discípulo stibe nga guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stibe (Lucas 22:19).

Stale de ca investigador ca nacaʼ casi guiráʼ cani runi binni lu Navidad ne cani runibiáʼ binni de laani, casi Santa Claus (o Papá Noel), árbol de navidad, gudiilisaacabe regalu, ca guiʼriʼ, ca saahuiiniʼ ruundacabe, modo ruzuchaahuicabe ra rúnicabe ni ne ca guendaró rúnicabe zeedacani de ca binni ni qué ñuni ni na Dios. Ti libru ni caníʼ de religión católica na: «Panda de laanu nanna ora gusigaʼdelisaacaʼ xiixa dxi Navidad o ugaandacaʼ ti corona ra puertaʼ lídxicaʼ ne ra puertaʼ iglesia sticaʼ nácani ti costumbre stiʼ cani cadi xpinni Cristu» (The Externals of the Catholic Church).

«Panda de laanu nanna ora gusigaʼdelisaacaʼ xiixa dxi Navidad o ugaandacaʼ ti corona ra puertaʼ lídxicaʼ ne ra puertaʼ iglesia sticaʼ nácani ti costumbre stiʼ cani cadi xpinni Cristu» (The Externals of the Catholic Church)

Zándaca guiníʼ íqueluʼ: «Gastiʼ naca chinándaluʼ ca costumbre ca. Qué zuniná cani binni». Peru, ximodo ruuyaʼ Dios cani yaʼ. Biblia cayabi laanu qué riuuláʼdxibe chinanda religión ni dxandíʼ ca costumbre ni runi cani qué runi ni na Dios. Lu Amós 5:21, 23 ridxélanu caadxi diidxaʼ ni gudxi Jiobá ca israelita qué nuzuubaʼ stiidxaʼ: «¡Ribiʼxhiladxeʼ ca saa rúnitu lu religión stitu!». Ne laaca guniʼbe: «¡Lachiguunda sti ladu!» (Traducción en lenguaje actual).

Xiñee naduxhuʼ modo guníʼnebe ca binni que yaʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca riʼ. Guyuu ti rey biʼniʼ mandar guidxi Israel láʼ Jeroboán, guluube caadxi yuzehuiiniʼ de oro ndaaniʼ guidxi Dan ne Betel. Ne gúdxibe ca binni que iquiiñecaʼ ca yuzehuiiniʼ que para guni adorarcaʼ Jiobá, ti zaqué cadi checaʼ dede Jerusalén para gúnicaʼ ni. Ne laabe gudíxhebe gaca xcaadxi saa ne gulibe tu gacaʼ ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ para gúnicaʼ ni (1 Reyes 12:26-33).

Ruluíʼ si galán ngue ni gudixhe ique ca israelita que gúnicaʼ. Ne guníʼ íquecabe cayúnicabe cani para guni adorárcabe Jiobá. Peru ni gudxi Dios Amós ne ca profeta gábicaʼ guidxi que bisihuínnini ximodo riníʼ íquebe. Ne gudiʼdiʼ si caadxi siglu bisietenaláʼdxibe laacaʼ: «Naa nga Jiobá; ne qué huachaadiáʼ modo naa» (Malaquías 3:6). Dede yanna zacá riníʼ ique Jiobá. Nga runi, ximodo raʼbuʼ runi sentirbe ora runi binni ca costumbre stiʼ Navidad ca yaʼ.

Millón de binni rusaana de guni Navidad ora guiziidicaʼ cani maʼ bizéʼtenu riʼ. Lugar de gúnicabe Navidad, riuucabe nayecheʼ ora chuʼnécabe binnilídxicabe ne ca xhamígucabe jma tiempu, ne ora gúnicabe xiixa pur xcaadxi binni... intiica dxi lu iza.