Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Huayacané Jehová naa para cadi guixeleʼ de lu neza stiʼ

Huayacané Jehová naa para cadi guixeleʼ de lu neza stiʼ

TI BIAJE gunabadiidxaʼ ti joven naa xi textu jma riuuladxeʼ. Oraqueca gudxeʼ laa: «Proverbios 3:5, 6, racá ná: “Gupa confianza Jehová de guidubi ladxidoʼloʼ, ne cadi chinándaluʼ ni ná xpiaaniluʼ. Lu guiráʼ ni gúniluʼ biiyaʼ xi nabe, ne laabe zúnibe ca neza stiluʼ derechu”». Ne zacá ni, huayacané Jehová naa cadi guixeleʼ de lu neza stiʼ. Peru ¿ximodo huayúnibe ni yaʼ?

GUCANÉ BIXHOZEʼ NE JÑAAʼ NAA SAYAʼ LU NEZA STIʼ JEHOVÁ

Biziidiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ de Jehová lu década stiʼ 1920, para tiempu que caʼruʼ guichaganácabe. Guleʼ Inglaterra lu iza 1939. Dede dxi nahuiineʼ riniáʼ laacabe reunión ne riuuladxeʼ guneʼ participar lu Escuela del Ministerio Teocrático. Rietenalaʼdxeʼ dxi bitiideʼ primé asignación stinneʼ. Napaʼ xhoopaʼ iza ne gupa xidé gudxibaʼ lu ti caja para bidieeʼ discursu que. Guizáʼ guyuaaʼ nervioso purtiʼ cayuuyadxí ca hermanu naa.

Cayuneʼ predicarniáʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ.

Bicaa bixhozeʼ ti presentación lu ti tarjeta para iquiiñeʼ ni ora guneʼ predicar. Primé biaje bineʼ predicar stubeʼ nga dxi napaʼ xhono iza. Biindaʼ hombre que tarjeta que ne óraque gucuaa libru ni láʼ «Sea Dios veraz». Guizáʼ biecheʼ ne bireeʼ guxooñeʼ zitidxeʼ ni bixhozeʼ. Guizáʼ guyuuladxeʼ guneʼ predicar ne chaaʼ reunión ne gucaneni naa para guneʼ ni ná Jehová de tiempu completu.

Jmaruʼ si yendá ni caziideʼ de lu Biblia ndaaniʼ ladxiduáʼ dxi bicaa bixhozeʼ laʼyaʼ para guicaaʼ revista Torre stiʼ ni Rapa. Ruundaʼ guidubi revista que casi guedandá cani ra lidxeʼ. Ra maʼ ziniiseʼ gupaʼ jma confianza Jehová ne gudixheʼ iqueʼ gudieeʼ laa xquendanabaneʼ.

Lu iza 1950, naa, bixhozeʼ ne jñaaʼ guyuudu ti asamblea Nueva York ni biree lá «Aumento de la Teocracia». Tema stiʼ jueves 3 de agosto biree lá ni «Día del misionero». Hermanu Carey Barber bitiidiʼ discursu para ca ni chichuunisa, despué guyuu hermanu riʼ lade ca ni nuu lu Grupu ni Zániru. Ra maʼ ziluxe discursu stibe bíʼnibe laadu chupa pregunta, óraque bizuhuaaʼ ne gunieeʼ: «¡Maʼ!». Napaʼ 11 iza, peru nannaʼ nabé risaca ni bineʼ. Cadxibeʼ chuaaʼ ndaaniʼ nisa que purtiʼ qué gannaʼ xhuubaʼ. Yené ti xtiuaʼ naa ra alberca que ne gúdxibe naa cadi guidxibeʼ. Cumu ziáʼ nisa nuu raqué la? qué ñanda diʼ nizayaʼ ndaaniʼ alberca que, ngue runi gucanécabe naa. Ti hermanu guluunisa naa ne stobi gulee naa de ndaaniʼ alberca que. Dede dxi que huayacané Jehová naa para sayaʼ lu neza stiʼ.

GUPAʼ CONFIANZA JEHOVÁ

Biluxe siaʼ scuela, gudixhe iqueʼ gacaʼ precursor. Peru bicaa ca maestru naa chaaʼ universidad, dede ra bicuudxicabe naa. Peru qué nindaa bidieeʼ cuenta qué zanda diʼ guneʼ ni ná Jehová ne chaaʼ scuela. Ngue runi maʼ qué ñaa diaʼ. Bineʼ orar Jehová ne bicaaʼ ti carta ra nuu ca maestru stinneʼ ra bisieneʼ laacaʼ maʼ qué ziaaʼ diaʼ universidad. Gupaʼ confianza Jehová, ngue runi gucaʼ precursor.

Gucaʼ precursor lu beeu julio de 1957 ndaaniʼ guidxi Wellingborough. Gunabaʼ ca hermanu ni nuu Betel de Londres guni asignárcabe naa ti precursor ni napa experiencia para guneniaʼ dxiiñaʼ. Guizáʼ bisiidiʼ hermanu Bert Vaisey ne gucanebe naa gapaʼ ti horario para guneʼ predicar. Nahuiiniʼ congregación ra gucaʼ asignar, biaʼsi xhónodu, naa, hermanu Vaisey ne xhoopaʼ hermana ni maʼ huaniisi. Ra gucaʼ preparar para ca reunión ne bineʼ participar lúcani gucaneni naa gapaʼ jma confianza Jehová ne iguidxi fe stinneʼ.

Biseguyoocabe naa purtiʼ qué ninaʼyaʼ ñuneʼ servicio militar, ti tiempu despué binebiaʼyaʼ ti precursora especial ni láʼ Barbara. Bichaganadu lu iza 1959 ne guyuʼduʼ dispuestu chuudu ra guseendacabe laadu. Primeru biseendacabe laadu Lancashire, ni riaana ladu noroeste stiʼ Inglaterra. De raqué la? lu beeu enero de 1961, biʼniʼ invitárcabe naa Betel de Londres para chaaʼ Escuela del Ministerio del Reino, bindaani ti beeu. Biluxe siaʼ cursu que la? guizáʼ bidxagayaaʼ purtiʼ biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente de circuito. Biaanaʼ chupa semana ndaaniʼ guidxi Birmingham ne racá bisiidiʼ ti superintendente ni napa experiencia naa, bidiicabe lugar chiniaʼ Barbara. Despué de ngue la? guyuudu asignación stidu, ni riaana ndaaniʼ guidxi Lancashire ne Cheshire.

NUAAʼ NAYECHEʼ PURTIʼ GUPAʼ CONFIANZA JEHOVÁ

Lu beeu agosto de 1962, laga nuudu de vacación yendá ti carta ni biseendaʼ sucursal ra nuudu. ¿Xi ná ni yaʼ? ¡Beeda gaca si ni ti solicitud para chuudu Escuela de Galaad! Naa ne Barbara biʼniʼ orardu Jehová, bichadu solicitud que ne biséʼndadu ni ra sucursal. Gaayuʼ beeu despué, mápeca ziuudu Brooklyn (Nueva York) para guzuludu clase númeru 38 de Galaad, bindaa cursu que chii beeu.

Lu Escuela de Galaad que bizíʼdidu stale de Stiidxaʼ Dios, de xquidxi ne ximodo naquiiñeʼ guidúʼyadu ca hermanu ne ca hermana stidu. Caʼruʼ gusaʼdu 25 iza, peru bizíʼdidu stale de ca compañeru stidu. Ndaayaʼ jma naroʼbaʼ gupaʼ nga bineniaʼ tobi de ca instructor que dxiiñaʼ, hermanu Fred Rusk. Ti cosa nabé risaca ni biziideʼ de hermanu ca nga iquiiñeʼ Biblia ora gudieeʼ conseju. Lade ca ni bidii discursu ra scuela que nuu hermanu ni napa experiencia casi Nathan Knorr, Frederick Franz ne Karl Klein. Ne bizíʼdidu gácadu humilde casi hermanu Alexander Macmillan. Bitiidiʼ hermanu riʼ ti discursu ni gucané laadu guiénedu ximodo gucané Jehová xquidxi ora gudíʼdicaʼ ra nagana lu ca iza 1914 hasta 1919.

GUCUAADU TI ASIGNACIÓN NACUBI

Ra maʼ ziluxe scuela que, gudxi hermanu Knorr naa ne Barbara ziguni servirdu ndaaniʼ ti guidxi ni nuu África ni láʼ Burundi. Nagueendaca guyuudu ra biblioteca stiʼ Betel ne biyúbidu lu ca Anuario panda publicador nuu Burundi. Peru qué nidxéladu gastiʼ. Óraque gúnnadu ziguni servirdu ndaaniʼ ti guidxi ra qué huayaca predicar ne ra huaxiéʼ runibiaʼdu. Cadxíbidu peru biʼniʼ orardu Jehová para gutadxí ladxidoʼdo.

Maʼ gadxé clima, cultura ne idioma riníʼcabe lugar ra guca asignardu. Laaca naquiiñeʼ guizíʼdidu francés ne guyúbidu ti lugar ra guiaanadu. Chupa gubidxa despué yeganna Harry Arnott laadu, ti compañeru ni yenedu Escuela de Galaad, zebe Zambia lugar ra guca asignarbe. Peru ante chebe la? gucanebe laadu guidxéladu ti lugar ra cuézadu, ngue nga primé yoo ra gulézadu. Cumu qué runibiáʼ ca autoridad que ca testigu stiʼ Jehová la? bicaalúcabe laadu. Gúdxicabe laadu qué zanda guiaanadu raqué pa qué gápadu ti permisu para gúnidu dxiiñaʼ. Ne pur ngue la? guyuudu sti guidxi, Uganda.

Cumu qué gápadu visa para chuʼdu Uganda la? cadxíbidu. Peru gúpadu confianza Jehová. Gucané ti hermanu de Canadá ni nabeza raqué laadu, bisiénebe ca autoridad que xi guendanagana nápadu. Ne pur ngue bidii ca binni que lugar guiaanadu raqué chupa chonna beeu, peru naquiiñeʼ cueedu permisu para guiaanadu ndaaniʼ guidxi que. Zaqué nga bidiʼdu cuenta cayacané Jehová laadu.

Maʼ gadxé lugar riʼ purtiʼ nuu 28 Testigu ndaaniʼ guidxi Uganda. Ora biʼniʼ predicardu bidxéladu stale binni ni riníʼ inglés raqué. Peru bidiʼdu cuenta pa racaláʼdxidu gacanedu binni guiziidiʼ de Jehová, naquiiñeʼ guizíʼdidu tobi de ca idioma ni riníʼ ca binni que. Gudixhe íquedu guizíʼdidu idioma luganda, ti idioma ni nabé riníʼ binni neza ra runi predicardu, Kampala. Xadxí para bizíʼdidu idioma riʼ peru gucaneni laadu ora biʼniʼ predicardu. Biene chaahuidu xi caquiiñeʼ ca estudiante stidu, ne laaca gucaneni laacabe gábicabe laadu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe ne xi cayuni sentírcabe de ni caziidicabe lu Biblia.

CA VIAJE BÍNIDU

Ca lugar stiʼ Uganda ni yegánnadu

Guizáʼ biéchedu purtiʼ gucanedu binni guiziidiʼ de Jehová, peru málasi gucuaadu sti asignación, biʼniʼ servirdu casi viajante. Biseendaʼ sucursal stiʼ Kenia laadu caadxi viaje para guidúʼyadu xi guidxi zanda guseendacabe precursor especial. Stale biaje guizáʼ galán modo bidxagalú ca binni que laadu neca qué gánnacaʼ gastiʼ de ca testigu stiʼ Jehová. Guizáʼ nachaʼhuiʼ guca ca binni que ne dede bidiicabe ni guidoʼdo.

Despué bineʼ viajar lu tren chupa gubidxa, bireeʼ de Kampala ne yendayaʼ Mombasa, ti guidxi ni nuu Kenia. De raqué la? gucuaaʼ ti barcu ne guyaaʼ isla Seychelles, ni nuu lu océano Índico. Biaʼ lu iza 1965 ne 1972, naa ne Barbara yegánnadu ca isla riʼ, ra nuu chupa publicador. Tiempu que guca formar ti grupu raqué peru despué gúcani ti congregación. Laaca bínidu xcaadxi viaje para yegánnadu ca hermanu ni nuu Eritrea, Etiopía ne Sudán.

Despué málasi bicaalú ca militar gobiernu stiʼ Uganda ne bindaani stale iza. Ngue bicaa naa gudieeʼ cuenta nabé risaca gudieeʼ «César stiʼ César» (Mar. 12:17). Ne ti tiempu gunábacabe ca extranjeru gaca registrarcaʼ lu ti puestu de policía ni nuu jma gaxha de ra nabézacaʼ. Bínidu ni. Chupa chonna gubidxa despué laga ziaaʼ Kampala ne sti misioneru, bicueeza policía laadu, guizáʼ bidxíbidu. Guníʼcabe espía naa ne compañeru stinneʼ que ne yenécabe laadu ra nuu policía. Raqué bisiénedu laacabe misioneru laadu ne maʼ guca registrardu. Peru qué nulábicabe ca ni gunidu. Caadxi policía ni né guiibaʼ yenecaʼ laadu ra ti puestu sticaʼ ni riaana gaxha de ra nabézadu. Raqué binibiáʼ tobi de laacabe laadu ne guníʼ gundaacabe laadu. ¡Guizáʼ gutadxí ladxidoʼdo óraque!

Tiempu que, nabé runi ca militar que reten ne nabé nagana ca dxi que, jmaruʼ si ora naxhudxi ca soldadu que. Peru guiráʼ biaje runi orardu Jehová ne ratadxí ladxidoʼdo ora rudiicabe lugar tídidu. Lu iza 1973, biʼniʼ mandar gobiernu guiree guiráʼ misioneru ni zeeda de sti guidxi de Uganda.

Cayuneʼ imprimir Xhiiñaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi Abiyán, ra sucursal stiʼ Costa de Marfil.

Gucuaadu sti asignación nacubi, chiguni servirdu Costa de Marfil, nuu guidxi riʼ África occidental. Gúcani nagana para laadu purtiʼ napa xidé gunibiaʼdu sti cultura, guinidu francés sti biaje ne cuezanedu xcaadxi misioneru de gadxé gadxé guidxi. Peru bidúʼyadu cayacaneruʼ Jehová laadu purtiʼ bicaadiaga binni laadu ne bidiicaʼ lugar gusíʼdidu laacaʼ de Jehová. Gúpadu confianza Jehová ne zaqué bidiʼdu cuenta cayacanérube laadu sadu lu neza stibe.

BICHAA MODO NABÁNIDU

Málasi gudxi doctor laadu napa Barbara cáncer. Guyuudu Europa chupa chonna biaje para guicaabe tratamientu, peru lu iza 1983 guizáʼ gúcani nagana para laadu. Gupa xidé bisaanadu asignación stidu África. Ne guizáʼ gucaná ladxidoʼdo.

Dxi maʼ nuudu Betel de Londres jma guca xiroo guendahuará stiʼ Barbara ne raqué gútibe. Guizáʼ gucané familia Betel naa ne laaca gucané ti guendaxheelaʼ naa guneʼ sentir galán ne gapaʼ jma confianza Jehová. Ti tiempu despué, binebiaʼyaʼ ti voluntaria externa de Betel ni láʼ Ann, gúcabe precursora especial dxiqué. Nabé nadxiibe Jehová ne rúnibe stipa chuʼbe jma gaxha de laa. Ngue runi lu iza 1989 bichaganadu ne dede dxi que runi servirdu ndaaniʼ sucursal stiʼ Londres.

Naa ne Ann ndaaniʼ sucursal stiʼ Gran Bretaña

Dede iza 1995 hasta 2018, gupaʼ privilegiu guyaaʼ casi 60 país casi representante stiʼ central mundial (o superintendente de zona, casi binibiáʼcabe ni dxiqué). Ngue gucané naa guuyaʼ ximodo riguu Jehová ndaayaʼ ca xpinni neca gadxé gadxé modo nabánicaʼ.

Lu iza 2017 lu tobi de ca viaje ni bineʼ guyaaʼ África. Yeniáʼ Ann Burundi ne guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ pabiáʼ stale binni runi xhiiñaʼ Jehová ndaaniʼ guidxi que. Ndaaniʼ calle ra bineʼ predicar lu iza 1964 yanna maʼ nuu ti yoo Betel ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni runi jma de 15,500 publicador.

Ora gucuaaʼ programa ra cá xi guiráʼ guidxi chigannaʼ lu iza 2018, guizáʼ biecheʼ purtiʼ lu lista que zeeda Costa de Marfil. Naa ne Ann guizáʼ biéchedu dxi yegánnadu ca hermanu de Abiyán, guidxi jma naroʼbaʼ stiʼ Costa de Marfil. Dxi maʼ nuudu Betel biiyaʼ lu directorio telefónico Sossou láʼ vecinu stidu, maʼ ruʼ huayunadiagaʼ lá que. Guníʼ iqueʼ laabe nga ti hermanu ni biʼniʼ servir casi superintendente de guidxi tiempu bineʼ servir Abiyán. Peru coʼ, gúcasini xiiñibe.

Runi cumplir Jehová guiráʼ ni riníʼ. Guiráʼ ca guendanagana ni huayapaʼ huayacanécani naa gudieeʼ cuenta pa gapaʼ confianza laabe zacanebe naa sayaʼ lu neza stibe. Qué racaláʼdxidu guixéledu de lu neza stiʼ Jehová ni ziné laadu lu guendanabani ni qué zaluxe ndaaniʼ ti guidxilayú cubi (Prov. 4:18).