Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee cuyúbiluʼ guendanuuxpiaaniʼ la?

Ñee cuyúbiluʼ guendanuuxpiaaniʼ la?

ÑEE runibiaʼluʼ historia riʼ la? Ti hombrehuiiniʼ nabé pobre laa nabeza ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ zitu. Ca binni de guidxi que ruxídxicaʼ hombrehuiiniʼ que purtiʼ riníʼ íquecaʼ huaxiéʼ nuu xpiaanibe. Nuu tu runi burla laabe nezalú ca xhamigu ne nezalú ca binni ni ziganna guidxi que. Ruluíʼcabe laabe chupa moneda, tobi naroʼbaʼ de plata ne stobi nahuiiniʼ de oro ni risaca doble, ne rábicabe laabe: «Gulí gunáʼ ni jma chuulaʼdxuʼ». Hombrehuiiniʼ que ricaa de plata que ne maʼ ziguxooñeʼ.

Ti dxi, gunabadiidxaʼ tobi de cani yeganna guidxi que laabe: «Nannuʼ risaca moneda de oro ca chupa biaje jma que de plata ca la?». Hombrehuiiniʼ que bixidxi ne na: «Nannaʼ». Hombre que gudxi laabe: «Yanna, xiñee ricaaluʼ de plata ca yaʼ. Pa nicaaluʼ de oro ca la? ñuni ganarluʼ doble». Hombrehuiiniʼ que bicabi: «Pa guneʼ nga la? maʼ qué zanarúcabe quitenécabe naa. Nannuʼ maʼ panda moneda de plata napaʼ la?». Hombrehuiiniʼ ni rieeteʼ lu historia riʼ la? gúpabe ti cualidad ni naquiiñeʼ gapa cani huaniisi: guendanuuxpiaaniʼ.

Biblia cusiene: «Gupa xquendabiaaniluʼ ne modo riníʼ íqueluʼ». Ne laaca ruzeeteʼ ni xi zabeendunu pa gúninu ni: «Óraque ziuuluʼ seguru lu neza zizaluʼ, ne qué ziuu dxi guirenda ñeeluʼ» (Proverbios 3:21, 23). Nga runi, gánnanu xii nga guendanuuxpiaaniʼ ne ximodo rusihuínninu ni la? rapa ni laanu. Zacané ni laanu cadi guixélenu de Dios ne zaguixhedxí ni ladxidoʼno.

XII NGA GUENDANUUXPIAANIʼ

Cadi ngueca diʼ nga guendanuuxpiaaniʼ ca ne guendananna o guendariene. Gaca binni tuuxa ni nanna nga gucaasaa caadxi información o datu, ne gaca binni tuuxa ni riene nga ganna ximodo guchaaga ca datu ca para ganna xiixa. Peru ti binni ni nuu xpiaaniʼ la? zanda iquiiñeʼ guendananna ne guendariene ca para cueendú ni galán lu cani guni.

Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca chuʼ tuuxa guʼndaʼ ne guiene libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia nagueenda ne guicabi ca pregunta stini ora guʼndanécabe laa. Zándaca guzulú chebe reunión ne dede galán modo guicábibe lu cani. Ne pur nga guiníʼ íquenu ziniisibe lu stiidxaʼ Dios. Peru, ñee riníʼ nga maʼ nácabe ti binni ni nuu xpiaaniʼ la? Coʼ. Zándaca nácabe ti binni ni nagueenda riene ca cosa ca. Yanna, pa gúnibe lu xquendanabánibe cani caziidibe ne iquiiñebe cani nánnabe jneza ne cani riénebe la? cayácabe ti binni nuu xpiaaniʼ. Pa guiníʼ ique chaahuibe ante gúnibe xiixa ne cueendube ni galán la? zahuinni dxíchica nácabe ti binni nuu xpiaaniʼ.

Lu Mateo 7:24-27 guníʼ Jesús historia stiʼ chupa hombre bicuí lidxi. Tobi que bizeetebe guca ti hombre nuu xpiaaniʼ purtiʼ guníʼ ique xi zazaaca despué ne bicuí lidxi lu guié. Gúcabe ti binni ni biʼyaʼ xi zazaaca despué; qué niníʼ íquebe nucuibe lídxibe lu yuxi purtiʼ jma baratu zaree ni laabe ne zúnibe ni jma nagueenda, sínuque bíʼnibe cani né guendanuuxpiaaniʼ ne guníʼ íquebe xi zándaca guizaaca. Nga runi, ora beeda ti bi yooxhoʼ ne nisaguié, qué ñaca lídxibe gastiʼ. Yanna laanu yaʼ, ximodo zanda gápanu cualidad sicarú casi guendanuuxpiaaniʼ riʼ ne cadi gundaʼnu ni yaʼ.

XIMODO ZANDA GÁPANU NI

Miqueas 6:9 na ca binni nuu xpiaaniʼ la? ridxíbicaʼ lá Dios. Guidxíbinu lá Dios nga guni respetarnu Jiobá ne gusisácanu laabe pur ni riníʼ labe, ne pur ca ley stibe. Para guni respetarnu tuuxa, naquiiñeʼ gánnanu ximodo riníʼ íquebe, zacatiʼ nga zanda gápanu confianza laabe, guizíʼdinu de laabe ne chinándanu ejemplu sicarú stibe. Nga runi, pa racaláʼdxinu gácanu ti binni nuu xpiaaniʼ, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xi zabeendunu despué pur cani gúninu pur chuʼnu gaxha de Jiobá ne pur chinándanu ca ley stibe ora quixhe íquenu gúninu xiixa.

Proverbios 18:1 na: «Tuuxa ni rixeleʼ de xcaadxi la? cuyubi para laasi, ne qué riuulaʼdxiʼ guni ca cosa ca casi ti binni nuu xpiaaniʼ». Pa qué chuʼnu cuidadu laanu, zándaca guixélenu de Jiobá ne de xquidxi. Para cadi guixélenu la? naquiiñeʼ guidxaaganu xcaadxi binni ni ridxibi lá Dios ne runi respetar ca ley stibe. Caquiiñeʼ chuunu ca reunión ni raca ra Yoo stiʼ Reinu para guidxaaganu ca hermanu de congregación. Ne ora maʼ nuunu ra reunión, naquiiñeʼ gucaadiaga chaahuinu ti ganda chindá cani guizíʼdinu ca ndaaniʼ xquendabiaaninu ne ndaaniʼ ladxidoʼno.

Ne laaca caquiiñeʼ guni orarnu de guidubi ladxidoʼno para chuʼnu jma gaxha de laabe (Proverbios 3:5, 6). Ora riníʼ íquenu lu cani ridúʼndanu lu Biblia ne ca publicación ca ne rúninu ni de guidubi ladxidoʼno la? riguixhe íquenu gúninu ni jneza, ne riníʼ íquenu xi zándaca cueendunu despué pur cani gúninu. Laaca naquiiñeʼ gucaʼdiáganu ne chinándanu ca conseju stiʼ ca hermanu ni maʼ xadxí nuu ndaaniʼ xquidxi Jiobá (Proverbios 19:20). Pa gúninu guiráʼ ndiʼ la? zácanu «binni nuu xpiaaniʼ».

XIMODO RACANÉ NI FAMILIA

Guendanuuxpiaaniʼ ca rapa ni ca familia. Biblia riguu gana ca gunaa ni napa xheelaʼ gápacaʼ respetu xheelacaʼ (Efesios 5:33). Peru ximodo zanda guni ganarbe respetu stiʼ xheelabe yaʼ. Pa gácabe naduxhuʼ ne gucaabe gunaa ca gapa respetu laabe la? chupa chonna gubidxa si nga zaca ni. Para cadi chuʼ guendaridinde la? zándaca guni respetar gunaa ca laabe ora nuusibe. Peru, zuni respetar gunaa ca laabe ora maʼ qué guínnibe la? Zándaca coʼ. Nga runi, galán guiníʼ íquebe pabiáʼ zandaa ni zabeendube despué. Pa nápabe ca guenda ni rudii espíritu santu, pa nadxiibe xheelabe ne nacháʼhuibe, zuni ganarbe respetu stiʼ xheelabe. Peru ti gunaa xpinni Cristu naquiiñeʼ gusihuinni runi respetar xheelaʼ neca qué guni xheelabe gastiʼ para guni respetarbe laa (Gálatas 5:22, 23).

Biblia na laaca naquiiñeʼ gannaxhii hombre xheelaʼ (Efesios 5:28, 33). Para cadi gusaana xheelaʼ gunaa ca de gannaxhii laa, zándaca guiníʼ ique jma galán gucaachiʼ xiixa ni zándaca guchiichi laabe neca caquiiñeʼ gánnabe ni. Pa gúnibe zacá, ñee cusihuínnibe nácabe ti binni nuu xpiaaniʼ la? Xi zazaaca ora ganna xheelabe ni yaʼ. Ñee zannaxhii laabe jma la? Nagana huiiniʼ. Peru pa guyúbibe pora zanda guiníʼnebe laa de xiixa guendanagana la? zándaca dede zudii xquíxepeʼ laabe ne zannaxhii laabe jma.

Pur modo uguu jnézaluʼ ca xiiñiluʼ zahuinni pa ziuuláʼdxibe guiníʼnebe lii ora guiniisibe o pa coʼ.

Xiiñiʼ binni naquiiñeʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne gudiicaʼ lugar uguu jneza Jiobá laacaʼ (Efesios 6:1, 4). Ñee riníʼ nga naquiiñeʼ guni bixhózecabe ti lista de cani naquiiñeʼ gúnicabe la? Ni dxandíʼ nga cadi naquiiñeʼ si ganna ca xiiñicabe xi gúnicaʼ ndaaniʼ yoo ne xi zazaacacaʼ pa qué gúnicaʼ ni. Cani napa xiiñiʼ ne naca ti binni ni nuu xpiaaniʼ, racanecaʼ laacabe guiénecabe xiñee caquiiñeʼ guzuubacabe diidxaʼ.

Guníʼ ique ti xcuidi ni qué gapa respetu bixhoze ora maʼ caniʼné laabe. Pa nagueendaca guidxiichi bixhózebe ne quiñe laabe la? zándaca gusituí lube ne maʼ qué zaniʼbe. Ne zándaca gápabe xiana ndaaniʼ ladxidoʼbe ne guixélebe de bixhózebe ne de jñaabe.

Ca binni ni napa xiiñiʼ ne nuu xpiaanicaʼ la? riníʼ íquecaʼ ximodo jma galán cuʼ jnézacaʼ ca xiiñicaʼ ne ximodo zuuyacabe ni ora guiniisicabe. Qué rúnicabe xiixa nagueendaca ora cadxiichicabe. Ni rúnicabe nga, rácacabe nachaʼhuiʼ ne riniʼnécabe laacaʼ né diidxaʼ nadóʼ, zándaca ora maʼ nuucabe stúbicabe, ne rusiénecabe laacaʼ racalaʼdxiʼ Jiobá gusisácacaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne pa gúnicaʼ ni zabeenducaʼ stale cosa galán. Ne cada biaje guluíʼ xcuidi ca napa respetu bixhoze ne jñaa la? zietenalaʼdxiʼ cusisaca Jiobá (Efesios 6:2, 3). Pa gaca binni nachaʼhuiʼ né ca xiiñiʼ zanda chindacaʼ ndaaniʼ ladxidóʼcabe, ne zuni sentírcabe rizaaláʼdxicaʼ laacabe, nga zucaa laacabe guni respetárcabe bixhózecabe ne jñaacabe jma. Ora gúnicaʼ zacá, zuyúbicabe gacané bixhózecabe ne jñaacabe laacabe ora gápacabe xiixa guendanagana.

Nuu de ca ni napa xiiñiʼ qué riguu jnézacaʼ laacabe purtiʼ ridxíbicaʼ guninacaʼ laacabe. Peru, xi zazaaca ora guiniisicabe yaʼ. Ñee zadxíbicabe Jiobá o zuni respetárcabe laa la? Ziénecabe jma jneza nga chinándacabe ca ley stiʼ Jiobá la? Ñee zanácabe gúnicabe ni na Jiobá de guidubi ladxidóʼcabe la? o zaxélecabe de laa. (Proverbios 13:1; 29:21).

Ti escultor ni nanna, riníʼ ique primeru ximodo guraa material chiguniné dxiiñaʼ. Qué ruzulube uguube martíu ra tiica si, ne cuézabe guiree xhiiñabe biaʼsi. Zacaca nga cani napa xiiñiʼ, pa laacabe nácacabe ti binni ni nuu xpiaaniʼ zabeecabe tiempu para guʼndanécabe xiiñicabe ne gúʼyacabe ximodo zanda chinándacabe ca ley stiʼ Jiobá, zacá zusihuínnicabe ridxíbicabe lá Dios. Ne pa qué guixélecabe de Dios ne de xquidxi la? zápacabe jma guendanuuxpiaaniʼ ni zaquiiñecabe para gacanécabe familia stícabe.

Guiráʼ dxi riguixhe íquenu gúninu xiixa ni zándaca gacané laanu lu xquendanabáninu ne lu cani gúninu despué. Lugar de gúninu ca cosa ca nagueendaca, xiñee qué cuézanu ti ratu ne guiníʼ íquenu ante yaʼ. Guiníʼ íquenu xi zazaacanu despué né ni chigúninu ca. Gudiʼnu lugar guluíʼ Jiobá laanu xi gúninu para gúʼyanu pabiáʼ nuu xpiaanibe. Zacá nga rusihuínninu nácanu binni nuu xpiaaniʼ. Ne pa gúninu zacá la? zacaanu guendanabani (Proverbios 3:21, 22).