Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia aha te mau Kerisetiano i teie mahana?

Ia aha te mau Kerisetiano i teie mahana?

Ia aha te mau Kerisetiano i teie mahana?

AITA te mau Kerisetiano mau i teie mahana e apiti ra i te poritita. No te aha? Te pee nei ratou i te hiˈoraa o Iesu, tei parau hoi: “E ere [au] i to teie nei ao.” E ua na ô oia no nia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ere outou i to teie nei ao.” (Ioane 15:19; 17:14) A hiˈopoa na i te tahi mau tumu e ore ai te mau Kerisetiano e faaô i roto i te poritita.

1. Mea taotia te aravihi o te taata. Ia au i te Bibilia, aita e aravihi e e tiaraa to te taata no te faatere ia ratou iho. Ua papai te peropheta Ieremia: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.

Aita te taata i poietehia no te maurere ma to ratou iho puai mai te manu ra te huru, aita atoa ïa ratou i poietehia no te faatere ia ratou iho. No nia i te mau taotiaraa o te faatereraa, ua tapao te taata tuatapapa ra o David Fromkin i roto i ta ˈna buka (The Question of Government) e ‘na te taata e faatere nei, teie râ, e hape ratou e mea papu ore to ratou mau tiaturiraa. E mana to ratou, mea taotiahia râ.’ E ere ïa i te mea maere e te faaara maira te Bibilia eiaha e tiaturi i te taata.—Salamo 146:3.

2. Te ohipa noa ra te mau varua ino puai. I to Satani pûpûraa ia Iesu te faatereraa o te ao, aita Iesu i patoi e e mana to te Diabolo no te pûpû atu i te mau basileia atoa i te ao nei. Inaha, i te tahi atu taime, ua faahiti Iesu ia Satani mai “te arii o teie nei ao.” Tau matahiti i muri aˈe, ua faataa Paulo ia Satani mai “te atua o teie nei ao.” (Ioane 14:30; Korinetia 2, 4:4) Ua papai atoa oia i te mau Kerisetiano e te aro nei tatou i “te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.” (Ephesia 6:12) Aita te rahiraa o te taata i ite e na te mau melahi ino puai e faatere ra i teie nei ao. Eaha te faufaa ia ite i te reira?

A feruri na i teie faahohoˈaraa: Mai te hoê poti tei turaihia e te hoê opape puai, te turai-atoa-hia ra te mau faanahoraa poritita e te mau varua ino puai. Aita rea mea ta te mau ihitai e nehenehe e rave no te taui i teie mau opape. Oia atoa aita rea mea ta te mau tia poritita e nehenehe e rave no te taui i te mana o teie mau varua ino puai. Ua faaoti papu teie mau melahi ino puai i te haapiˈo i te taata e ‘ia ati to te fenua.’ (Apokalupo 12:12) E itehia te hoê tauiraa mau maoti te hoê noa mana puai aˈe ia Satani e ta ˈna mau demoni. Hoê anaˈe: o Iehova.—Salamo 83:18; Ieremia 10:7, 10.

3. O te Basileia o te Atua anaˈe ta te Kerisetiano mau e turu ma te taiva ore. Ua ite Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e i te taime ta te Atua i faataa, e haamau Oia i te hoê faatereraa i te raˈi no te faatere mai i te fenua. Ia au i te Bibilia, o te Basileia o te Atua teie faatereraa e ua maiti Iehova ia Iesu Mesia ei Arii. (Apokalupo 11:15) I te mea e e ohipa teie Basileia i nia i te taata atoa, o “te parau maitai o te basileia o te Atua” te tumu parau matamua o ta Iesu mau haapiiraa. (Luka 4:43) Ua haapii atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “Ia tae to oe ra hau.” No te aha? No te mea i raro aˈe i tera Basileia, mea papu e e ravehia te hinaaro o te Atua i te raˈi e i nia i te fenua.—Mataio 6:9, 10.

Eaha te tiai ra i te mau faatereraa taata? Te faaite ra te Bibilia e e haamouhia te mau faatereraa “o te fenua nei e o te ao atoa nei.” (Apokalupo 16:14; 19:19-21) Ia tiaturi mau te hoê taata e fatata te Basileia o te Atua i te haamou i te mau faanahoraa poritita atoa a te taata, eita iho â ïa oia e turu i taua mau faanahoraa ra. E ia turu oia i te mau faatereraa taata o te ore iho â e manuïa, te patoi ra ïa oia i te Atua.

Eita te mau Kerisetiano mau e apiti i te poritita. Te auraa anei ïa e mea faufaa ore no ratou ia haamaitai i te oraraa i te vahi i reira ratou e ora ˈi? A hiˈo i te pahonoraa i roto i to muri nei tumu parau.

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Te turu maite ra te mau Ite no Iehova i te Basileia o te Atua, eiaha râ i te tauiraa i te pae poritita