Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“A tamau i te here i te mau taata mai teie”

“A tamau i te here i te mau taata mai teie”

MAI te matahiti 1992, ua maiti te Tino aratai i te mau matahiapo feruriraa paari no te tauturu i te mau tomite i roto i ta ratou ohipa. * Te horoa nei teie mau taeae tauturu, e melo ratou o te pǔpǔ “mamoe ê atu,” i te hoê turu faufaa mau i te Tino aratai. (Ioa. 10:16) Te apiti nei ratou i te putuputuraa a te tomite i te mau hebedoma atoa i te ohipa i faataahia ia ratou. Ta ratou hopoia, o te horoaraa ïa i te haamaramaramaraa hinaarohia e te horoaraa i te mau manaˈo tauturu. E rave te mau melo o te Tino aratai i te mau faaotiraa hopea e i muri iho, e turu te mau taeae tauturu ma te haapapu e ua ravehia anei ra te ohipa i faaotihia e ratou. Te hinaaro mau ra teie mau taeae e rave i te mau hopoia i horoahia ia ratou. E ratere ratou e te mau melo o te Tino aratai no te mau tairururaa taime taa ê e te mau tairururaa nunaa rau. E ani-atoa-hia ia ratou ia haere e farerei i te mau amaa ei tia o te pu rahi.

Te parau ra te hoê taeae o te tavini ra ei taeae tauturu mai te matahiti 1992 mai â, “Ia rave au i ta ˈu ohipa i faataahia na ˈu, e nehenehe ïa te Tino aratai e haapao maite atu â i te mau faufaa pae varua.” Te parau atoa ra te tahi atu taeae o te tavini ra ei taeae tauturu a 20 matahiti i teie nei, “E fanaˈoraa taa ê mau â teie o ta ˈu i ore roa ˈtu i manaˈo.”

Ua horoa te Tino aratai e rave rahi hopoia na te mau taeae tauturu e te haafaufaa ra ratou i te haaraa rahi o ta teie mau taeae taiva ore e rave ra. No reira, “a tamau i te here i te mau taata mai teie.”—Phil. 2:29, Traduction du monde nouveau.

^ A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Comment le Collège central veille sur les intérêts du Royaume” i roto i te pene 12 o te buka ra Te faatere ra te Basileia o te Atua! (Farani) no te ite atu â no nia i te mau hopoia o na tomite e ono o te Tino aratai.