Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe ta outou e manuïa noa ˈtu te huru i arataihia ˈi outou

E nehenehe ta outou e manuïa noa ˈtu te huru i arataihia ˈi outou

E nehenehe ta outou e manuïa noa ˈtu te huru i arataihia ˈi outou

MEA huru orure hau o Nicholas mai to ˈna tamariiriiraa mai â. * Ia maoro aˈe, ua aratai atu to ˈna mau aroraa i roto mai ia ˈna ia rave hua i te raau taero e ia inu hua. Te faataa ra o Nicholas e: “E taata inu ava to ˈu metua tane, e ua haamauiui rahi oia ia mâua to ˈu tuahine.”

I te hiˈoraa rapaeau, e mau melo haere pure tura o to ratou oire te mau metua o Malinda. Te pee maite atoa ra râ raua i te hoê pǔpǔ iti faaroo. “Mea teimaha roa te tahi mau peu o ta ratou pǔpǔ iti faaroo no ˈu e ua ino roa to ˈu huru taata i te reira i to ˈu tamariiraa ra,” o ta Malinda ïa, e 30 e tiahapa hoi matahiti to ˈna i teie nei, e autâ ra. Te na ô râ oia e: “Ua ohipa noa iho â te manaˈo ra e aita e ravea faahou e te manaˈo ra e mea faufaa ore au i nia ia ˈu mai te tau mai â ta ˈu e nehenehe e haamanaˈo.”

O vai te patoi e ua mâuˈa te tamariiraa o te feia e rave rahi i te haavîraa uˈana, te hamani-ino-raa, te haapao-ore-raa a te mau metua, e te tahi atu â mau mea iino? E nehenehe te mau pepe o te hoê tamariiraa oaoa ore e riro ei mea hohonu mau. E tia anei râ ia faaore teie mau pepe e a muri noa ˈtu i te ravea e farii ai i te parau mau o te Parau a te Atua e e itea mai ai te hoê oaoa faito rahi? Noa ˈtu te huru i arataihia ˈi raua, e nehenehe anei ta Nicholas e ta Malinda e manuïa ei taata hapa ore? A rave na na mua i te hiˈoraa o te arii no Iudea ra o Iosia.

Te hoê hiˈoraa no roto i te Bibilia

Ua faatere o Iosia ia Iuda e 31 matahiti i te maoro i te senekele 7 H.T.T. ra. (659-629 H.T.T.) I te taime a faateronohia ˈi Iosia, i muri aˈe i te taparahi-pohe-raahia to ˈna metua tane, mea ino roa te huru tupuraa i Iuda. Ua î roa Iuda e Ierusalema i te feia haamori ia Baala e te feia e tǎpǔ ra ia Malakama, te atua rahi no Amona. E mau “liona uâ” te mau tamaiti hui arii no Iudea, e te mau haava, e mau “luko ahiahi ïa,” o ta Zephania ïa, peropheta a te Atua no taua tau ra, i parau. No reira te haavîraa uˈana e te haavare i parare roa ˈi i taua fenua ra. Mea rahi o te na ô ra to ratou aau e: “E ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino.”—Zephania 1:3–2:3; 3:1-5.

Mai te aha te huru arii o Iosia? Ua papai te taata i papai i te Paraleipomeno o te Bibilia o Ezera e: “Ua rave [o Iosia] i te parau-tia i te aro o Iehova, e ua haapao i te eˈa o tana metua o Davida, aore i ohipa ê na te rima atau e na te rima aui.” (Paraleipomeno 2, 34:1, 2) Papu maitai, ua manuïa Iosia i te raveraa i te mea tia i te aro o te Atua. Eaha râ te huru o to ˈna oraraa utuafare?

Tamariiraa i aupuruhia aore ra i hamani-ino-hia?

I to Iosia fanauraahia i te matahiti 667 H.T.T., 16 noa matahiti to to ˈna metua tane o Amona, e te faatere ra to ˈna metua tupuna o Manase ia Iuda. Ua riro Manase ei hoê o te mau arii iino roa ˈˈe i faatere aˈenei ia Iuda. Na roto i te faatiaraa i te mau fata na Baala, “e rave rahi ta ˈna parau ino i rave i te aro o Iehova.” Ua pǔpǔ oia i te tahi o ta ˈna mau tamarii na roto i te auahi, ua rave i te peu tahutahu, te hiˈohiˈo, e ua manii rahi roa i te toto hara ore. Ua hopoi atoa o Manase i te hohoˈa otiotihia o te pou moˈa ta ˈna i hamani i roto i te fare o Iehova. Ua faahema oia i to Iuda e to Ierusalema “ia rahi to ratou ino i to te mau fenua i pohe ia Iehova i te aro o te tamarii a Iseraela ra.”—Paraleipomeno 2, 33:1-9.

No to Manase ino, ua rave Iehova e ia hopoi-tîtî-hia oia i Babulonia, hoê o te mau oire arii a te arii no Asura. A tapea-tîtî-hia ˈi oia, ua tatarahapa o Manase, ua faahaehaa ia ˈna iho, e ua taparuparu ia Iehova e faaore mai i ta ˈna hara. Ua faaroo Iehova i ta ˈna aniraa i te farii maitai e ua faahoˈi atura ia ˈna i nia i to ˈna tiaraa arii i Ierusalema. I reira to Manase haamauraa i te tahi mau faatitiaifaroraa ma te huru manuïa.—Paraleipomeno 2, 33:10-17.

Eaha te faahopearaa o te huru ino o Manase e to ˈna tatarahaparaa i muri iho i nia i ta ˈna tamaiti o Amona? Ua riro oia ei taata ino roa. I to Manase tatarahaparaa e tutavaraa i te tamâ i te nunaa i te viivii ta ˈna iho i tuu mai, aita o Amona i tâuˈa ˈtu. I to ˈna tufaaraahia i te terono i te 22raa o to ˈna matahiti, ua ‘rave o Amona i te parau ino i te aro o Iehova, mai tana metua ra mai ia Manase i rave i mutaaiho.’ Maoti i te faahaehaa ia ˈna iho i mua ia Iehova, “ua rave noa ˈtura Amona i te hara, na nia iho, na nia iho.” (Paraleipomeno 2, 33:21-23) E ono noa matahiti to Iosia i to Amona riroraa ei arii no Iuda. Eaha râ paha te riaria o te tamariiraa o Iosia!

E piti matahiti i muri aˈe te hoperaa te faatereraa ino a Amona i to ta ˈna mau tavini opuaraa i te ino e taparahi-pohe-raa ia ˈna. Ua haapohe râ te nunaa o taua fenua ra i te feia i opua i te ino i nia ia Amona e ua faaarii atura i ta ˈna tamaiti o Iosia.—Paraleipomeno 2, 33:24, 25.

Noa ˈtu te huru tupuraa ino o to ˈna tamariiriiraa, ua rave aˈera Iosia i te mea maitai i te aro o Iehova. No te manuïa-maitai-raa ta ˈna faatereraa i parau ai te Bibilia e: “Aita ïa arii e au ia ˈna mai mutaaiho mai â, tei fariu ia Iehova ma te aau atoa, e ma te [nephe] atoa, e ma te puai atoa, ia au i te ture atoa a Mose ra; aita hoi o ˈna e faito i tupu i muri aˈe.”—Mau arii 2, 23:19-25; MN.

Ua riro mau Iosia ei hiˈoraa faaitoito no te feia tei faaoromai paha i te hoê tamariiraa riaria! Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie hiˈoraa? Eaha tei tauturu ia Iosia e maiti i te haerea maitai e e tapea i te reira?

A imi i te ite ia Iehova

Te hoê mana maitai e vai ra i te mau matahiti matamua o te oraraa o Iosia, o to to ˈna metua tupuna ïa o Manase tei tatarahapa. Mai te aha te rahi o to raua taairaa, e ehia matahiti to Iosia i to Manase faatitiaifaroraa i to ˈna haerea, aita te Bibilia e faaite ra. I te mea e mea piri te mau utuafare ati Iuda, ua tamata paha o Manase i te faaora mai i to ˈna mootua i te mau mana viivii e haaati ra ia ˈna na roto i te faatupuraa i te tahi maa faatura i te Atua mau ra o Iehova e i ta ˈna parau i roto i te mafatu o to ˈna mootua. I te pae hopea, ua hotu mai te tahi huero o te parau mau ta Manase i nehenehe e tanu i roto i te mafatu o Iosia, peneiaˈe ma te amuihia mai e te tahi atu â mau mana maitatai. I te 8raa o te matahiti o to ˈna ariiraa i Iuda, ua imi o Iosia, ua 15 ïa to ˈna matahiti, i te ite ia Iehova e te rave i to ˈna hinaaro.—Paraleipomeno 2, 34:1-3.

Te taairaa pae varua hoê roa ta te tahi mau taata i fanaˈo i to ratou tamariiraa ra, e te hoê ïa fetii atea, te hoê taata matau, aore ra te hoê taata tapiri. Teie râ, ia faararihia, e nehenehe te mau huero i tanuhia mai te reira, e horoa mai i te mau hotu maitatai a muri aˈe. E taata tapiri e au i te papaˈu maitai no ˈna to Malinda, tei faahitihia i nia ˈˈe, e hopoi tamau na oia i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i to ˈna ra fare. Ma te haamanaˈo ia ˈna ma te here, te na ô nei oia e: “Te mea ta ˈu i maere rahi roa ˈˈe no nia i to ˈu taata tapiri, te mea ïa e eita oia e haapao i te mau mahana oroa. Mea faufaa te reira na ˈu no te mea te Halloween e te tahi o te mau mahana oroa ê atu, e mau taime ïa no te mau peu faaroo a te pǔpǔ iti faaroo a to ˈu mau metua.” Hoê ahuru matahiti i muri aˈe, i to te hoê hoa titauraa ia Malinda e haere i te hoê putuputuraa Kerisetiano i te Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova, ua haamanaˈo oia i taua taata tapiri ra e ua farii oioi noa oia i te titauraa. Ua tauturu te reira ia ˈna ia maimi i te parau mau.

Ia haehaa outou i mua i te Atua

Ua tapaohia te faatereraa a Iosia e te mau tauiraa rahi roa i te pae faaroo i te fenua o Iuda. I muri aˈe i te faatereraa i te hoê tau aroraa i te haamoriraa idolo e ono matahiti e te tamâraa i te fenua o Iuda, ua rave aˈera Iosia e tataî i te fare o Iehova. A haere ai taua ohipa ra i mua, e itearaa faufaa mau ta te Tahuˈa Rahi ra o Hilikia i fanaˈo! Ua itea mai ia ˈna te papai tumu o “te buka ture a Iehova.” Ua horoa o Hilikia i teie taoˈa itehia faahiahia roa na Saphana te papai parau e hopoi atu i te arii ra e e faataa ˈtu eaha tei tupu. Ua teoteohia anei o Iosia i te 25raa o to ˈna matahiti i teie mau haaraa?—Paraleipomeno 2, 34:3-18.

Ua papai o Ezera e: “Ite aˈera te arii i taua parau i roto i te ture ra, ua hahae ihora i tana ahu.” E faaiteraa aau tae teie o te peapea no te mea te taa ra ia ˈna e aita te mau faaueraa atoa a te Atua i haapaohia e to ratou mau metua. E tapao mau tera o te haehaa! Ua tono vave te arii i te hoê pǔpǔ e pae tia e uiui ia Iehova na roto i te peropheta vahine ra o Hulada. Ua hoˈi mai te pǔpǔ tia e te hoê parau faataa no nia i te reira: ‘E tae mai te ino ei faahopearaa o te faaroo-ore-raa i te ture a Iehova. No te mea râ e ua faahaehaa oe ia oe iho, te arii Iosia, e afaihia oe i to tanuraa ma te hau, e ore to mata e ite i te rahi o te ino.’ (Paraleipomeno 2, 34:19-28) Ua oaoa Iehova i te haerea o Iosia.

Noa ˈtu to tatou huru oraraa, e nehenehe atoa ta tatou e faahaehaa ia tatou iho i mua i te Atua mau ra o Iehova, e e faaite i te hoê haerea faatura ia ˈna e i ta ˈna Parau, te Bibilia. Ua na reira o Nicholas tei faahitihia i te omuaraa. Te na ô nei oia e: “Noa ˈtu e ua arepurepu roa to ˈu oraraa no te rave-hua-raa i te raau taero e te inu-hua-raa, ua anaanatae au i te Bibilia e ua hinaaro vau e haamau i te hoê fa i roto i te oraraa. I te pae hopea, ua farerei au i te mau Ite no Iehova, ua taui au i to ˈu huru oraraa, e ua farii i te parau mau.” Oia, e nehenehe ta tatou e pee i te hoê haerea faatura i te Atua e i ta ˈna Parau noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa.

Ia faufaahia outou i te faanahoraa a Iehova

Mea faatura roa atoa na Iosia te mau peropheta a Iehova. Aita noa oia i uiui i te peropheta vahine ra o Hulada, ua tâuˈa rahi atoa râ oia i te tahi atu mau peropheta o to ˈna tau. Ei hiˈoraa, ua haa o Ieremia e o Zephania no te poro i te mau faahaparaa i te haamoriraa idolo i ravehia na i Iuda. Ua faaitoito mau â te haapaoraa ˈtu i ta ratou poroi ia Iosia a faatere ai oia i ta ˈna tau aroraa i te haamoriraa hape!—Ieremia 1:1, 2; 3:6-10; Zephania 1:1-6.

Ua nomino te “fatu” ra o Iesu Mesia i te pǔpǔ o ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia—“te tavini haapao maitai e te paari”—no te horoa i te maa varua i te hora mau. (Mataio 24:45-47) Na roto i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia e te faanahoraa o te mau amuiraa, e huti te pǔpǔ o te tavini i te ara-maite-raa i nia i te mau maitai e noaa mai ia pee tatou i te aˈoraa bibilia e e horoa oia i te mau manaˈo au ia haapaohia no nia i te faaohiparaa i te reira i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa. Mea tano mau â ia faaohipa tatou i te faanahoraa a Iehova e tauturu mai ia tatou e faaruru i te mau haerea maitai ore atoa tei aˈa-roa-hia! Mai to ˈna tamariiraa mai â, mea au ore roa na Nicholas te feia mana. I to ˈna atoa haapiiraa i te parau mau o te Parau a te Atua, ua tapea teie paruparu to ˈna ia faahope atu â oia i te tavini ia Iehova. E ere i te ohipa nainai no ˈna ia taui i teie huru feruriraa. Ia maoro rii râ, ua manuïa oia. Nafea? “Maoti te tauturu a na matahiapo e piti e haroaroaraa to raua,” o ta Nicholas ïa e faataa ra, “ua faˈi au i to ˈu fifi e ua haamata aˈera i te faaohipa i te aˈoraa bibilia.” Te na ô râ oia e: “Noa ˈtu e e fa mai â te tahi maa inoino rii i te tahi taime, ua vî ia ˈu i teie nei to ˈu huru orure hau.”

Ua imi atoa o Malinda i te tauturu a te mau matahiapo i to ˈna raveraa i te mau faaotiraa faufaa i roto i to ˈna oraraa. No te faaruru i te manaˈo ra e aita e ravea faahou e te manaˈo ra e mea faufaa ore oia e vai ra mai to ˈna apî-roa-raa mai â, te mea faufaa taa ê tei itea mai ia ˈna, o te mau tumu parau rau ïa o Te Pare Tiairaa e o te A ara mai na! Te na ô nei oia e: “I te tahi mau taime, i roto i te hoê tumu parau, hoê noa paratarafa aore ra hoê noa pereota—hoê noa vahi iti—o te haaputapû mai ia ˈu. Fatata a iva matahiti aˈenei, ua haamata vau i te haaputuputu i taua mau tumu parau ra i roto i te hoê buka tapaopaoraa ia nehenehe au e hiˈo ohie faahou atu.” I teie mahana, fatata e 400 tumu parau to roto i ta ˈna na buka tapaopaoraa e toru!

Eiaha te taata ia vai noa i roto i te ati no te hoê oraraa utuafare ino. Ma te tauturu a Iehova, e nehenehe ratou e manuïa i te pae varua. Mai te aratairaa maitai o te ore e haapapu e e riro mai te hoê taata ei taata hapa ore, eita te hoê tamariiraa ino e tapea i te hoê taata ia riro mai ei taata mǎtaˈu i te Atua.

I muri aˈe i te itearaa o te buka ture i te tataîraahia te hiero, ua ‘faaau ihora Iosia i te faufaa i te aro o Iehova, e e pee oia ia Iehova, e haapao â oia i ta ˈna parau, ma to ˈna aau atoa, e ma to ˈna nephe atoa.’ (Paraleipomeno 2, 34:31) E aita oia i haapehao noa ˈˈe i ta ˈna faaotiraa e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Ua na reira atoa o Malinda e o Nicholas i te faaoti maite e vai taiva ore noa i te Atua ra o Iehova e e manuïa ei feia hapa ore. Ia faaoti maite atoa outou e vai fatata noa i te Atua e e tavini ia ˈna ma te haapao maitai. E nehenehe outou e tiaturi i te manuïaraa, te tǎpǔ ra hoi Iehova e: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi te Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe: oia ïa, e mau vau ia oe i tau rima atau parau-tia ra.”—Isaia 41:10, 13.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 26]

Noa ˈtu to ˈna tamariiraa riaria, ua imi Iosia i te ite ia Iehova e ua haamanuïa i to ˈna oraraa

[Hohoˈa i te api 28]

E nehenehe ta te mau matahiapo e tauturu ia outou ia faaruru i te hoê huru taata i aˈa-roa-hia

[Hohoˈa i te api 28]

E nehenehe “Te Pare Tiairaa” e te “A ara mai na!” e tauturu ia outou ia tapea i te hapa ore