Salt la conţinut

Salt la cuprins

Există un adevăr religios?

Există un adevăr religios?

Există un adevăr religios?

Întrucât în întreaga lume există o multitudine de credinţe religioase, unii sunt de părere că numai cei înguşti la minte, ba chiar aroganţi, pretind că deţin adevărul. Căci, spun ei, în toate religiile, sau cel puţin în majoritatea, există ceva bun. Sunteţi de aceeaşi părere?

PRIVITOR la anumite chestiuni este înţelept să acceptăm că pot exista mai multe păreri corecte. De pildă, cineva ar putea crede că un anumit regim alimentar este mai sănătos decât altul. Dar ar fi oare potrivit să le impună tuturor acest regim, ca şi cum ar fi singura cale spre o viaţă sănătoasă? Nu ar fi oare o dovadă de înţelepciune şi de modestie dacă această persoană ar considera că şi regimul alimentar urmat de alţii este la fel de sănătos sau poate chiar mai sănătos — cel puţin în cazul lor?

Oare la fel stau lucrurile şi în materie de religie? Există mai multe variante corecte dintre care cineva poate alege, în funcţie de educaţia primită şi de mentalitate? Sau există un întreg ansamblu de convingeri religioase adevărate, valabile pentru toţi oamenii? Să analizăm ce are de spus Biblia în această privinţă. Mai întâi, vom vedea dacă este posibil să găsim adevărul. La urma urmei, dacă adevărul nu poate fi găsit, atunci nu ar avea niciun sens să căutăm religia adevărată.

Poate fi găsit adevărul religios?

Cu puţin timp înainte de a fi omorât, Isus Cristos i-a spus guvernatorului roman Ponţiu Pilat, care-l interoga: „Oricine este de partea adevărului ascultă glasul meu“. La auzul acestor cuvinte, Pilat a întrebat, probabil, cu cinism: „Ce este adevărul?“ (Ioan 18:37, 38). Isus nu s-a îndoit niciodată de existenţa adevărului şi a vorbit plin de îndrăzneală despre el. Să ne gândim, de pildă, la următoarele patru afirmaţii ale sale, rostite în ocazii diferite.

„Pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume: ca să depun mărturie despre adevăr.“ (Ioan 18:37)

„Eu sunt calea, adevărul şi viaţa.“ (Ioan 14:6)

„Dumnezeu este Spirit şi cei care i se închină trebuie să i se închine cu spirit şi cu adevăr.“ (Ioan 4:23, 24)

„Dacă rămâneţi în cuvântul meu, sunteţi într-adevăr discipolii mei. Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va elibera.“ (Ioan 8:31, 32)

Întrucât Isus a afirmat cu atâta convingere că adevărul există şi că îl putem găsi, nu ar trebui oare cel puţin să vedem dacă lucrurile într-adevăr stau aşa?

Există adevăr absolut?

Veţi fi de acord că de existenţa anumitor lucruri suntem absolut siguri. De pildă, suntem convinşi că existăm şi că lucrurile din jur sunt reale. Copacii, munţii, norii, soarele şi luna, adică lumea materială, nu sunt plăsmuiri ale minţii noastre. Deşi unii ar putea filozofa pe această temă, pretinzând că până şi existenţa acestor lucruri este discutabilă, probabil nu împărtăşiţi asemenea concepţii radicale.

Mai mult, există legi ale naturii de care suntem absolut siguri. De pildă, dacă ne aruncăm de la înălţime, cădem; dacă refuzăm să mâncăm, ni se face foame; iar dacă nu ne hrănim o vreme, în cele din urmă murim. Nu ne întrebăm dacă aceste legi sunt valabile pentru unii, iar pentru alţii nu. Ele se aplică tuturor oamenilor şi, prin urmare, sunt universal valabile.

Biblia chiar face referire la o astfel de lege: „Poate un om să-şi pună foc în sân fără să i se ardă veşmintele?“. Când au fost consemnate aceste cuvinte, faptul că îmbrăcămintea se aprinde în contact cu focul era considerat un adevăr universal valabil. Însă acest proverb biblic îndreaptă atenţia spre ceva mult mai important, şi anume că „cel ce se culcă cu soţia semenului său“ va suferi consecinţe amare (Proverbele 6:27, 29).

Putem avea convingerea că această afirmaţie este un adevăr absolut? Unii ar putea spune „nu“. Ei susţin că fiecare se conduce după propriile norme morale, care depind de educaţia, convingerile şi situaţia personală. Dar să analizăm câteva dintre legile morale stabilite de Dumnezeu şi consemnate în Biblie. Nu sunt oare acestea adevăruri universal valabile?

Biblia condamnă adulterul (1 Corinteni 6:9, 10). Unii nu consideră această lege biblică un adevăr şi, prin urmare, practică adulterul. Cu toate acestea, suferă consecinţe amare, între care o conştiinţă încărcată, divorţ şi răni afective adânci, dar nu numai ei, ci toţi cei implicaţi.

Şi beţia este condamnată de Dumnezeu (Proverbele 23:20; Efeseni 5:18). Ce se întâmplă cu cei ce obişnuiesc să bea în exces? Mulţi îşi pierd locul de muncă, sănătatea şi familia, care, la rândul ei, suferă pe plan afectiv (Proverbele 23:29–35). Chiar şi cei ce nu sunt de părere că beţia este condamnabilă suferă aceleaşi consecinţe. Nu sunt oare aceste legi valabile pentru toţi, indiferent de convingerile sau părerile personale?

Pe lângă legi morale care condamnă faptele rele, Biblia conţine şi porunci care îndeamnă la fapte bune. Între acestea se numără porunca adresată soţului de a-şi iubi soţia, porunca adresată soţiei de a-şi respecta soţul şi porunca de a le face bine altora (Matei 7:12; Efeseni 5:33). Respectarea lor are rezultate bune. Ar îndrăzni cineva să spună că aceste sfaturi le aduc doar unora foloase, iar altora nu?

Respectarea sau nerespectarea legilor morale ale Bibliei are urmări asupra oamenilor, ceea ce dovedeşte că aceste legi nu sunt simple puncte de vedere. Dimpotrivă, sunt adevăruri. Dovezile arată că respectarea normelor morale ale Bibliei are urmări pozitive, pe când nerespectarea lor are urmări negative.

Prin urmare, gândiţi-vă: Dacă legile morale ale Bibliei se aplică tuturor oamenilor, ce se poate spune despre acele norme din Cuvântul lui Dumnezeu ce privesc închinarea? Ce se poate spune despre explicaţiile Bibliei privind starea morţilor şi speranţa vieţii veşnice? Este logic să conchidem că şi aceste învăţături biblice sunt adevăruri, consemnate în scris spre folosul întregii omeniri. Indiferent ce ar crede oamenii, învăţăturile Bibliei le aduc foloase celor ce le acceptă şi necaz celor ce le resping.

Aşadar, adevărul poate fi găsit. Iată ce a spus Isus despre Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia: „Cuvântul tău este adevărul“ (Ioan 17:17). Totuşi, unora adevărul le poate părea inaccesibil. De ce? Deoarece există numeroase religii care pretind că predau ce spune Biblia. Care religie predă adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu? E posibil ca o singură religie să deţină adevărul? Oare nu ar putea fi găsit adevărul, sau fărâme de adevăr, în mai multe religii?

[Text generic pe pagina 4]

Cine nu respectă legile divine suferă ca şi când ar lua foc în sân