Tinerii se întreabă . . .

Cum pot face faţă influenţei anturajului?

„Anturajul te influenţează oriunde ai fi.“ — Jesse, 16 ani.

„Unul dintre cele mai grele lucruri cărora a trebuit să le fac faţă de-a lungul timpului a fost influenţa din partea colegilor de şcoală.“ — Johnathan, 21 de ani

INFLUENŢA ANTURAJULUI este, cu siguranţă, o forţă care nu trebuie subestimată. Dar, fii pe pace, i te poţi împotrivi. Mai mult decât atât, o poţi controla şi chiar o poţi folosi spre binele tău. În ce fel?

Într-un articol anterior din această serie, am analizat un prim pas important: Necesitatea de a recunoaşte că influenţa anturajului este puternică şi că eşti vulnerabil la ea. * Ce paşi utili mai poţi face? Îndrumarea de care ai nevoie se găseşte în Cuvântul lui Dumnezeu. În Proverbele 24:5 se spune: „Cel cunoscător [un om al cunoştinţei, NW] îşi măreşte puterea“. Dar ce fel de cunoştinţă îţi poate mări puterea de a rezista influenţei anturajului? Înainte de a răspunde la această întrebare, să analizăm o problemă care poate contribui la intensificarea influenţei exercitate de anturaj asupra ta.

Lipsa de încredere — un pericol

Pentru tinerii Martori ai lui Iehova, influenţa anturajului este adesea o problemă serioasă, deoarece modul lor de viaţă include şi faptul de a le vorbi altora despre credinţa lor (Matei 28:19, 20). Îţi vine, uneori, greu să le vorbeşti altor tineri despre credinţa ta? Să ştii că nu eşti singurul. Iată ce ne spune Melanie, o tânără de 18 ani: „Cel mai greu îmi era să le zic celorlalţi tineri că sunt Martoră. Cum îmi făceam un pic de curaj ca să le spun că sunt Martoră, cum mă apuca frica“. Se pare că influenţa negativă a anturajului o reţinea să vorbească despre credinţa ei.

În Biblie citim că până şi unii bărbaţi şi femei cu o credinţă remarcabilă au ezitat să le vorbească altora despre Dumnezeu, iar acest lucru ne mai  linişteşte. De exemplu, în tinereţe, Ieremia ştia că avea să îndure ridiculizări şi să fie persecutat dacă asculta de porunca divină de a vorbi cu îndrăzneală. În plus, nu avea încredere în el însuşi. De ce? El i-a spus lui Dumnezeu: „Iată, eu nu ştiu să vorbesc, căci sunt un copil“. A considerat Dumnezeu că Ieremia nu era calificat să vorbească pentru că era tânăr? În nici un caz. Iehova l-a încurajat pe profet: „Nu zice: «Sunt un copil»“. Iehova a mers mai departe, dându-i tânărului şovăielnic o misiune importantă. — Ieremia 1:6,7.

Dacă ne lipseşte încrederea în noi înşine, adică dacă nu avem siguranţă de sine, ne poate fi foarte greu să rezistăm influenţei anturajului. Unele studii au demonstrat acest lucru. De exemplu, în 1937, un psiholog pe nume Muzafer Sherif a făcut un experiment celebru. El a lăsat nişte oameni într-o cameră întunecată, le-a arătat un punct luminos şi apoi i-a întrebat cât de mult s-a mişcat acesta.

În realitate însă punctul luminos nu se mişca deloc; era doar o iluzie optică. Supuşi testului în mod individual, subiecţii şi-au spus fiecare punctul de vedere în legătură cu aparenta mişcare a punctului luminos. Când au fost testaţi în grup, ei fost rugaţi să-şi exprime părerea cu voce tare. Ce s-a întâmplat? Neavând încredere în propria percepţie, ei s-au influenţat reciproc. Testul a fost repetat de mai multe ori, iar răspunsurile lor au devenit din ce în ce mai asemănătoare, până când s-a stabilit o „normă a grupului“. Când au fost testaţi din nou în mod individual, subiecţii încă erau influenţaţi de opinia generală a grupului.

Experimentul ilustrează o idee importantă: Lipsa siguranţei de sine, sau a încrederii în forţele proprii, îi face pe oameni mai vulnerabili la influenţa anturajului. O idee la care merită să reflectăm, nu-i aşa? De fapt, anturajul îi poate influenţa pe oameni în chestiuni foarte importante, cum ar fi concepţia despre relaţiile sexuale preconjugale, consumul de droguri şi chiar obiectivele pe care le au în viaţă. Dacă ne permitem să adoptăm „norma grupului“ în privinţa acestor chestiuni, ne-am putea prejudicia serios viitorul (Exodul 23:2). Ce e de făcut?

Ei bine, cum ai fi procedat tu la test dacă ai fi ştiut sigur că punctul luminos nu se mişca? Probabil că nu te-ai fi lăsat influenţat de grup. Da, avem nevoie de încredere. Dar despre ce fel de încredere este vorba şi cum o putem dobândi?

Încrede-te în Iehova

Poate că ai auzit vorbindu-se adesea despre cum poţi dobândi mai multă încredere în forţele proprii. Dar când se pune problema cum să o dobândeşti — şi de câtă ai nevoie — părerile sunt împărţite. Biblia conţine acest sfat echilibrat: „Îi spun fiecăruia dintre voi să nu gândească despre sine mai mult decât trebuie să gândească; ci să gândească în aşa fel încât să aibă o minte sănătoasă“ (Romani 12:3). O altă traducere a acestui verset  sună în felul următor: „Fiecăruia dintre voi i-aş spune să nu-şi atribuie o valoare mai mare decât cea reală, ci să-şi facă o evaluare sinceră“. — Charles B. Williams.

În primul rând, „o evaluare sinceră“ a ‘valorii tale reale’ te fereşte să devii încrezut, arogant sau înfumurat. În al doilea rând, un asemenea punct de vedere echilibrat pretinde şi o oarecare încredere în capacităţile tale reale de a gândi, de a raţiona şi de a lua decizii înţelepte. Creatorul tău te-a înzestrat „cu capacitatea . . . de a raţiona“, iar aceasta nu este un dar neînsemnat (Romani 12:1). Ţinând minte acest lucru, vei putea rezista tentaţiei de a-i lăsa pe cei din jur să ia decizii în locul tău. Există însă un tip de încredere care te ocroteşte şi mai mult.

Regele David a fost inspirat să scrie: „Tu eşti nădejdea mea, Stăpâne, DOAMNE; în Tine mă încred din tinereţea mea“ (Psalmul 71:5). Într-adevăr, David a avut o încredere totală în Tatăl său ceresc încă din copilărie! El era doar „un copil“ — probabil un adolescent — când uriaşul Goliat, filisteanul, i-a provocat pe soldaţii lui Israel, strigând că este dispus să se lupte cu oricare dintre ei. Soldaţii erau cuprinşi de frică (1 Samuel 17:11, 33). Probabil că în mijlocul lor existau unele influenţe dăunătoare. Cu siguranţă, vorbeau între ei foarte descurajator despre statura lui Goliat şi despre vitejia lui şi spuneau că numai un nebun ar fi în stare să accepte o asemenea provocare. David s-a dovedit imun la orice influenţă de acest fel din partea celor din jur. De ce?

Observă cuvintele pe care David i le-a adresat lui Goliat: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu pavăză; iar eu vin împotriva ta în Numele DOMNULUI oştirilor, Dumnezeul oştirii lui Israel, pe care ai sfidat-o“ (1 Samuel 17:45). David nu era orb, el remarcase statura, puterea şi echipamentul militar al lui Goliat. Dar el ştia ceva, la fel de bine cum ştia că după noapte vine zi. El ştia că Goliat era nimic în comparaţie cu Iehova Dumnezeu. Dacă Iehova era de partea lui, atunci de ce să se mai teamă de Goliat? O asemenea încredere în Dumnezeu l-a întărit pe David. Nici o influenţă din partea celor din jur nu l-a putut face să se clatine.

Ai şi tu o astfel de încredere în Iehova? El este acelaşi ca în zilele lui David (Maleahi 3:6; Iacov 1:17)! Cu cât vei învăţa mai multe despre el, cu atât vei fi mai sigur de orice lucru spus de el în Cuvântul său (Ioan 17:17). Aici vei găsi norme neschimbătoare, demne de încredere care să te ghideze în viaţă şi care să te ajute să faci faţă influenţei anturajului. Pe lângă faptul că te încrezi în Iehova mai este un lucru pe care-l poţi face.

Alege-ţi sfătuitori buni

Cuvântul lui Dumnezeu accentuează necesitatea de a căuta îndrumări bune. ‘Omul priceput este cel ce capătă un sfat înţelept’ (Proverbele 1:5). Părinţii tăi, care îţi vor numai binele, pot fi o sursă de îndrumare. Indira ştie bine că aşa stau lucrurile. Ea ne spune: „Sunt acum pe calea adevărului numai pentru că părinţii mei au folosit mereu Scripturile ca să discute cu mine şi pentru că m-au ajutat să-l privesc pe Iehova drept o persoană reală“. Mulţi tineri simt la fel.

Dacă eşti membru al congregaţiei creştine, ai o sursă extraordinară de sprijin — supraveghetorii numiţi, sau bătrânii, precum şi alţi creştini maturi. Tânăra Nadia declară: „Îi stimam cu adevărat pe bătrânii din congregaţia mea. Îmi amintesc o cuvântare special concepută pentru tineri, ţinută de supraveghetorul care prezidează. După întrunire, eu şi prietena mea am fost entuziasmate pentru că el vorbise exact despre problemele prin care simţeam că trecem“.

O altă armă puternică împotriva influenţei negative a anturajului este influenţa pozitivă a anturajului. Dacă îţi alegi cu înţelepciune prietenii, ei te pot ajuta să ţii strâns la obiective bune şi la norme corecte. Dar cum putem face o alegere bună? Ia aminte la următorul sfat: „Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz“ (Proverbele 13:20). Nadia a avut grijă să-şi găsească prieteni înţelepţi la şcoală — colaboratori de-ai săi în credinţă, care aderau la aceleaşi norme morale. Ea îşi aminteşte: „Când băieţii de la şcoală veneau să «vorbească» cu noi, noi ne susţineam unii pe alţii.“ Prietenii de valoare ne pot ajuta să scoatem la iveală tot ce avem mai bun în noi. Merită să-ţi dai toată osteneala ca să-i găseşti!

Fii sigur, aşadar, că dacă vei dobândi tot mai multă încredere în Iehova, dacă vei căuta îndrumare la creştinii maturi şi dacă-ţi vei alege cu înţelepciune prietenii, vei putea face faţă cu succes influenţei anturajului. De fapt, poţi avea o influenţă pozitivă asupra prietenilor tăi şi-i poţi ajuta să meargă în continuare alături de tine pe drumul care duce la viaţă!

[Notă de subsol]

[Text generic pe pagina 26]

Caută prieteni buni care să-l iubească pe Dumnezeu şi care să aibă aceleaşi norme ca tine

[Legenda fotografiilor de la pagina 26]

„Asocierile rele strică obiceiurile folositoare.“ — 1 Corinteni 15:33.

„Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept.“ — Proverbele 13:20.