Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

Rietenalaʼdxeʼ modo bineʼ xhiiñaʼ Jiobá

Rietenalaʼdxeʼ modo bineʼ xhiiñaʼ Jiobá

Lu iza 1947, gucalaʼdxiʼ caadxi sacerdote católicu ñuninacaʼ ca testigu stiʼ Jiobá de Santa Ana (El Salvador). Cumu nanna binni guiráʼ semana ridagulisaa ca hermanu que ndaaniʼ ti yoo ra riuu ca misioneru para gúʼndacaʼ revista Torre stiʼ ni rapa la? guyé caadxi hombrehuiiniʼ ne bichacaʼ guié ra puertaʼ que. Despué beeda ca sacerdote que ne xcaadxi binni necaʼ bidóʼ ne antorcha. Biaʼ chupa hora guyuucabe cuchácabe guié yoo que ne cucaacabe ridxi: «¡Guisaca Virgen!», «¡Gatiʼ Jiobá!». Gucaláʼdxicabe nuchíbicabe ca misioneru ne nireecaʼ de guidxi que. Nanna dxicheʼ xi guca raqué, purtiʼ nuaaʼ raqué ne nacaʼ tobi de ca misioneru que. Guca ndiʼ maʼ raca sesenta y siete iza. *

CHUPA iza ante, xcompañeraʼ, Evelyn Trabert, ne naa guyuudu guidapa clase stiʼ Escuela Bíblica de Galaad Watchtower ne biseendacabe laadu Santa Ana. Peru ante gabeʼ laatu guiráʼ ni bizaacaʼ lu 29 iza de gucaʼ misionera, chitidxeʼ laatu xiñee guliéʼ guneʼ dxiiñaʼ ca lu xquendanabaneʼ.

TI HERENCIA NI BIDII DIOS NAA

Guleʼ lu iza 1923 ndaaniʼ guidxi Spokane (Washington, Estados Unidos). Neca bixhozeʼ ne jñaaʼ gúcacaʼ luterano, qué ñuu dxi ñuni crécabe nuu infiernu. Guca nagana para laacabe guni crécabe ti Dios ni nadxii binni guni castigar binni (1 Juan 4:8). Bixhozeʼ biʼniʼ dxiiñaʼ ra raca pan, ne ti gueelaʼ gudxi ti xcompañérube laabe qué rusiidiʼ Biblia nuu ti infiernu ra raca castigar binni. Qué nindaa bizulú biindané ca testigu stiʼ Jiobá bixhozeʼ ne jñaaʼ ne biziidicabe xipeʼ rizaaca binni despué de gatiʼ, casi modo rusiidiʼ Biblia ni.

Napaʼ gaʼ iza dxiqué, peru rietenalaʼdxeʼ pabiáʼ nayecheʼ guyuu bixhozeʼ ne jñaaʼ pur guiráʼ ni caziidicaʼ de lu Biblia. Ne jma biéchecabe ora gúnnacabe lá o xlá Dios nga Jiobá ne cadi nácabe ti Trinidad. Beeda gacaʼ casi ti esponja purtiʼ bizulú biziideʼ stale cosa ne casi na Juan 8:32, biládidu de ra cadu yaga. Qué ñuu dxi nireeʼ gana ñuundaʼ Biblia. Nabé guyuuladxeʼ guneʼ ni. Ne neca nabé natuí luaʼ, rigucheecheniáʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ diidxaʼ. Laacabe guyuunísacabe lu iza 1934, ne naa lu iza 1939, dxi napaʼ 16 iza.

Jñaaʼ naa ne bixhozeʼ lu ti guendaridagulisaa roʼ lu iza 1941, ndaaniʼ guidxi San Luis (Misuri)

Lu beeu julio 1940, bixhozeʼ ne jñaaʼ bitoocabe lídxidu ne yendézadu Coeur dʼAlene (Idaho), ne raqué bizuludu de precursor. Gulézadu ndaaniʼ ti cuartu ni nuu luguiáʼ de ti lugar ra raca chaahuiʼ carru. Raqué ridagulisaadu para guizíʼdidu de Jiobá. Cumu dxiqué gastiʼ stale Yoo stiʼ Reinu la? stale de ca xpinni Cristu ridagulisaacaʼ ra lidxi tuuxa binni o riguíxecaʼ xiixa lugar.

Lu iza 1941 guyuudu ti guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ guidxi San Luis (Misuri). Ti dxi domingu, gúcani «dxi stiʼ ca xcuidi», guiráʼ tu napa 5 dede 18 iza guridu primé fila. Ra maʼ ziluxe libana stiʼ hermanu Joseph Rutherford gúdxibe laadu: «Báʼducaʼ, laatu [...] maʼ gudixhe íquetu guzuubatu stiidxaʼ Dios ne Rey stiʼ, laguzuhuaa». Guiradu bizuhuaadu. Óraque guniʼbe: «¡Laguuyaʼ, jma de quince mil testigu stiʼ Reinu!». Dede óraque gudixheʼ iqueʼ gacaʼ precursora guidubi xquendanabaneʼ.

CA DXIIÑAʼ NI BÍNIDU CASI FAMILIA

Chupa chonna beeu despué de guendaridagulisaa roʼ que, yendézadu Oxnard, ti guidxi ni riaana ladu gueteʼ stiʼ California. Guyuudu raqué para guzuludu ti neza binni ridagulisaa. Gulézadu ndaaniʼ ti remolque nahuiiniʼ ni napa ti cama si. Dxiqué la? gupaʼ cuartu stinneʼ; peru yanna la? maʼ lu ti mexaʼ nga raseʼ guiráʼ gueelaʼ. ¡Maʼ gadxé si ni óraque!

Ante chindadu California, bicaalú Japón guidxi Pearl Harbor (Hawái), 7 stiʼ diciembre iza 1941. Ne sti dxi que guyuu Estados Unidos lu Segunda Guerra Mundial. Ca dxi que nga yendézadu California. Cumu ca submarinu stiʼ Japón que nga cayápacaʼ ruaa nisadóʼ la? ca xaíque guidxi que gúdxicaʼ laadu gusuidu biaaniʼ stidu huaxhinni. Zaqué maʼ qué zanda ucuaagucabe guirutiʼ purtiʼ nacahui.

Despué de chupa chonna beeu, lu beeu septiembre 1942, guyuudu ti Asamblea Teocrática del Nuevo Mundo ni guca ndaaniʼ guidxi Cleveland (Ohio). Raqué binadiágadu ti libana ni bidii hermanu Nathan Knorr, libana que lani «Paz... ¿será duradera?». Bisiénebe capítulo 17 stiʼ Apocalipsis, ra na: «Mani ngola ni biʼyu ca la? uyuu me chiqué peru yanna ma coʼ. Zaree me ndaani dxa bizé que» (Apoc. 17:8, 11). Bisiénebe zeeda gaca «mani ngola» ca Sociedad de Naciones, ne lu iza 1939 maʼ qué ñuni ni dxiiñaʼ. Biblia maca guníʼ ziuu stobi xlugarme laga chuʼ ti tiempu ra ziuudxí binni. Ne zaqué gúcani. Lu iza 1945 biluxe Segunda Guerra Mundial ne «mani ngola» que bibiguetaʼ bihuinni, peru yanna casi Naciones Unidas. Dede dxiqué, ca testigu stiʼ Jiobá bicheechecaʼ diidxaʼ ndaaniʼ stale guidxi roʼ. ¡Nabé stale binni cayuu ndaaniʼ xquidxi Dios dede dxiqué!

Diploma ni gucuaaʼ Galaad

Pur ca diidxaʼ riguixhená que bidieeʼ cuenta nuu stale dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gaca. Ngue runi, ora guníʼcabe zuzulú Escuela stiʼ Galaad sti iza que la? biale dede ndaaniʼ ladxiduáʼ gacaʼ misionera. Lu iza 1943 biseendacabe naa de precursora Portland (Oregón). Ca iza que rucheechedu diidxaʼ ra puertaʼ lidxi binni né gramófono. Rucaadiaga binni ti libana ne despué rudiʼdu laacaʼ xiixa libru o revista ni caníʼ de Reinu stiʼ Dios. Qué nusaana de niníʼ iqueʼ gacaʼ misionera guidubi iza que.

¡Guizáʼ biecheʼ dxi biʼniʼ invitárcabe Evelyn Trabert, xhamigaʼ que ne naa para chuudu Galaad lu iza 1944! Cani bisiidiʼ laadu biluiʼcaʼ laadu chuuláʼdxidu guidúʼndadu Biblia. Ni jma bidxagayaadu de laacabe nga qué rudxiibacabe laca laacabe. Nuu biaje, ora ridoʼdo gueta, laacabe ruzuhuaacabe ca guendaró que. Bilúxedu scuela que 22 stiʼ enero iza 1945.

GUYAAʼ DE MISIONERA GUIDXI EL SALVADOR

Naa ne Evelyn, Leo ne Esther Mahan, yendadu guidxi El Salvador lu beeu junio iza 1946. Raqué bidúʼyadu ca layú que «ma nuu cani para iree cani guela» (Juan 4:35). Chupa chonna beeu despué, gúpadu primé guendaridagulisaa de chupa gubidxa ndaaniʼ guidxi Santa Ana. Biʼniʼ invitardu stale binni para gunadiágacaʼ ti libana ni chitiidiʼ lu guendaridagulisaa que, ne biéchedu ora biiyadu guyé biaʼ gaayuʼ gayuaa binni. Ni bizaaca riʼ, bichiichini ca xaíque yuʼduʼ que ne ti semana despué bizaaca ni guninu ra bizulú tema riʼ. Peru qué nuchíbicabe laadu ne qué nireedu de ndaaniʼ guidxi que. Laga gudixhe íquedu gacanedu ca binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios. Ca xaíque yuʼduʼ qué rinacaʼ guʼndaʼ binni Biblia, ne huaxiéʼ si tu zanda siʼ ni. Neca zaqué, stale tu riuulaʼdxiʼ ganna ni dxandíʼ. Laaca bisisácacabe stipa ni bínidu para guizíʼdidu diidxastiá ne guinínedu laacabe de Jiobá ne cani naguixhe ique guni né Guidxilayú riʼ.

Tapa de cani yeniáʼ clase de Galaad laaca biseendacabe laacaʼ El Salvador. Ruzulú ni ladu bigaʼ: Evelyn Trabert, Millie Brashier, Esther Mahan, naa ne Leo Mahan

Tobi de ca primé binni biindaniáʼ nga Rosa Ascencio. Dxi bizulú biindabe Biblia, bisaanabe hombre ni nabezanebe. Despué, bizulú hombre que biindaʼ Biblia. De raqué bichaganácabe, guyuunísacabe ne gúcacabe testigu stiʼ Jiobá. Beeda gaca Rosa primé precursora ni guyuu Santa Ana. *

Gupa Rosa ti tiendahuiiniʼ ra ridoo ni gó binni. Cada chigucheechebe diidxaʼ ruseegube ni, gúpabe confianza zacané Jiobá laabe para gápabe ni caquiiñebe. Ne zaqué gúcani. Ora ribiguétabe despué de chupa chonna hora, ridxá binni ra tienda stibe. Biiyabe dxandíʼ ni na ca diidxaʼ ni zeeda lu Mateo 6:33, ne qué nusaanabe Jiobá dede dxi gútibe.

Ti dxi, sacerdote stiʼ guidxi que yegánnabe hombre ni cuquixe naa ne xcaayuʼ misioneru yoo ra nabézadu que. Gúdxibe laa pa cadi cuee laadu de ndaaniʼ yoo que zabeebe laa ne xheelaʼ de yuʼduʼ que. Ni cuquixe laadu yoo que maʼ xadxí de cadxiichinebe sacerdote que pur modo laa, ngue runi qué nidxíbibe laa. Ne gúdxibe laa qué zadxiichibe pa cueecabe laabe de yuʼduʼ que, ne gúdxibe laadu zanda guiaanadu ndaaniʼ yoo que biaʼ tiempu gacaláʼdxidu.

TI HOMBRE NABÉ RUNI RESPETÁRCABE GUCA TESTIGU

Betel ni gurí lu iza 1955

Sti misionera biindané xheelaʼ ti ingenieru ni láʼ Baltasar Perla ndaaniʼ guidxi San Salvador. Nabé nachaʼhuiʼ hombre que, peru bisaana de guni cré Dios purtiʼ biiyaʼ qué runi ca sacerdote que ni rusiidicaʼ. Neca caʼruʼ gaca hombre que Testigu, bíʼnibe ti planu stiʼ ca oficina stiʼ Betel ne bicuibe cani sin guni cobrarbe.

Ora biʼniné Baltasar ca hermanu que dxiiñaʼ la? bidiibe cuenta maʼ bidxélabe religión ni dxandíʼ. Guyuunísabe 22 stiʼ julio iza 1955 ne qué nindaa guyuunisa xheelabe, Paulina. Guiropaʼ xiiñicabe cayúnicaʼ ni na Jiobá. Tobi de laacaʼ ni laca láʼ Baltasar Perla maʼ ziné cuarenta y nueve iza de cayuni dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu Brooklyn ne de racá racanebe guireeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Yanna riʼ, nácabe tobi de cani nuu lu Comité de Sucursal ni nuu Estados Unidos. *

Dxi bizulú gúpadu guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ guidxi San Salvador la? hermanu Perla gucané laadu para gunda bidxéladu ti gimnasiu naroʼbaʼ para guidagulisaadu. Nacubi cayaca ca guendaridagulisaa que, biquiiñedu chupa chonna si sección de asientu, peru né ndaayaʼ stiʼ Jiobá, ra zidiʼdiʼ iza bidáledu dede maʼ qué nudii lugar que para laadu. Ne raqué biiyaʼ chupa chonna binni de cani biindaniáʼ Biblia. Bixuiʼlú xi runeʼ sentir ora guluíʼ ca binni biindaniáʼ riʼ naa cani zeeda gaca xhiagaʼ, o ca binni ni biindanecaʼ ni maʼ guyuunisa.

Hermano Franz caniʼné ca misioneru lu ti guendaridagulisaa roʼ

Lu tobi de ca guendaridagulisaa que, bidxiña ti hermanu naa ne na nuu gabi naa xiixa. Qué runebiaayaʼ laabe. Peru nabe: «Naa nga tobi de ca hombrehuiiniʼ ni yeguchá guié laatu dxi nuutu Santa Ana que». ¡Nabé biecheʼ ora gunnaʼ laaca maʼ cayúnibe ni na Jiobá! Ni gunidu que bicaani naa gudieeʼ cuenta, ni jma galán zanda guni binni lu xquendanabani nga xhiiñaʼ Jiobá.

Primé guendaridagulisaa de chupa gubidxa ni guyuudu ndaaniʼ guidxi El Salvador

NAYECHEʼ NUAAʼ PUR CANI GUDIXHE IQUEʼ

Biaʼ veintinueve iza gucaʼ misionera ndaaniʼ guidxi El Salvador. Primé bicheecheʼ diidxaʼ Santa Ana, Sonsonate, Santa Tecla ne últimu San Salvador. Despué de bineʼ orar stale biaje, gudixhe iqueʼ guibiguetaʼ Spokane, lu iza 1975. Cumu maʼ bioʼxhoʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ la? maʼ caquiiñecabe gacaniáʼ laacabe, ne dxiqué cayunirúcabe xhiiñaʼ Jiobá.

Guti bixhozeʼ lu iza 1979. Ne naa gupaʼ jñaaʼ purtiʼ jma maʼ huarabe ne xhono iza despué gútibe, dxi nápabe 94 iza. Nabé nagana gúcani para naa ca dxi que ne nabé bidxagaʼ. Pur modo guyuaaʼ que, gupaʼ ti guendahuará nabé naná láʼ ni herpes zóster, o culebrilla. Peru bineʼ orar Jiobá ne bisihuinni nadxii naa, gunda bidxieeluáʼ guendahuará que. Biʼniʼ Jiobá ni maca bizabiruaa ni cá lu Isaías 46:4. Gúpabe naa dede dxi maʼ nagolaʼ.

Lu iza 1990 yendezaʼ Omak (Washington). Raqué bicheecheʼ diidxaʼ né binni ni riníʼ diidxastiá, ne ngue gucané naa guneʼ sentir risaca dxiiñaʼ ni runeʼ. Chupa chonna de cani biindaniáʼ guyuunísacaʼ. Despué maʼ qué ñanda ñuneʼ tender lidxeʼ ni napaʼ Omak, ngue runi lu beeu noviembre 2007 yendezaʼ ndaaniʼ ti cuartu ni riaana gaxha de guidxi Chelan. Cumu naa si nga Testigu ni maʼ nagola raríʼ la? ca xpinni Cristu ni riníʼ diidxastiá nápacaʼ naa casi jñaabiidacaʼ. Rudieeʼ xquíxepeʼ laacabe pur guiráʼ ni rúnicabe pur naa.

Para ganda guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá sin chuʼ xiixa ni guchiiñaʼ naa la? qué nichaganaʼyaʼ ne qué ñapaʼ xiiñeʼ (1 Cor. 7:34, 35). Cumu qué zanda gápanu guiráʼ ni riuuláʼdxinu lu xquendanabáninu la? ngue runi gudixheʼ iqueʼ guneʼ ni jma risaca para naa: guneʼ ni na Jiobá guidubi xhialmaʼ. Maʼ gucaniáʼ stale binni gánnacaʼ de Dios, ne ruuyaʼ laacaʼ casi xiiñeʼ. Ndaaniʼ Guidxilayú cubi ca zapaʼ tiempu para guneʼ xcaadxi cosa ni riuuladxeʼ. Textu ni jma riuuladxeʼ nga Salmo 145:16, ra na Jiobá zudii «guiráʼ ni racalaʼdxiʼ cani nabani».

Dxiiñaʼ cayuneʼ de precursor racané ni naa cadi guneʼ sentirmaʼ nagolaʼ

Neca maʼ napaʼ 91 iza, nazaacaruáʼ, nga runi nácaruaʼ precursora. Dxiiñaʼ riʼ racané naa cadi guneʼ sentir pa maʼ nagolaʼ ne nuaaʼ nayecheʼ. Dxi yendayaʼ guidxi El Salvador, deruʼ cuzulú careeche diidxaʼ raqué. Peru yanna, neca birá si maʼ biʼniʼ Binidxabaʼ para gucueeza dxiiñaʼ riʼ, maʼ nuu jma de 39,000 ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi riʼ. ¡Guizáʼ maʼ biquidxi ndiʼ fe stinneʼ! Rihuinni dxíchica nuuné Jiobá xquidxi.