Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guleendú ni galán ora gúʼndaluʼ Biblia

Guleendú ni galán ora gúʼndaluʼ Biblia

«[Dxandipeʼ] rieche nia ley sti Dios.» (ROM. 7:22)

1-3. Xi ribeendunu ora ridúʼndanu Biblia ne ora rinándanu ni rusiidini.

 «GUIRÁʼ siadóʼ rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur racané naa guieneʼ Biblia.» Maʼ nagola gunaa xpinni Cristu guníʼ ca diidxaʼ riʼ ne maʼ biindabe guidubi naca Biblia jma de cuarenta biaje ne racaláʼdxirube gúnibe ni. Sti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu bicaa: «Cumu ruundaʼ Stiidxaʼ Dios la? maʼ gucaneni naa para guuyaʼ Jiobá casi ti binni ni dxandíʼ nabani». Nga runi, jma maʼ xhamigu baʼdudxaapaʼ riʼ Dios. Laabe guníʼrube: «Qué huayuu dxi chuaaʼ nayecheʼ biaʼ nuaaʼ yanna».

2 Apóstol Pedru guníʼ naquiiñeʼ guluiʼláʼdxinu guizíʼdinu guiráʼ ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, cásica ruluiʼlaʼdxiʼ ti baʼduhuiiniʼ gueʼ leche ora maʼ candaana (1 Ped. 2:2). Cani riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ Biblia ne cani rinanda ni rusiidini, maʼ qué ruchiiñaʼ xquendabiaanicaʼ laacaʼ ne ridxélacaʼ ximodo iquiiñecaʼ xquendanabánicaʼ. Laaca racaneni laacabe para cadi gusaana de gaca xhamígucabe ca binni ni nadxii Jiobá ne cani runi adorar laabe. Nápacabe razón para guni sentírcabe cásica biʼniʼ sentir apóstol Pablu, laa guníʼ: «Rieche nia ley sti Dios» (Rom. 7:22). Peru nuuruʼ xcaadxi cosa ni zanda cueenduluʼ. Guidúʼyanu caadxi de laacani.

3 Pa guiziidiluʼ jma de Jiobá ne de Jesús, jma zannaxhiiluʼ laacabe ne laaca zannaxhiiluʼ binni. Lii maʼ biziidiluʼ ximodo na Biblia zulá Dios ca binni ni ruzuubaʼ stiidxabe ora gunitilube guidxilayú malu riʼ. Laaca napuʼ diidxaʼ sicarú ni gusiidiluʼ binni ora maʼ zigucheecheluʼ diidxaʼ. Ne zaguu Jiobá ndaayaʼ ca stipa ni guʼnuʼ ora gusiidiluʼ sti binni guiráʼ ni maʼ biziidiluʼ lu Stiidxaʼ Dios.

BIINDAʼ BIBLIA NE GUNÍʼ IQUE LU NI CAYUUNDALUʼ

4. Ximodo zanda guidúʼndanu Biblia «chaahuidugá».

4 Jiobá racalaʼdxiʼ cueenu tiempu para gúʼndanu Biblia, guiníʼ íquenu lu ni cadúʼndanu ne guiénenu ni. Maʼ raca stale iza gúdxibe Josué ca diidxaʼ riʼ: «Cadi gusaana de guiniʼluʼ guiráʼ cani zeeda lu libru ra cá ca ley riʼ, ne dxi ne gueelaʼ gúʼndaluʼ ni chaahuidugá» (Jos. 1:8; Sal. 1:2). Cadi caníʼ diʼ textu riʼ caquiiñepeʼ gúʼndaluʼ dede Génesis hasta Revelación diidxaʼ pur diidxaʼ ne guʼnuʼ ni chaahuidugapeʼ. Ni caniʼbe raríʼ nga gúʼndaluʼ biaʼ ganda gudii tiempu lii guiníʼ íqueluʼ lu ni cayuundaluʼ. Pa gúʼndaluʼ zacá la? zanda guiene chaahuiluʼ xiixa relatu ni gacané lii o ni uguu gana lii. Ora guidxeʼluʼ xiixa diidxaʼ, xiixa versículo o ti relatu ni chuulaʼdxuʼ, biindaʼ ni chaahuidugá, casi ruʼnuʼ ora maʼ caniʼluʼ ndaaniʼ ruaaluʼ. Zacá zindá relatu stiʼ Biblia riʼ dede ndaaniʼ ladxidoʼloʼ. Xiñee risaca guʼnuʼ zacá yaʼ. Purtiʼ ora maʼ biene chaahuiluʼ ca conseju stiʼ Dios la? ziuulaʼdxuʼ guʼnuʼ ni nabe.

5-7. Bizeeteʼ ti ejemplu ni gusihuinni ximodo zanda gacané Stiidxaʼ Dios lii pa gúʼndaluʼ ni «chaahuidugá» para 1) guzuubaluʼ stiidxaʼ Dios; 2) cadi guidxiichiluʼ nagueenda ne gácaluʼ nachaʼhuiʼ; 3) guni creluʼ zacané Jiobá lii neca cadíʼdiluʼ ra nagana.

5 Ne jma naquiiñeʼ gúʼndaluʼ zacá ora maʼ chiguundaluʼ ti libru zeeda lu Biblia o xiixa relatu ni caʼruʼ guiene chaahuiluʼ. Guzéʼtenu chonna ejemplu. Primeru guiníʼ íquenu de ti hombrehuiiniʼ xpinni Cristu ni ruundaʼ Biblia guiráʼ dxi. Tobi de ca dxi cayuundabe que yendabe ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu capítulo 4 stiʼ Oseas versículo 13, ra na sicaríʼ: «Rudiicabe ofrenda ique ca dani, ne ruzaaquicabe guʼxhuʼ lu ca dani huiiniʼ, laaca rúnicabe ni xaʼnaʼ ca yaga ni napa stale rama, xaʼnaʼ yaga estoraque ne xaʼnaʼ ca yaga jma naroʼbaʼ, purtiʼ nabé sicarú bandáʼ stícani. Ne riuuné ca xiiñidxaapatu tutiica hombre, ne rapa ca xuaalídxitu jnadxiicaʼ» (Oseas 4:13). Biindasibe ca diidxaʼ riʼ «chaahuidugá» gulezadxibe ti ratu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nabé rucaa ca hombrehuiiniʼ ni rinebe scuela laabe chúʼnebe tuuxa. Ra cayuundabe textu riʼ guníʼ íquebe sicaríʼ: «Ruuyaʼ Jiobá ca pecadu ni runi binni nagaʼchiʼ. Ne qué racalaʼdxeʼ guchiicheʼ laabe». Ni bíʼndabe riʼ bicaani laabe quixhe íquebe cadi gucheenebe ca ley stiʼ Dios.

6 Lu guiropa ejemplu riʼ zuzéʼtenu de ti gunaa xpinni Cristu ni cayuundaʼ libru stiʼ Joel ne yendabe lu capítulo 2, versículo 13 ra na: «Laguicheza ladxidoʼto, ne cadi [guichézatu] xhábatu; ne laguibiguetaʼ ra nuu Jiobá, Dios stitu, purtiʼ [riuulaʼdxiʼ guni ni jneza] ne rilaselaʼdxiʼ binni, rindaa para guidxiichi ne nachaʼhuiʼ ne qué rusaana de gannaxhii ne qué redané guendanagana purtiʼ ruchaa ni cá ique guni» (Joel 2:13). Biindasibe textu riʼ «chaahuidugá», biénebe naquiiñeʼ chinándabe ejemplu stiʼ Jiobá, purtiʼ laa «[riuulaʼdxiʼ guni ni jneza] ne rilaselaʼdxiʼ binni, rindaa para guidxiichi ne nachaʼhuiʼ ne qué rusaana de gannaxhii». Nga runi, gudixhe íquebe guchaabe modo riníʼnebe xheelabe ne modo riníʼnebe xcaadxi binni, purtiʼ nuu tiru runi búrlabe laacaʼ ne riniʼbe diidxaʼ ni runiná laacaʼ.

7 Lu guionna ejemplu riʼ zuzéʼtenu de ti xpinni Cristu ni biaana sin dxiiñaʼ, peru nuu xizaa purtiʼ caníʼ ique ximodo gudii ni caquiiñeʼ familia stiʼ. Biindabe Nahúm 1:7 «chaahuidugá» ra ruzeeteʼ nanna Jiobá tuu nga «cani ruyubi guilá ra nuu» ne reeda gaca Dios para laacaʼ casi «ti lugar ra [zanda guilacaʼ] ca dxi jma nagana». Riguixhedxí ca diidxaʼ zeeda lu textu riʼ ladxidoʼbe. Ora riénebe pabiáʼ nadxii Jiobá laanu ne ximodo rapa laanu, maʼ qué riuupebe xizaa. Ne cásica bíʼndabe versículo 7, zaqueca ruundabe versículo 15 ra na: «¡Biiyaʼ! Lu ca dani ca zeeda tobi ni zedané diidxaʼ nacubi ne galán, tobi ni caníʼ de guendariuudxi. Biʼniʼ ca saa stiluʼ yanna Judá. Biʼniʼ cani maʼ bidii stiidxaluʼ; purtiʼ maʼ qué zadiʼdiʼ nin ti binni qué iquiiñeʼ lu layú stiluʼ. Guirácabe maʼ binitilúcabe» (Nahúm 1:15). Yánnaruʼ maʼ biene Testigu riʼ ti cosa: zusihuínnibe dxandíʼ ruuyabe Jiobá casi ti lugar ra zanda guilabe pa gucheechebe stiidxaʼ Reinu neca cadíʼdibe ra nagana. Neca cuyúbibe dxiiñaʼ, ribeebe tiempu para gucheechebe diidxaʼ ndaaniʼ semana.

8. Bizeeteʼ tobi de ca cosa ni jma guyuuláʼdxiluʼ ora bíʼndaluʼ Biblia.

8 Cani bizéʼtenu riʼ zeeda cani lu Biblia ne ruluíʼ nagana para guiene binni cani. Peru ora gúʼndaluʼ libru stiʼ Oseas, Joel ne Nahúm para guidxélaluʼ xiixa conseju ni gacané lii, zudii gana lii gúʼndaluʼ xcaadxi versículo «chaahuidugá». Bixuiʼlú pabiáʼ zacané ni bicaa ca hombre riʼ laanu para gácanu binni nuu xpiaaniʼ ne laaca zaguixhedxícani ladxidoʼno. Yanna, xi zanda guininu de xcaadxi libru ni zeeda lu Biblia yaʼ. Stiidxa Dios zeeda gaca casi ti mina ra ridxélacabe diamante. Nga runi, biindaʼ Biblia guiráʼ dxi ne bicaa ique guidxélaluʼ conseju ni zeeda gaca casi diamante ni zanda gacané lii lu xquendanabániluʼ ne para iguidxi fe stiluʼ.

BICAA IQUE GUIÉNELUʼ NI CAYACA NAGANA PARA LII

9. Xi zanda gúninu para guiene chaahuinu Stiidxaʼ Dios.

9 Nabé risaca gúʼndaluʼ Biblia guiráʼ dxi, peru laaca naquiiñeʼ gucaa íqueluʼ guiéneluʼ ni cayuundaluʼ. Para ganda guʼnuʼ nga napa xidé iquiiñeluʼ guiráʼ ca guiʼchiʼ ni rudii xquidxi Jiobá ti gánnaluʼ jma de tuuxa binni, de xiixa lugar o de xiixa ni bizaaca ora maʼ cayuundaluʼ Biblia. O pa cadi cayene chaahuiluʼ ximodo guʼnuʼ ni na ti conseju zeeda lu Biblia, zanda guinabadiidxuʼ ti binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa o ti xpinni Cristu ni maʼ huaniisi lu stiidxaʼ Dios. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ Apolos, ti xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu, laa bidii lugar gacanécabe laa guiene chaahuiʼ Stiidxaʼ Dios, ne ngaca nga ni naquiiñeʼ gúninu.

10, 11. 1) Ximodo gucanécabe Apolos para gunda bicheeche diidxaʼ jma jneza. 2) Xi rusiidiʼ historia stiʼ Apolos laanu. (Biiyaʼ cuadru ra na «Ñee cusiidiluʼ cani cayene xquidxi Dios yanna la?».)

10 Apolos nga ti judíu ni guca xpinni Cristu, «nabé [b]iene be ni cá lu Xquiʼchi Dios» ne bisiidibe ni «ne gana». Libru stiʼ Hechos na «jneza rusiidi be biaʼ nanna be de Jesús, peru ni nanna si be nga ni bisiidi Juan Bautista ra uluu nisa binni». Peru Apolos que ganna pa maʼ bisiidiʼ Jesús caadxi cosa nacubi ca discípulo stiʼ ora bisiene Jesús laacaʼ xi guiráʼ riníʼ chúʼnisa binni. Ora binadiaga Priscila ne Áquila, ti guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu modo cusiidibe Éfeso, nagueendaca «bisiene chaahui ca laabe stiidxaʼ Dios» (Hech. 18:24-26). Ximodo gucané ngue laabe yaʼ.

11 Bicheeche si Apolos diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Éfeso, guyé Acaya. Relatu que caniʼruʼ: «Ne ora yendá be nabé ucané be cani ma bini cre raqué, cani ma uca Dios nachaʼhui ne laa. Ne laca biseegu be ruaa ca judíu nezalú irá binni. Biluíʼ be laaca ra cá lu Xquiʼchi Dios Jesús nga Cristu ni cabeza caʼ» (Hech. 18:27, 28). Cumu maʼ biene chaahuibe xi guiráʼ riníʼ chúʼnisa binni casi bisiidiʼ Jesús que la? maʼ randa rusiidibe jneza, ngue runi gucanebe stale de cani nacubi guca discípulo para guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios. Xi rusiidiʼ historia stiʼ Apolos laanu yaʼ. Rusiidini laanu naquiiñeʼ gucáʼ íquenu guiénenu ca cosa nagana ni ridúʼndanu lu Biblia. Pa gudii ti xpinni Cristu ti conseju laanu la? naquiiñeʼ gucaʼdiáganu ne gudiʼnu xquíxepeʼ laabe, purtiʼ zanda gacaneni laanu para gusíʼdinu jma jneza.

BIQUIIÑEʼ NI CAZIIDILUʼ PARA GACANELUʼ STI BINNI

12, 13. Bizeeteʼ caadxi ejemplu ni gusihuinni ximodo zanda iquiiñenu Biblia para gacanenu ti binni ni cayúʼndanenu guiniisi jma lu stiidxaʼ Dios.

12 Cásica biʼniʼ Priscila, Áquila ne Apolos, laanu laaca zanda gacanenu xcaadxi binni. Ximodo runi sentirluʼ ora gacaneluʼ tuuxa binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ni cá lu Biblia guchaa modo laa ne guni ni na Dios yaʼ. O pa binnigola lii lade ca binni ridagulisaa, ximodo runi sentirluʼ ora gudii ti xpinni Cristu xquíxepeʼ lii pur biquiiñeluʼ Biblia para bidiiluʼ ti conseju laa o pur gucaneluʼ laa ora gudiʼdiʼ lu xiixa guendanagana yaʼ. Cadi dxandíʼ riuʼnu nayecheʼ ora riquiiñenu Stiidxaʼ Dios para gacanenu xcaadxi binni guchaa modo nabani la? a Ximodo zanda guʼnuʼ zacá yaʼ.

13 Tiempu bibani Elías que guyuu stale israelita ni qué nidxela xi ñuni: pa ziaanacaʼ ndaaniʼ religión ni dxandíʼ la? o pa ziecaʼ ndaaniʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Ca conseju bidii Elías ca binni que zanda gacaneni ti binni ni cayúʼndanenu Biblia para quixhe ique guni adorar Jiobá. Biblia na: «Óraque bidxiña Elías ni riguixhená ra nuu guidubi guidxi que ne guníʼ: “Dede padxí nga qué guidxélatu tupeʼ nga gúnitu ni na pue. Pa Jiobá nga Dios ni dxandíʼ la? lachinanda laabe; peru pa Baal nga laani la? lachinanda laa”. Nin ti diidxaʼ qué niníʼ ca binni guidxi que para nicábicaʼ laabe» (1 Reyes 18:21). O guníʼ ique de sti binni ni ridxibi xi guiníʼ ca xhamigu o ca binnilidxi de laa, purtiʼ cayuundaʼ Biblia. Zanda gacaneluʼ laabe quixhe íquebe guni adorarbe Jiobá pa gusiéneluʼ laabe ni cá lu Isaías 51:12 ne 13 ra na: «Xiñee ndiʼ cadxíbiluʼ ti hombre ni zadxiña dxi gatiʼ pue, ne xiñee cadxíbiluʼ xiiñiʼ binni guidxilayú ni zeeda gaca casi guixi gaʼ yaʼ. Ne xiñee ndiʼ gusiaandaluʼ Jiobá [Dios] ni bizáʼ lii».

14. Xi naquiiñeʼ guʼnuʼ para ganda guietenaláʼdxiluʼ ca textu ni zanda iquiiñeluʼ para gacaneluʼ sti binni.

14 Ora ridúʼndanu Biblia ridxélanu stale diidxaʼ ni riguu gana laanu, ni rulidxe laanu ne ni rudii stipa laanu. Peru zándaca guinabadiidxaluʼ: «Ximodo gannaʼ xi textu iquiiñeʼ para gacaniáʼ binni yaʼ». Para nga naquiiñeʼ gúʼndaluʼ Biblia guiráʼ dxi ne guiníʼ íqueluʼ lu ni cayuundaluʼ. Zacá zánnaluʼ stale de ni cá lu Biblia, ne zacané espíritu stiʼ Jiobá lii para guietenaláʼdxiluʼ ni órapeʼ caquiiñeluʼ ni (Mar. 13:11; biindaʼ Juan 14:26). b

15. Xi zanda guʼnuʼ para guiene chaahuiluʼ Stiidxaʼ Dios.

15 Biʼniʼ cásica biʼniʼ Salomón ne gunabaʼ Jiobá gudii lii guendabiaaniʼ ti ganda guʼnuʼ guiráʼ dxiiñaʼ gudiicabe lii ndaaniʼ xquidxi Dios (2 Crón. 1:7-10). Laaca galán chinanduʼ ejemplu stiʼ cani riguixhená guyuu dxiqué, purtiʼ laacaʼ bicaa íquecaʼ guiene chaahuicaʼ Stiidxaʼ Dios ne gúnicaʼ ni nani (1 Ped. 1:10-12). Apóstol Pablu guluu gana Timoteu para guchá ladxidóʼ «de stiidxa Dios ni runi cre nu» ne de «ca diidxa galán» ni zeeda lu Biblia (1 Tim. 4:6). Pa chinanduʼ conseju riʼ la? ziéneluʼ ne zaziidiluʼ iquiiñeluʼ Stiidxaʼ Dios para gacaneluʼ xcaadxi binni ne laaca zaca fe stiluʼ jma naguidxi.

RAPA STIIDXAʼ DIOS LAANU

16. 1) Xi guiráʼ guleendú ca binni de Berea pur biindacaʼ Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi. 2) Xiñee risaca guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi tiempu riʼ.

16 Ca judíu ni guleza Berea, tobi de ca guidxi stiʼ Macedonia, biindacaʼ Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi. Dxi bicheeche Pablu diidxaʼ ra nuucabe, bichaagacabe ni cusiidibe né ni maca nánnacabe de lu Biblia, ne stale de laacabe bidiicabe cuenta dxandíʼ ngue ni cusiidiʼ apóstol que «ne stale de laaca bini cre[caʼ]» (Hech. 17:10-12). Ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu riʼ rusiidini laanu naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi ti iguidxi fe ni nápanu Jiobá. Ne naquiiñeʼ gápanu fe, o guni crenu dxandíʼ zuni Dios guiráʼ ni maʼ guníʼ, ti ganda chuʼnu lu guidxilayú cubi ni chigudiibe laanu (Heb. 11:1).

17, 18. 1) Xiñee naquiiñeʼ gápanu fe ne gannaxhiinu Dios para gápanu ladxidoʼno. 2) Xi zanda gúninu pa runi crenu zuni Dios ni maʼ guníʼ.

17 Gupa Pablu stale razón para bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Peru laanu, zanda gabi nu ma birá gueela para laanu. Nga runi naquiiñe cuʼ xpiaani nu, uzuhuáʼ dxichi nu lu ni runi cre nu ne ganaxhii saa nu, ne guietenalaʼdxi nu ma bilá nu. Irá nga zapa laanu» (1 Tes. 5:8). Cásica naquiiñeʼ gapa ti soldadu ladxidóʼ de cani gundaa ca xhenemigu luguiáʼ, ti xpinni Cristu laaca naquiiñeʼ gapa ladxidóʼ ti cadi gucheené Dios. Ora runi cré ti xpinni Dios dxandíʼ zuni Jiobá ni maʼ guníʼ, gannaxhii Jiobá ne sti binni la? zacaneni laa para gapa ladxidóʼ. Cumu maʼ cayápabe ladxidoʼbe la? zaca nagana para laabe gúnibe xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá.

18 Pablu laaca bizeeteʼ naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu maʼ bilanu, purtiʼ zeeda gácani casi ti cascu ni rapa íquenu. Ca soldadu guyuu dxiqué riguucaʼ ti cascu íquecaʼ ora maʼ zecaʼ lu guerra, ti gápani laacaʼ. Pa naguidxi cascu stibe la? neca guirenda xiixa íquebe qué zacanapebe. Ngaca nga laanu, ora ridúʼndanu Biblia racaneni laanu guni crenu dxandíʼ zulá Jiobá laanu. Pa naguidxi nuu fe stinu, zanda gacaneni laanu gucáʼnanu ca «diidxa ni cadi zeeda de Dios», ni zeeda gaca casi ti guendahuará (2 Tim. 2:16-19). Pa runi crenu zuni Dios ni maʼ guníʼ la? zudiini stipa laanu para cadi gudiʼnu lugar chuʼ tu gucaa laanu gúninu xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá.

ZANDA GUILANU PA RIDÚʼNDANU BIBLIA

19, 20. Xiñee nabé rusisácanu Stiidxaʼ Dios, ne ximodo rusihuínninu ni. (Biiyaʼ cuadru ra na «Rudii Jiobá naa ni caquiiñepiáʼ».)

19 Cumu jma mayaca guinitilú guidxilayú malu riʼ la? jma naquiiñeʼ guni crenu ni cá lu Stiidxaʼ Jiobá. Racané ca conseju stini laanu para guchaʼnu modo laanu ne para cadi gúninu ca cosa malu ni riuuláʼdxinu. Laaca riguu Biblia gana laanu ne riguixhedxini ladxidoʼno ti ganda gudxíʼlunu guiráʼ guendanagana riguixhe Binidxabaʼ ne guidxilayú stiʼ nezalunu. Ne zanda gacané guiráʼ ni rusiidiʼ Jiobá laanu lu Stiidxaʼ para cadi guireecueʼnu lu neza ra zacaanu guendanabani.

20 Cadi guiaandaʼ lii «racalaʼdxi [Dios] ulá irá binni». Laanu, ca xpinni Jiobá, laaca nuunu lade guiráʼ binni riʼ, ne laaca racá nga nuu ca binni ni zanda gacanenu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ ne ora gusíʼdinu laacaʼ ni cá lu Biblia. Peru guiráʼ tu gacalaʼdxiʼ guicaa guendanabani «naquiiñeʼ ganna ca ni dxandíʼ» (1 Tim. 2:3-4). Nga runi, para ganda guilanu lu ca últimu dxi riʼ la? naquiiñeʼ guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne gúninu ni nani. Zacá nga laani, pa guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi, zusihuínninu pabiáʼ risaca Stiidxaʼ Dios para laanu (Juan 17:17).

a Laanu qué riquiiñenu Biblia para gucaʼnu binni guchaa modo laa o para gábinu laa cadi jneza ni cayuni. Naquiiñeʼ gápanu paciencia ne gácanu nachaʼhuiʼ né ca binni ni cayúʼndanenu Biblia, cásica runi Jiobá né laanu (Sal. 103:8).

b Yanna, pa rietenaláʼdxiluʼ ti diidxaʼ stiʼ ti relatu, peru qué gánnaluʼ xi libru, xi capítulo o xi versículo zeedani yaʼ. Zanda guidxélaluʼ textu ca pa guyúbiluʼ diidxaʼ ni rietenaláʼdxiluʼ riʼ lu índice ni zeeda ra riluxe Biblia stinu, lu Watchtower Library o lu Gran Concordancia de la Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras.