Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Maʼ bidxelaʼ stale cosa galán

Maʼ bidxelaʼ stale cosa galán

Maʼ bidxelaʼ stale cosa galán

Arthur Bonno guníʼ xi bizaaca

CHIGÜENIÁʼ laatu xi bizaaca lu iza 1951. Ti dxi nuaaniáʼ Edith xheelaʼ, ra cayaca ti guendaridagulisaa de chonna gubidxa, málasi bizeetecabe chigaca ti guendaridagulisaa para cani racalaʼdxiʼ gaca misioneru.

Guizáʼ biecheʼ ne gudxeʼ Edith: «Laga pa ñuunu guendaridagulisaa ca yaʼ».

Laabe bicábibe: «Peru cadi para laadinu nga Art».

Para gudxeʼ laabe: «Chuu Edi neca chigucaadiágasinu».

Guyuudu guendaridagulisaa que ne ora biluxe ni bidiicabe laadu guchadu chupa guiʼchiʼ para chuudu Scuela stiʼ Galaad.

Guluaaʼ gana xheelaʼ ne gudxeʼ laa: «¡Guchanu cani!».

«Peru ca binnilídxinu yaʼ, Art».

Ti iza arondaʼ despué guyuudu Scuela stiʼ Galaad, ne biseendacabe laadu Ecuador, ti guidxi ni nuu Sudamérica.

Zándaca maʼ bidiiluʼ cuenta ximodo naa pur modo gunidu ca. Naa la? nacaʼ ti binni ni na zanda guni guiráʼ ni gacalaʼdxiʼ ne nabé naquiiteʼ, peru Edith jma nadóʼ ne jma riguubiáʼ xi zanda guni. Laabe biniisibe ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ stiʼ Pensilvania (Estados Unidos) ni láʼ Elizabeth, ne qué huayuudxí gunibiaʼbe binni de xcaadxi guidxi, o guireebe zitu de xquídxibe, ngue runi guca nagana para laabe guixélebe de ca binnilídxibe. Neca zacá gunabe chigacanedu ndaaniʼ sti guidxi. Yendadu Ecuador lu iza 1954, ne racá nuudu dede nagasi. Lu ca iza ni maʼ zinedu de misioneru ca maʼ bidxéladu stale cosa galán. Ximodo ruuyuʼ pa güeniáʼ lii chupa chonna de laacani yaʼ.

Nabé sicarú cani bizaacadu

Primeca ra yegacanedu nga Quito, capital stiʼ Ecuador, ti guidxi ni nuu lu ca dani ni láʼ los Andes, ni nasoo 2,850 metru. De Guayaquil, ti guidxi ni nuu ruaa nisadóʼ, guyuudu chupa gubidxa lu tren ne lu carru para yendadu raqué (yanna maʼ 30 si minutu rindá binni raqué lu avión). Qué ziuu dxi guiaandaʼ laadu pabiáʼ nayecheʼ guyuʼdu raqué tapa iza. De raqué gucaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa lu iza 1958. Nga nga stobi de ca cosa galán ni bidxelaʼ.

Dxiqué chupa si circuito nahuiiniʼ nuu ndaaniʼ guidubi naca guidxi que. Ngue runi, neca rigánnadu ca neza binni ridagulisaa que la? laaca riuudu chupa chonna semana lu ti iza rigannadu ca binni ni riníʼ sti diidxaʼ, ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi huiiniʼ ra gastiʼ Testigu. Stale biaje, ti cuartu huiiniʼ si ni qué gapa ventana ne napa ti cama si nga ridxéladu para guiaanadu ndaaniʼ. Nga runi, guiráʼ ra maʼ ziuudu rizánedu ti caja de yaga, ne ndaaniʼ ni rinedu lari, ti horno huiiniʼ de petróleo, ti sartén, bladuʼ, ti palangana, lari gueelaʼ ne ti pabellón. Ne laaca rizánedu periódicu yooxhoʼ para guchiʼdu ca huecu ni nade guriá yoo ti cadi chuʼpeʼ huaga.

Neca nacahui ndaaniʼ ca cuartu huiiniʼ que ne nayuxe cani la? rietenaláʼdxirudu pabiáʼ galán cani gunidu ca gueelaʼ que. Naa ne xheelaʼ nabé riquiiñedu horno huiiniʼ de petróleo que para gúnidu xiixa guendaró huiiniʼ. Oraqueruʼ cuidu lu cama para guidoʼdo ne güidu diidxaʼ. Ne cumu maʼ nuudxidu óraque la? maʼ randa rabi Edith naa guyubeʼ modo guiniéʼ ti cadi gunenaʼyaʼ ca xpinni Cristu, purtiʼ nacaʼ ti binni ni qué riníʼ ique para guiníʼ ne pur ngue stale biaje riniéʼ xiixa ni cadi biaʼsi. Ca conseju que nabé gucanécani naa para cuaaʼ gana ca binni ni chigannaʼ. Ne ora guiniéʼ mal de tuuxa xpinni Cristu la? laabe qué rinabe chinándabe lu doo stinneʼ, nga gucané naa cadi gusaana de guuyaʼ ca cosa galán ni runi xcaadxi binni. Peru laaca riquiiñedu stale de ca tiempu que para guinidu xi bizíʼdidu lu revista Torre stiʼ ni rapa ne guiráʼ ni bizaacadu ra canagucheechedu diidxaʼ dxi que. ¡Nabé gúpadu stale historia huiiniʼ galán ni guinidu!

Dxi canayúbidu Carlos

Gúdxicabe laadu nuu ti binni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga de stiidxaʼ Dios ndaaniʼ guidxi Jipijapa, ti guidxi ni riaana neza ra riaaziʼ gubidxa stiʼ Ecuador. Labe Carlos Mejía. Cumu qué gánnadu paraa nabézabe la? bireʼdu ti siadóʼ de ra cuartu ra riguíxedu que ne guzadu sin gánnadu pa neza chuudu. Ndaaniʼ ca calle que cadi nexheʼ pavimentu, ne nabé biaba nisaguié gueelaʼ que, ngue runi gupa xidé biyúbidu modo tiididu pa cadi guiábadu ndaaniʼ ca charcu beñe que. Naa zayaniruaʼ. Málasi binadiaga bicaa Edi ti ridxi ne na: «¡Art!». Ora bidxiguetaluáʼ biiyaʼ zuhuaabe ndaaniʼ ti charcu beñe ne dede lu xíbibe beñe que. Párapeʼ nuxidxeʼ laabe modo daabibe ndaaniʼ beñe que, peru bineʼ huantar purtiʼ biiyaʼ cayuunabe.

Gunda guleeʼ laabe ndaaniʼ beñe yaaseʼ que, peru biaana ca zapatu stibe ndaaniʼ ni. Ora biiyaʼ zuhuaa ti hombrehuiiniʼ ne ti dxaapahuiiniʼ cayuuyadxicaʼ laadu, gudxeʼ laacaʼ: «Pa cueetu ca zapatu ca la? zudieeʼ laatu caadxi chupa chonna moneda». Nin biaʼ ora caniéʼ ni bizaacabe mápeca bidiicabe laadu ca zapatu que; peru biree si Edi ndaaniʼ beñe que la? maʼ caquiiñeʼ ti lugar ra quiʼbiʼ ñee. Dede ralidxi jñaa ca xcuidi que cayuuyaʼ xi guiráʼ cayácadu ne gudxi laadu chuʼdu ralidxi. Laga cayacané gunaa que Edi quiʼbiʼ ñee, ca xcuidi que caguiibicaʼ ca zapatu stibe. Peru ante chuudu bizaaca ti cosa nabé galán. Bizeeteʼ lu gunaa que canayúbidu ti hombre láʼ Carlos Mejía. Gunaa que biiyadxí naa ne bicabi: «¡Xheelaʼ laabe!». Qué nindaa de ngue maʼ bizulú bíʼndanedu laabe Biblia, ne guidubi familia que guyuunisa. Gudiʼdiʼ si iza, beeda gaca Carlos, xheelabe ne chupa xiiñidxaapacabe precursor especial.

Nagana guca ca viaje que, peru galán bidxaagalúcabe laadu

Laaca ridxaagalú binni guendanagana ora riganna ca neza binni ridagulisaa. Tobi de ca guendanagana ca nga chuudu lu autobús, tren, carru, canuá ne avioneta. Ti biaje, John McLenachan, ti binnigola ni riganna ca guendaridagulisaa de chonna gubidxa né xheelabe Dorothy, yegucheechenecaʼ laadu diidxaʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Ecuador ni nuu gaxha de ra dxaagani Colombia, nabé runi ca binni que guzeʼ benda. Gudxíbadu ndaaniʼ ti lancha ne gudídidu ti nisa ra dxaʼ tiburón ne nabé naróʼbacame biaʼ ca lancha stidu que. Neca maʼ xadxí de runi hombre que dxiiñaʼ lu nisa, peru laaca bidxibi, ne ni bíʼnitibe yenebe laadu ti guriá nisa que.

Neca gúpadu ca guendanagana que, peru zanda guinidu guizáʼ galán nga chiganna binni ca neza binni ridagulisaa ca. Binibiaʼdu stale xpinni Cristu ni nabé nachaʼhuiʼ ne galán ridxaagalucaʼ binni ralídxicaʼ. Stale biaje rinabaʼ ca familia ni riaanadu ralídxicaʼ que laadu guidoʼdo chonna biaje ti dxi o gásidu lu ti cama si ni nápacaʼ, neca laacaʼ gocaʼ ti biaje si lu ti dxi ne gásicaʼ layú. Stale biaje riníʼ Edi: «Nabé nadxieeʼ ca xpinni Cristu riʼ ne maʼ gucanécabe naa gudieeʼ cuenta huaxiéʼ nga ni riquiiñeʼ binni para guibani».

«Qué racaláʼdxidu gudxiʼdu nin ti dxiiñaʼ»

Lu iza 1960 bizaaca sti cosa galán: biʼniʼ invitárcabe laadu chigúnidu dxiiñaʼ Betel stiʼ Ecuador, ni riaana ndaaniʼ guidxi Guayaquil. Naa bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti oficina ne Edith bicheeche diidxaʼ ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ni nuu gaxha de raqué. Qué ñuu dxi ñuuyaʼ naa casi tuuxa ni nanna guni dxiiñaʼ ndaaniʼ oficina, peru casi na Hebreos 13:21, Dios nga rudii laanu «irá ni naquiiñe [...] para ganda guni[nu] ni na». Chupa iza despué, biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ ti cursu ni chigaca Galaad ndaaniʼ Betel stiʼ Brooklyn (Nueva York). Dxiqué, naquiiñeʼ guiaana xheeladu chii beeu ni guindaa cursu que lugar ra cayacanedu que. Ne bedandá ti carta ra nuu Edi ni biseendacabe de Brooklyn. Luni cayábicabe laabe guiníʼ ique chaahuibe pa zaa guiaanabe stúbibe tiempu chiguindaa cursu que.

Sicaríʼ bicabi Edith carta que: «Nannaʼ zácani nagana para laadu, peru nanna dxíchidu zacané Jiobá laadu gudxíʼludu ca guendanagana ni guidxaagaludu. [...] Qué racaláʼdxidu gudxiʼdu nin ti dxiiñaʼ gudiicabe laadu ne nin ti cursu ni zacané laadu gúnidu dxiiñaʼ stidu jma jneza». Biaʼ tiempu guyuaaʼ Brooklyn que, guiráʼ semana ruseendaʼ xheelaʼ ti carta ra nuaaʼ.

Binibiaʼdu stale xpinni Cristu ni qué nucheené Dios neca gúpacaʼ guendanagana

Cumu guca huaraʼyaʼ la? ngue runi bibiguétadu Quito lu iza 1966, ne bibiguétadu de misioneru ra nuu ca xpinni Cristu ni nabeza ndaaniʼ guidxi que. Qué nucheenécabe Dios neca gúpacabe stale guendanagana.

Chiguzeeteʼ xi bizaaca tobi de laacabe. Guyuu ti gunaa xpinni Cristu ni cadi Testigu xheelaʼ, hombre que nabé riguu golpe laabe. Málasi ti dxi, guniʼnécabe laadu siadoʼroʼ biaʼ las seis para gábicabe laadu gudiñe hombre que laabe sti biaje, oraqueca bireeʼ guxooñeʼ ziaaʼ ralídxibe. Guizáʼ bidxagayaaʼ ni biiyaʼ ora yendayaʼ raqué, nexheʼ gunaa que lu cama, dxabe guí ne cá moradu guidubi ládibe. Guluu hombre que ti bara gubaʼyaʼ laabe dede ra gúcani chupa ndaa. Ora yenduaaluáʼ laabe jma maʼ huadxí que, yendayaʼ nuu xheelabe ne gudxeʼ laa cadi guenda hombre diʼ ngue ni biʼniʼ que, ne de guidubi ladxidóʼ hombre que gunabaʼ gutiidiláʼdxidu stonda.

Despué de iza 1970, jma maʼ nazaaca guyuaaʼ ne bibiguetaʼ gucaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Ne guca caber naa chigannaʼ guidxi Ibarra, ra maca yegannaʼ dxi mayaca guiuʼnu iza 1960. Lu ca iza que chupa si Testigu guyuu raqué, ti misioneru, ne ti xpinni Cristu de raqué. Ngue runi biéchedu ora gúnnadu chiguibiguétadu para gunibiaʼdu guiráʼ cani rucheecheʼ diidxaʼ ni maʼ nuu ndaaniʼ xquidxi Dios lugar que.

Dxi guyuudu primé guendaridagulisaa ni guca ndaaniʼ guidxi que, bitiidiʼ ti xpinni Cristu láʼ Rodrigo Vaca ti libana ra caquiiñeʼ guicabi cani cucaadiaga. Cada biaje guinabadiidxabe la? ca xpinni Cristu que lugar de nindisanacaʼ laga rucaacaʼ ridxi: «¡Naa!, ¡naa!». Naa ne Edith biiyadxílisaadu ne guníʼ iqueʼ: «Nouʼ xi cayaca pue». Qué nindaa de ngue gúnnadu qué ruuyaʼ Rodrigo ne runibiaʼbe cada tobi de ca xpinni Cristu que pur ridxi sticaʼ. ¡Dxandipeʼ runibiaʼbe ca xpinni Cristu que, cásica runibiáʼ ti pastor ca dendxuʼ stiʼ! Rietenaláʼdxidu relatu ni zeeda lu Juan 10: 3, 4, 14, ra caníʼ modo runibiáʼ Pastor Chaʼhuiʼ ca dendxuʼ stiʼ ne laacame rubiáʼcame laa. Dede yanna, nácaruʼ xpinni Cristu riʼ binnigola ne precursor especial. a Ndaaniʼ guidxi Ibarra maʼ nuu xhoopaʼ neza binni ridagulisaa de diidxastiá, tobi de diidxaʼ quichua ne stobi de seña.

Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur guca nachaʼhuiʼ né naa

Lu iza 1974, bidúʼyadu pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá né laadu, purtiʼ biʼniʼ invitárcabe laadu guibiguétadu Betel. Bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ oficina sti biaje ne despué bedagacaʼ tobi de ca binnigola ni nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel. Edith bizulú cayuni dxiiñaʼ ndaaniʼ guzina, ne despué bidiicabe gúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ ca oficina stiʼ Betel. Yanna riʼ, rúnibe dxiiñaʼ ra correu stiʼ Betel ca.

Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, né stale guendanayecheʼ huadxaagaludu gayuaa de ca xpinni Cristu ni biluxe Scuela stiʼ Galaad. Ca misioneru riʼ racanécabe ca neza binni ridagulisaa ca purtiʼ zuhuaacabe dxiichiʼ lu stiidxaʼ Dios ne rúnicabe xhiiñaʼ Jiobá né stale gana. Laaca nabé riuʼdu gana guidúʼyadu mil de hombre ne gunaa ni naca xpinni Cristu ni yendeza Ecuador, ne zeedacaʼ ndaaniʼ jma de treinta guidxi. Nabé ridxagayaadu ora guidúʼyadu guiráʼ ni rusaanacabe para gúnicabe xhiiñaʼ Dios. Chupa chonna de laacabe dede maʼ bitoocabe lídxicabe ne negocio stícabe para gucheechecabe diidxaʼ xcaadxi lugar ra jma caquiiñeʼ tu gacané. Ne guzíʼcabe carru para ganda chécabe ca lugar nuu zitu, huayacanécabe chuʼ xcaadxi neza binni ridagulisaa ne huayacanécabe cuí jma Yoo stiʼ Reinu. Lade ca gunaa xpinni Cristu ni zeeda de sti guidxi nuu stale precursora ni caʼruʼ guichaganáʼ. ¡Nabé nuu xpiaaniʼ ca gunaa riʼ ne guizáʼ rúnicaʼ dxiiñaʼ!

Maʼ biiyuʼ la? stale cosa galán nga maʼ bidxelaʼ lu ca iza ni napaʼ de cayuneʼ xhiiñaʼ Dios. Ne ni jma galán de lade guiráʼ cani nga, xhamiguaʼ Jiobá. Laabe bidiibe naa xheelaʼ para «gacané» naa, ne rudieeʼ xquíxepeʼ laabe de guidubi ladxiduáʼ (Gén. 2:18). Ora guiníʼ iqueʼ maʼ ziniáʼ sesenta y nueve iza de bichaganayaʼ la? rietenalaʼdxeʼ ca diidxaʼ ni ca lu Proverbios 18:22 ra na: «Ñee maʼ bidxela tuuxa ti xheelaʼ nachaʼhuiʼ la? Maʼ bidxélabe ti cosa galán». ¡Nabé nayecheʼ runeʼ sentir purtiʼ nabaneniáʼ Edith! Stale modo huayacanébe naa. Ne laaca zándapeʼ guinieeʼ nabé gunnaxhiibe jñaabe. Dede dxi yendadu Ecuador, rucaabe ti carta guiráʼ semana ranuu suegraʼ, ne bíʼnibe ni dede dxi guti lu iza 1990, dxi napa 97 iza.

Yanna maʼ napaʼ 90 iza ne Edith napa 89. Nabé nuudu nayecheʼ purtiʼ gucanedu setenta binni gunibiaʼcaʼ Jiobá. ¡Riéchedu stale nga bichadu guiʼchiʼ para chuudu Scuela stiʼ Galaad! Ni bínidu riʼ gucaneni laadu gápadu stale cosa galán lu xquendanabánidu.

[Ni cá ñee yaza]

a Lu revista ¡Despertad! 8 stiʼ septiembre iza 1985, cá ni bizaaca Rodrigo Vaca.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 29]

Nuunedu xcaadxi misioneru ni yenedu Scuela stiʼ Galaad ra Estadio Yankee Nueva York (1958)

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]

Ra yegánnadu ti familia Testigu dxi rigánnadu ca neza binni ridagulisaa (1959)

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 32]

Nuudu Betel stiʼ Ecuador (2002)