HISTORIA STINNEʼ
Nayecheʼ nabaneʼ ra cayuneʼ xhiiñaʼ Jehová
LU IZA 1951, guyaaʼ ti guidxihuiiniʼ ni láʼ Rouyn ni nuu lu provincia stiʼ Quebec ndaaniʼ guidxi Canadá. Yendayaʼ dirección ni bidiicabe naa ne bixhidxeʼ naʼyaʼ puertaʼ que. Bixhele Marcel Filteau, a ti hermanu ni guca graduar ra Escuela de Galaad. Nasoobe ne nápabe 23 iza. Naa napaʼ 16 peru guizáʼ chaparru naa para laabe. Bilueeʼ laabe carta de asignación de precursor stinneʼ. Biindabe ni, biiyadxibe naa ne cuxídxibe guniʼbe: «¿Ñee nanna jñaaluʼ nuuluʼ raríʼ la?».
FAMILIA STINNEʼ
Guleʼ lu iza 1934. De guidxi Suiza bixhozeʼ ne jñaaʼ, peru gupa xidé guyecaʼ Timmins, ti guidxihuiiniʼ ra nuu mina, ni riaana Ontario (Canadá). Biaʼ lu iza 1939, bizulú biindaʼ jñaaʼ revista La Atalaya ne guyebe ca reunión stiʼ ca testigu stiʼ Jehová. Rinebe naa né xhonna bicheʼ ne xhonna bizanaʼ. Ne qué nindaa guyuunísabe.
Que ñuulaʼdxiʼ bixhozeʼ decisión ni gucaabe que, peru gudixhe ique jñaaʼ cadi gusaana Jehová. Bíʼnibe ni ná Jehová sin guixélebe de laa dede ne tiempu bicueeza gobiernu dxiiñaʼ ni runi ca Testigu ndaaniʼ guidxi Canadá lu iza 1940. Siempre guca jñaaʼ nachaʼhuiʼ né bixhozeʼ ne biʼniʼ tratarbe laa né respetu, neca rabi laabe diidxaʼ ni runiná laabe. Gucané ejemplu stibe naa, ca bicheʼ ne ca bizanaʼ para gácadu Testigu. Galán nga bichaa bixhozeʼ despué ne bizulú biʼniʼ tratar laadu né stale cariñu.
BIZULUÁʼ BINEʼ XHIIÑAʼ JEHOVÁ DE TIEMPU COMPLETU
Lu beeu agosto de iza 1950 guyaaʼ ti asamblea ndaaniʼ guidxi Nueva York ni biree láʼ «Aumento de la Teocracia». Raqué binebiaʼyaʼ stale hermanu ne hermana de gadxé gadxé guidxi, ne bicaadiagaʼ caadxi experiencia guizáʼ sicarú stiʼ ca hermanu ni guyé Escuela de Galaad. Guizáʼ guluu asamblea que gana naa para guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová. Maca napaʼ meta de guneʼ xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu, peru ngue guluu gana naa para ugaandaʼ meta que. Yendayaʼ siaʼ ra yoo, biseendaʼ solicitud para gacaʼ precursor regular. Bicabi ca hermanu ni nuu sucursal de Canadá naa ne nacaʼ galán pa quixheʼ iqueʼ chuaanisaʼ primé. Ne nga peʼ nga ni bineʼ 1 de octubre de 1950. Ti beeu despué gucaʼ precursor regular, ne biseendacabe naa Kapuskasing, ti guidxihuiiniʼ ni riaana zitu de ra lidxeʼ.
Dxi cayuneʼ xhiiñaʼ Jehová ndaaniʼ guidxi Quebec.
Lu iza 1951, guluu sucursal gana ca hermanu ni nanna diidxaʼ francés para checaʼ provincia stiʼ Quebec, ra riníʼcabe diidxaʼ riʼ ne huaxiéʼ Testigu nuu raqué. Rinieeʼ diidxaʼ francés ne inglés, ngue runi gucuaaʼ invitación que ne biseendacabe naa Rouyn. Qué runebiaʼyaʼ guirutiʼ raqué, ne casi maʼ bizeeteʼ dirección si stiʼ lugar que napaʼ. Peru galán modo biree guiráʼ ca cosa que. Naa ne Marcel guizáʼ guca xhamígudu ne guizáʼ nayecheʼ guyuaaʼ bineʼ xhiiñaʼ Jehová tapa iza ndaaniʼ guidxi Quebec ra biʼniʼ nombrárcabe naa precursor especial.
GALAAD NE CAADXI COSA NI BINDAA PARA BIZAACA
Nuaaʼ Quebec dxi biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ clase 26 stiʼ Escuela de Galaad, ni guca South Lansing (Nueva York). Guizáʼ biecheʼ ora gucuaaʼ invitación que. Gucaʼ graduar 12 de febrero de iza 1956, ne biseendacabe naa Ghana, b África Occidental. Peru ante chaaʼ raqué gupa xidé bibiguetaʼ Canadá dede ora maʼ nuu listu ca guiʼchiʼ para ganda guneʼ viajar Ghana. Guníʼ iqueʼ chupa chonna si semana nga chiguiaanaʼ Canadá.
Peru cadi zacá bizaaca ni purtiʼ guyuaaʼ gadxe beeu Toronto, laga cabezaʼ chuʼ ca guiʼchiʼ stinneʼ listu. Ne tiempu que nga biaanaʼ ra ridxi familia Cripps. Nápacabe ti xiiñicabe láʼ Sheila, ne guyuuláʼdxisaadu. Maʼ chiguinabaʼ nabe para guichaganadu ora bedandá visa stinneʼ. Naa ne Sheila biʼniʼ orardu Jehová, ne gucuaadu decisión chaaʼ ne guneʼ cumplir asignación stinneʼ. Gunidu zucaʼdu carta ne zabézadu ne guuyadu pa zanda guichaganadu. Nagana guca decisión que para laadu, peru ra gudiʼdiʼ tiempu bidiʼdu cuenta laani nga decisión jma jneza gucuaadu.
Despué de bineʼ viajar ti beeu lu tren, barcu de carga ne lu avión, yendayaʼ Accra, capital stiʼ guidxi Ghana. Biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente de distrito, ne napa xidé guneʼ viajar guidubi naca guidxi Ghana, Costa de Marfil ne Togolandia (yanna runibiáʼcabe ni casi Togo). Ne bidii sucursal naa ti carru para ganda chaaʼ ca
lugar que. Stale biaje stubeʼ riaaʼ, nabé guyuuladxeʼ chaaʼ ca lugar que ne chigannaʼ ca hermanu.Ca fin de semana que rapaʼ asignación lu ca asamblea de circuito. Qué gápadidu Salón de Asamblea, ngue runi ca hermanu que rúnicaʼ ti galera né bambú ne ziña para cadi guniná gubidxa laadu. Cumu gastiʼ refrigerador para chuʼ ca guendaró que la? riné ca hermanu encargadu de asamblea que maniʼ nabani ne ruuticaʼ laacame para gudiicaʼ ni gó ca hermanu ni cheʼ asamblea que.
Nuu biaje lu ca asamblea que rizaaca xiixa ni rucaa laadu guxídxidu. Rietenalaʼdxeʼ ni bizaaca stiʼ misioneru, ni láʼ Herb Jennings, c cudiibe discursu stibe, málasi gudiʼdiʼ laga ti toro gaxha de plataforma que ne ra nuu binni. Qué guidxela maniʼ que paneza cheʼ ne hermanu que nin ti diidxaʼ que niníʼ. Peru tapa hermanu nadipaʼ gunazee toro que ne yenecaʼ laame ra bireeme que, ne gudapanáʼ guiráʼ ca binni que.
Ndaaniʼ semana rigannaʼ ca guidxihuiiniʼ nuu gaxha de raqué ne ruluéʼ binni película ni láʼ La Sociedad del Nuevo Mundo en acción. Ricaaʼ ti larigueelaʼ blancu rundiibeʼ ni lu chupa poste o chupa yaga para guihuinni película que luni. ¡Guizáʼ riuulaʼdxiʼ binni guuyaʼ película que! Para stale de laacaʼ ngue primé biaje gúʼyacaʼ ti película. Né stale guendanayecheʼ rigapanacaʼ ora gúʼyacaʼ cayuunisa binni. Gucané película que laacabe gúʼyacabe ca testigu stiʼ Jehová nuucaʼ tobi si lu guidubi naca guidxilayú.
Dxi bichaganadu ndaaniʼ guidxi Ghana lu iza 1959.
Despué de chupa iza de nuaaʼ África, guizáʼ biecheʼ purtiʼ gunda guyaaʼ ti asamblea internacional lu iza 1958 ni guca ndaaniʼ guidxi Nueva York. ¡Ne laaca biecheʼ purtiʼ biiyaʼ Sheila raqué! Nácabe precursora especial ndaaniʼ guidxi Quebec peru guyebe asamblea que. Qué nusaanadu de nuseendadu carta ra nuudu, peru cumu maʼ bidúʼyadu sti biaje la? ngue runi gudxeʼ laabe pa zachaganadu ne laabe gunabe. Bicaaʼ ra nuu hermanu Knorr d gunabadiidxaʼ laabe pa zanda cheʼ Sheila Galaad ne despué de nga guni asignárcabe laabe África ne guná hermanu que. Ora yendá Sheila ndaaniʼ guidxi Ghana, bichaganadu 3 de octubre de iza 1959 ndaaniʼ guidxi Accra. Biʼniʼ sentirdu dxandíʼ peʼ guluu Jehová ndaayaʼ laadu purtiʼ gudixhe íquedu gúnidu xhiiñaʼ primé lu xquendanabánidu.
BÍNIDU XHIIÑAʼ JEHOVÁ NDAANIʼ GUIDXI CAMERÚN
Ndaaniʼ sucursal stiʼ Camerún.
Lu iza 1961 biseendacabe laadu ndaaniʼ guidxi Camerún, raqué gunábacabe naa gacaniáʼ chuʼ ti sucursal nacubi. Guizáʼ stale dxiiñaʼ napaʼ ne cumu gucaʼ siervu de sucursal la? napa xidé guiziideʼ stale cosa. Lu iza 1965 gúnnadu nacaxiiñiʼ Sheila, ne guca nagana para laadu guiníʼ íquedu chigápadu ti baʼduhuiiniʼ. Peru ca dxi maʼ bizulú biéchedu purtiʼ nacaxiiñiʼ Sheila ne gudixhe íquedu guchaʼdu guendanabani stidu ne guibiguétadu Canadá, bizaaca ti cosa nabé triste.
Gudiʼdiʼ xiiñiʼ Sheila. Gudxi doctor que laadu hombrehuiiniʼ baʼduhuiiniʼ que. Neca maʼ gudiʼdiʼ jma de 50 iza, caʼruʼ diʼ gusiáʼndadu ni bizaaca riʼ. Neca gucadé ladxidoʼdo, gudixhe íquedu cadi gusaanadu asignación ni nabé riuuláʼdxidu riʼ.
Naa ne Sheila ndaaniʼ guidxi Camerún lu iza 1965.
Nabé guzanándacabe ca hermanu de guidxi Camerún purtiʼ qué riuucaʼ lade política. Guizáʼ nagana rácani para ca hermanu stinu jmaruʼ si tiempu cuícabe tu gaca presidente. 13 de mayo de iza 1970 bizaaca ti cosa ni qué racaláʼdxidu guizaaca: bicueeza Gobiernu stiʼ guidxi que dxiiñaʼ ni runi ca testigu sti Jehová. Gucuaacabe sucursal sicarú ni nápadu que, deruʼ gaayuʼ beeu napa de caquíʼñedu ni. Ti semana despué, guiráʼ xixé misioneru ni nuudu raqué guleecabe laadu de guidxi que. Guizáʼ nagana guca para laadu gusaanadu ca hermanu que purtiʼ guizáʼ maʼ nadxiidu laacaʼ ne nuudu xizaa xi zanda guizaaca de laacaʼ.
Guyuʼdu xhoopaʼ beeu ndaaniʼ sucursal stiʼ Francia, ne dede raqué bineʼ stipa guuyaʼ xi caquiiñeʼ ca hermanu de guidxi Camerún. Ne diciembre de iza que biseendacabe laadu sucursal ni nuu Nigeria, laani nga sucursal ni bizulú biiyaʼ dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ guidxi Camerún. Guizáʼ galán bidxaagalú ca hermanu de Nigeria laadu ne guizáʼ nayecheʼ bínidu xhiiñaʼ Jehová raqué.
TI DECISIÓN NAGANA
Lu iza 1973 gupa xidé gucuaadu ti decisión nabé nagana. Maʼ napa ti tiempuhuiiniʼ huará Sheila. Laga nuudu ra ti asamblea ni guca guidxi Nueva York, cayuunabe gúdxibe naa: «Maʼ qué zanda guneʼ huantar. Guizáʼ maʼ bidxagaʼ, ne guiráʼ dxi huaraʼyaʼ». Maʼ zinéndadu 14 iza de cayúnidu xhiiñaʼ Jehová ndaaniʼ guidxi África Occidental. Neca riuuladxeʼ modo runi Sheila dxiiñaʼ, peru caquiiñeʼ guchaʼdu caadxi cosa. Despué de gunidu de laani xadxí biʼniʼ orardu Jehová ne gúdxidu laabe ni cazaacadu que, gucuaadu decisión guibiguétadu Canadá para gaca tender guendahuará stiʼ Sheila. Decisión jma nagana huacaadu lu xquendanabánidu nga gusaanadu asignación que ne serviciu de tiempu completu. Guizáʼ bininá ni laadu.
Despué de yendadu Canadá, bidii ti xhamiguaʼ, ni maʼ xadxí runebiaʼyaʼ, dxiiñaʼ naa, nápabe ti negocio ra rutoocabe carru ne riaanani laadu guiaa de guidxi Toronto. Gudixedu ti yoohuiiniʼ para cuézadu ndaaniʼ, guzidu mueble ni maca biquiiñeʼ binni ne zaqué gunda yendézadu ndaaniʼ yoo que sin guzáʼbidu. Gudixhe íquedu guibaninedu huaxiéʼ si cosa, purtiʼ nápadu esperanza guibiguetaʼ
gúnidu xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu. Guizáʼ bidxagayaadu purtiʼ nagueenda bizaaca ni.Bizuluáʼ gucaʼ voluntariu guiráʼ sábadu ra cabí ti Salón de Asamblea ndaaniʼ guidxi Norval (Ontario). Gudiʼdiʼ si ti tiempu, gunábacabe naa gacaʼ superintendente de Salón de Asamblea. Ne cumu jma galán nuu Sheila la? guníʼ íquedu zanda guicaadu asignación cubi que. Ngue runi, lu beeu junio de iza 1974, yendézadu ra Salón de Asamblea que. Guizáʼ nayecheʼ nuudu purtiʼ bibiguetaʼ bínidu xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu.
Guizáʼ biéchedu purtiʼ jma maʼ ziyanda Sheila. Chupa iza despué gunábacabe naa gacaʼ superintendente de circuito, ne gunda gucuaadu invitación que. Rigánnadu ca congregación ni nuu Manitoba, ti provincia stiʼ Canadá, ne runibiáʼ binni ni purtiʼ nabé nananda lugar que. Ca hermanu de lugar que guizáʼ rusihuínnicaʼ nadxiicaʼ binni. Bizíʼdidu cadi lugar diʼ ra gúninu ni ná Jehová nga ni jma risaca, sínuque ni jma risaca nga, ra tiica si nuunu, gudiʼnu ni jma galán de laanu Jehová.
BIZIIDEʼ TI COSA NABÉ RISACA
Maʼ stale iza cayúnidu dxiiñaʼ de circuito, lu iza 1978 que biʼniʼ invitárcabe laadu gúnidu dxiiñaʼ Betel ni nuu Canadá. Cadi xadxí de yendadu raqué biziideʼ ti cosa nabé risaca ne ni nabé bininá naa. Gunábacabe naa gudieeʼ ti discursu de ti hora arondaʼ lu diidxaʼ francés lu ti reunión especial ndaaniʼ guidxi Montreal. Peru ca ni binadiaga discursu bidieeʼ que biree ca gana, ngue runi bidii ti hermanu ni nuu lu Departamento de Servicio naa ti conseju. Peru tiempu que qué gannaʼ pa huaxiéʼ galán rudieeʼ discursu. Ngue runi nabé naná guca para naa conseju ni bidii hermanu que naa. Bineʼ sentir cadi jneza ni cayabibe naa que purtiʼ cadi cayábibe naa xiixa galán de discursu ni bidieeʼ que. Cadi jneza ni bineʼ, bicaanayaʼ ca conseju ni bidiicabe naa que purtiʼ si qué riníʼ íquecabe modo riníʼ iqueʼ ne pur modo bidiicabe ni naa.
Biziideʼ ti cosa nabé risaca despué de bidieeʼ ti discursu lu diidxaʼ francés.
Chupa chonna gubidxa despué, guniʼné ti hermanu ni nuu lu Comité de Sucursal naa. Gudxeʼ hermanu que cadi jneza ni bineʼ purtiʼ qué nicaaʼ conseju que ne laaca gudxeʼ laabe naná nuaaʼ pur ni bineʼ que. Despué, guyaaʼ ra nuu hermanu ni bidii conseju que naa gunabaʼ laabe gutiidiláʼdxibe naa, né stale guendarannaxhii biʼniʼ perdonar hermanu que naa. Bisiidiʼ ni bizaaca que naa ti cosa nabé risaca ne ni qué ziuu dxi gusiaandaʼ, biziideʼ naquiiñeʼ gacaʼ humilde (Prov. 16:18). Stale biaje maʼ bineʼ orar Jehová pur ni bizaaca que, ne yanna maʼ gudixhe iqueʼ guicaaʼ ca conseju gudiicabe naa ne cadi gucaanaʼyaʼ cani.
Napaʼ jma de 40 iza de nuaaʼ Betel de Canadá, ne dede lu iza 1985 que napaʼ privilegiu de gacaniáʼ lu Comité de Sucursal. Lu beeu febrero de iza 2021, gutiʼ xheelaʼ Sheila, ne nabé ribanaʼ laabe. Ne naa laaca maʼ huaraʼyaʼ. Cumu né stale guendanayecheʼ cayuneʼ xhiiñaʼ Jehová la? nin qué rudieeʼ cuenta ridiʼdiʼ ca dxi ca (Ecl. 5:20, nota). Neca nabé maʼ huadideʼ lu stale guendanagana, peru jma nayecheʼ huayuaʼ purtiʼ runeʼ ni ná Jehová. Guneʼ ni ná Jehová primé lu xquendanabaneʼ ne guneʼ xhiiñabe de tiempu completu 70 iza guizáʼ rusiecheʼ ni naa. Rinabaʼ Jehová gacané ca joven quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni nabe primé lu xquendanabánicaʼ, purtiʼ nannadxicheʼ gástiruʼ sti cosa ni zacané laacaʼ guibánicaʼ galán ne nayecheʼ.
a Lu revista La Atalaya 1 de febrero de 2000 zeeda historia stiʼ Marcel Filteau, ni láʼ «Jehová es mi refugio y fuerza».
b Dede lu iza 1957, guca lugar stiʼ África riʼ ti colonia británica ni biree láʼ Costa de Oro.
c Lu revista La Atalaya 1 de diciembre de 2000 zeeda historia stiʼ Herbert Jennings, ni láʼ «No saben lo que será su vida mañana».
d Tiempu que, Nathan Knorr nga runi dirigir dxiiñaʼ stinu.