Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Xi ruzeete’ Biblia de diezmu?

¿Xi ruzeete’ Biblia de diezmu?

Ni ricabi Biblia

 Dxiqué la? gudxi Dios ca israelita que naquiiñeʼ gudiicaʼ diezmu a o décima parte de dxiiñaʼ ni rúnicaʼ cada iza para guni apoyarcaʼ adoración ni dxandíʼ. Gúdxibe laacaʼ: «Naquiiñeʼ gudiiluʼ décima parte de ca biidxiʼ gudii layú stiluʼ cada iza» (Deuteronomio 14:22).

 Ti mandatu ni zeeda lu Ley stiʼ Moisés nga gudiicabe diezmu ne laani nga tobi de ca Ley ni bidii Dios guidxi Israel. Cumu maʼ cadi zinanda ca xpinni Cristu ni ná Ley stiʼ Moisés la? maʼ cadi caquiiñeʼ peʼ gudiicabe diezmu (Colosenses 2:13, 14). Lugar de nga la? cada tobi de ca xpinni Cristu zanda gudii biaʼ maʼ «biʼniʼ decidir, cadi gudii ni de mala gana ne cadi gudii ni pur cayuni obligárcabe laa, purtiʼ nadxii Dios ca binni ni rudii né guendanayecheʼ» (2 Corintios 9:7).

 Ni caníʼ Biblia de diezmu lu Antiguo Testamento

 Stale biaje riete diezmu lu Antiguo Testamento. Ca biaje riete diezmu riʼ la? riete ni despué de gucuaa guidxi Israel Ley stiʼ Moisés, peru laaca ruzeeteʼ Biblia ni chupa chonna biaje ante de guicaabe Ley ca.

Ante guicaacabe Ley stiʼ Moisés

 Primé binni riete bidii diezmu nga Abrán (Abrahán) (Génesis 14:18-20; Hebreos 7:4). Zándaca bidiibe diezmu riʼ casi ti regalu rey ne sacerdote stiʼ Salem ti dxi especial. Maʼ qué ruzeeteʼ diʼ relatu riʼ pa bidiiruʼ Abrahán o ca xiiñiʼ diezmu.

 Guiropa binni bidii diezmu nga Jacob, nietu stiʼ Abrahán. Bi’ni’ prometer Jacob Dios, pa cuʼ ndaayabe laa, zudii laabe décima parte de guiráʼ ca ni guicaa (Génesis 28:20-22). Caadxi binni ni nanna de Biblia ná, zándaca diezmu ni bidii Jacob nga, bi’ni’ sacrificar ca maniʼ ni napa. Peru neca bi’ni’ prometerbe gudiibe diezmu la? qué nucaadibe familia stibe laaca gudii ni.

Dxi maʼ zinándacabe Ley stiʼ Moisés

 Naquiiñeʼ peʼ gudii ca israelita que diezmu purtiʼ riquiiñeʼ ni para gaca xhiiñaʼ Dios.

  •   Biquiiñeʼ diezmu que para gudiicabe ni caquiiñeʼ ca xpinni Dios, ca ni runi puru si xhiiñabe ne qué gapa layú para guni dxiiñaʼ. Laacabe nga ca levita ne ca sacerdote (Números 18:20, 21). Rudii ca israelita que diezmu ca, ca levita ni cadi naca sacerdote ne maʼ laacaʼ rudiicaʼ décima parte de diezmu ca, ca sacerdote (Números 18:26-29).

  •   Zándaca lu ti iza rudiicabe sti diezmu para ca levita ne ca ni cadi naca levita (Deuteronomio 14:22, 23). Biquiiñeʼ ca israelita que ofrenda riʼ para ca saa especial sticaʼ. Ne guyuu peʼ iza biquiiñecabe ca ofrenda riʼ para gacanécabe ca binni pobre (Deuteronomio 14:28, 29; 26:12).

 ¿Ximodo bi’ni’ calculárcabe diezmu? Cada iza ribeechú ca israelita décima parte de ni rudii layú sticaʼ (Levítico 27:30). Pa quixhe íquecabe gudiicabe diezmu ca né bueltu la? naquiiñeʼ gudiicabe sti 20 por ciento jma de biaʼ risaca ni (Levítico 27:31). Ne laaca naquiiñeʼ gudiicabe décima parte de yuze ne dendxuʼ stícabe (Levítico 27:32).

 Para guni calcular ca israelita que diezmu sticaʼ ora chigudiicaʼ yuze la? ribeecabe gaʼ ndaaniʼ currá stícabe, ne ni guiree lu chii que la? ngue nga rudiicabe. Ley que ná cadi naquiiñeʼ gúʼyacabe pa nazaaca maniʼ que o pa coʼ ne ninca cadi naquiiñeʼ guchaacabe laame pur stobi. Ne qué zanda gudiicabe diezmu que né bueltu (Levítico 27:32, 33). Peru sti diezmu ni rudiicabe ora raca saa guiráʼ iza la? ngue zanda gudiicabe ni né bueltu. Ne jma fácil gúcani para ca israelita ni zeeda de zitu para cheʼ saa que (Deuteronomio 14:25, 26).

 ¿Padxí rudii ca israelita que diezmu sticaʼ? Rudiicabe ni guiráʼ iza (Deuteronomio 14:22). Peru ra guizaa gadxe iza que, qué rúnicabe ni. Iza ca sabáticu ni, riziilaʼdxiʼ ca israelita iza ca ne qué rúnicaʼ dxiiñaʼ lu layú sticaʼ (Levítico 25:4, 5). Pur ni bizéʼtenu ca, qué rudiicabe diezmu dxi riasa cosecha stícabe. Ne ante guizaa gadxe iza, lu chonna iza ne lu xhoopaʼ iza, runi compartirné ca israelita ca pobre ne ca levita sti diezmu ni rudiicaʼ (Deuteronomio 14:28, 29).

 ¿Xi castigu ricaacabe pa qué gudiicabe diezmu? Lu Ley stiʼ Moisés que cadi cá nin ti castigu. Ma’ de laacabe riaana pa gudiicabe ni. Ora maʼ bidii ca israelita que diezmu sticaʼ naquiiñeʼ gábicabe ni Dios, ne óraque maʼ zanda guinábacaʼ cuʼ ndaayabe laacaʼ (Deuteronomio 26:12-15). Pa qué gudiicabe diezmu que la? zeeda gácani casi ora nibáʼnacabe Dios (Malaquías 3:8, 9).

 ¿Ñee guca diezmu que ti carga naro’ba’ para laacabe la? Coʼ. Bi’ni’ prometer Dios guidxi que pa gudiicabe laabe diezmu que la? zaguu ndaayabe laacaʼ ne qué ziaadxaʼ gastiʼ laacaʼ (Malaquías 3:10). Peru ora qué rudiicabe ni laabe la? qué rié ni laacabe galán, qué riguu ndaayaʼ Jehová laacabe, ne cumu qué rudiicabe ni caquiiñeʼ ca sacerdote ne ca levita la? laaca qué racané dxiiñaʼ ni rúnicaʼ que laacabe (Nehemías 13:10; Malaquías 3:7).

 Ni caníʼ Biblia de diezmu lu Nuevo Testamento

 Bidiirúcabe diezmu ca dxi bibani Jesús. Peru dxi gútibe la? bisaana de gúnicabe ni.

Ca dxi bibani Jesús

 Parte de lu Biblia ni runibiáʼcabe casi Nuevo Testamento rusihuínnini dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ bidiiruʼ ca israelita que diezmu. Gúnnabe naquiiñeʼ gudiicaʼ ni. Peru gudindenebe ca líder religioso purtiʼ jma biiyacaʼ guiaxa diezmu que gúnicaʼ ca cosa jma risaca stiʼ Ley: casi gúnicaʼ ni jneza, guiacaʼ binni ne gácacaʼ fiel (Mateo 23:23).

Despué de guti Jesús

 Despué de bidii Jesús xquendanabani casi ti sacrificiu, maʼ cadi naquiiñeʼ peʼ gudiicabe diezmu. Ra gútibe bixá Ley stiʼ Moisés, dede né ra ná naquiiñeʼ guinábacabe diezmu binni xquídxicabe (Hebreos 7:5, 18; Efesios 2:13-15; Colosenses 2:13, 14).

a Ora riete lu Biblia diezmu la? caniʼni de «décima parte ni runi ganar [...] ti binni ne ribeechú ni para gudii ni Dios» (Diccionario Bíblico Eerdmans, 2016, yaza 485).