Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tahi mea rahi aˈe i te mau taoˈa a Aiphiti

Te tahi mea rahi aˈe i te mau taoˈa a Aiphiti

Te tahi mea rahi aˈe i te mau taoˈa a Aiphiti

TEI rotopu o Mose i te feia rahi roa ˈˈe atoa o te tuatapaparaa. E maha anaˈe buka bibilia—mai te Exodo e tae atu i te Deuteronomi—e faatia ra i te mau haaraa a te Atua i nia ia Iseraela i raro aˈe i te aratairaa a Mose. Ua faanaho oia i to ratou Revaraa mai Aiphiti mai, ua arai oia i te faufaa o te Ture, e ua aratai ia Iseraela i te otia o te Fenua Tǎpǔhia. Ua paari mai o Mose i roto i te utuafare o Pharao, tera râ, ua riro mai oia ei tapena rahi faatiahia o te nunaa o te Atua, ei peropheta, ei haava, e ei taata papai i faauruahia e te Atua. Teie râ, e ‘mamahu rahi to ˈna i to te taata atoa.’—Numera 12:3.

Te rahiraa o te mau faatiaraa bibilia no nia ia Mose, no nia ïa i na matahiti hopea e 40 o to ˈna oraraa, mai te tau a tiamâ ˈi o Iseraela i te faatîtîraa e tae atu i to Mose poheraa i te 120raa o to ˈna matahiti. Mai te 40raa e tae atu i te 80raa o to ˈna matahiti, e tiai mamoe oia i Midiana. Te parau ra râ te hoê papai e “peneiaˈe te tuhaa maere roa ˈˈe o to ˈna oraraa, e te taa-ore-roa ˈˈe râ,” o to ˈna ïa na matahiti matamua e 40, mai to ˈna fanauraa e tae atu i to ˈna faarueraa ia Aiphiti. Eaha ta tatou e nehenehe e ite maite no nia i tera area tau? Nafea te mau huru tupuraa o to Mose haapiiraahia i ohipa ˈi i nia i te huru taata i riro mai ai oia? Eaha te mau ohiparaa ta ˈna i faaû atu? Eaha te mau fifi tei tia ia ˈna ia faaruru? E eaha ta teie mau mea atoa e haapii maira ia tatou?

Faatîtîraa i Aiphiti

Te faatia maira te buka Exodo e ua mǎtaˈu te hoê Pharao i te mau Iseraela e parahi ra i Aiphiti no te mea te rahi oioi maira ratou. Ma te manaˈo e te ohipa ra oia ma te “ravea paari,” ua tamata aˈera oia i te faaiti mai i to ratou numera na roto i te faatîtîraa ia ratou i te ohipa faahepo i raro aˈe i te huiraa a te feia faaau ohipa—mai te amoraa i te mau mea teiaha, te hamaniraa i te vari uˈauˈa araea e i te numera titauhia o te piriti i te mau mahana atoa.—Exodo 1:8-14; 5:6-18.

E tano maitai teie faataaraa o te fenua Aiphiti i reira to Mose fanauraahia, e te haapapuraa a te tuatapaparaa. Te faataa ra te hoê gima tahito e te hoê hohoˈa peni o te hoê menema i te hamaniraa te mau tîtî i te mau piriti i te piti o te mireniuma H.T.T. aore ra na mua ˈtu. E faanaho te feia toroa haapao i te hamaniraa piriti, tau hanere tîtî amuihia i roto i te mau pǔpǔ e 6 e tae atu 18 melo, e na te hoê raatira aore ra aratai e hiˈopoa ia ratou. E tia ia ratou ia heru ia noaa mai te araea e ia taitai i te rau sitona i te vahi e hamanihia ˈi te piriti. E taipu mai te mau rave ohipa nunaa rau i te pape, e anoi atu ai e te araea e te rau sitona ma te faaohipa i te tâpû repo. E tatarahia mai te mau piriti o te apapahia mai roto mai i te mau farii oeha. Ia oti, e amo te mau rave ohipa i te zugo ofai area taraˈihia i te vahi paturaa, ma te paiuma i te tahi taime. E hahaere noa te mau tiaau Aiphiti e ta ratou raau, a hiˈopoa ˈi i te ohipa.

Te faahiti ra te hoê parau faataa no tahito ra e e 39 118 piriti tei hamanihia e 602 rave ohipa, te auraa ra e i te faito au noa, e 65 piriti i te taata hoê i te mahana hoê. E te na ô ra te hoê api parau no te senekele 13 H.T.T. e: “Te hamani ra te mau tane . . . i ta ratou rahiraa piriti titauhia i te mau mahana atoa.” E au roa teie mau tatararaa i te ohipa i titauhia i te mau Iseraela ia rave mai tei faataahia i roto i te buka Exodo.

Aita te haavîraa i faaiti mai i te huiraatira ati Hebera. Maori râ, “te rahi ra to ratou hamani ino ia ratou, te tupu roa ra ratou i te rahiraa i reira. Tiotioo atura to Aiphiti i te tamarii a Iseraela ra.” (Exodo 1:10, 12) No reira, ua faaue na mua ˈtura Pharao i na vahine faafanau ati Hebera, e to ˈna mau taata atoa i muri iho, e haapohe i te mau tamaroa fanau apî atoa a Iseraela. I roto i teie mau huru tupuraa riaria i fanauhia ˈi Mose, te pêpe tamaroa haviti a Iokebeda raua o Amerama.—Exodo 1:15-22; 6:20; Ohipa 7:20.

Hunahia, itehia, e faaamuhia

Aita na metua o Mose i faaroo i te faaueraa ino a Pharao e ua huna raua i ta raua tamaroa iti. Ua na reira anei raua noa ˈtu te mau mata huna e te feia hiˈopoa o te tomo i roto i te fare no te imi i te mau pêpe? Aita tatou i ite. Atira noa ˈtu, i muri aˈe e toru avaˈe, aita i nehenehe faahou i na metua o Mose e huna ia ˈna. No reira, hamani atura to ˈna mama o te hepohepo ra i te hoê panie gima, ua parai i te tapau i nia iho ia ore te pape ia tomo i roto, e tuu atura i ta ˈna tamarii i roto. I nia i te hoê faito, ua faaroo o Iokebeda i te parau a Pharao, eiaha râ te auraa mau o ta ˈna faaueraa e faarue i te mau tamaroa fanau apî ati Hebera atoa i roto i te Nil. I muri iho, ua tia noa o Miriama, to Mose tuaana, i te atea ê no te hiˈo i te panie.—Exodo 1:22–2:4.

Aita tatou i ite e ua hinaaro iho â anei o Iokebeda e ia itehia o Mose e te tamahine a Pharao i to ˈna haereraa e hopu i te anavai, tera râ, o te reira mau â tei tupu. Ua taa i te tamahine a te arii e e tamarii teie na te mau ati Hebera. Ua nafea oia? Ua faaue anei oia e haapohe i te pêpe, ei auraroraa i to ˈna metua tane? Aita, ua haa oia mai ta te rahiraa o te mau vahine e rave. Ua aroha aˈera oia ia ˈna.

To pihai atura o Miriama ia ˈna. ‘E tii anei au i te tahi vahine ati Hebera ei hii i tena na tamaiti ei tamaiti na oe?’ o ta ˈna ïa i ui. Te parau ra te tahi pae e mea huru ê roa teie uiraa. Mea taa ê roa te tuaana o Mose e o Pharao, o tei opua e to ˈna feia aˈo e haa ma te “ravea paari” i nia i te mau ati Hebera. Oia mau, ua haapapu-noa-hia e e ora o Mose i to te tamahine a te arii fariiraa i te opuaraa a Miriama. “A tii,” o ta te tamahine ïa a Pharao i parau atu, e i reira iho, tii atura o Miriama i to ˈna mama. Ma te hoê parau faaau taa ê, ua tihepuhia o Iokebeda no te rave i ta ˈna iho tamarii ma te parururaa a te arii.—Exodo 2:5-9.

Papu maitai e ua taa ê roa te aumihi o te tamahine a Pharao e te ino o to ˈna metua tane. Ua ite o ˈna eaha te tamarii e aita o ˈna i haavarehia. No to ˈna aau aroha i faaamu ai oia ia ˈna, e ua farii oia i te hoê vahine hii ati Hebera, e tapao faaite ïa e aita o ˈna e paturu ra i te mau manaˈo ino o to ˈna metua tane.

Haapiiraa e faaineineraa

Ua “hopoi atura” o Iokebeda “i taua tamaiti ra, ua hii atura. Tupu atura taua tamaiti ra, e ua hopoi maira oia ia ˈna i taua tamahine a Pharao ra, riro maira oia ei tamaiti na ˈna.” (Exodo 2:9, 10) Aita te Bibilia e parau ra eaha te maororaa to Mose faaearaa i pihai i to ˈna na metua fanau. Te manaˈo ra te tahi pae e ua mairi paha ta ˈna û—e piti aore ra e toru matahiti—e nehenehe râ e maoro atu â. Te parau noa ra te Exodo e “tupu atura” oia i pihai i to ˈna na metua, te auraa ra, e tae noa ˈtu i te tahi faito matahiti. Atira noa ˈtu, aita e feaaraa e ua faataa o Amerama e o Iokebeda i te taime no te faaite i ta raua tamaiti e e ati Hebera o ˈna e no te haapii ia ˈna no nia ia Iehova. Ua manuïa anei raua i te faahotu i te faaroo e te hinaaro i te parau-tia i roto i to Mose aau, na te tau noa ïa i faaite mai.

I to ˈna hoˈiraa i te tamahine a Pharao ra, ua haapiihia Mose “i te mau parau paari a to Aiphiti.” (Ohipa 7:22) Te auraa ra, ua faaineinehia o Mose no te tahi toroa. I roto i te haapiiraa rahi a to Aiphiti, te vai atoa ra te matematika, te géométrie, te paturaa, te hamaniraa, e te tahi atu â mau ohipa a te rimaî e te ihi. Peneiaˈe, ua hinaaro te utuafare arii e ia haapiihia oia i te haapaoraa a to Aiphiti.

Ua fanaˈo paha o Mose i ta ˈna haapiiraa taa ê roa e te tahi atu mau tamarii hui arii. I rotopu i te feia i fanaˈo i tera haapiiraa maitai roa ˈˈe, te vai ra “te mau tamarii a te mau arii ěê, tei tonohia aore ra tei tapeahia i Aiphiti no te ‘haamaitai i to ratou ite’ e tei hoˈi i ǒ ratou e faatere ei arii [taiva ore] i raro aˈe” ia Pharao. (The Reign of Thutmose IV, a Betsy M. Bryan) E au ra e ua faaineine te mau fare haapaoraa tamarii tei taaihia i te mau aorai a te arii i te mau taurearea no te riro mai ei mau taata toroa. a Ia au i te tahi mau tapaopaoraa no ǒ mai i te tau o te Hau emepera no Ropu e te Hau emepera Apî i Aiphiti, ua tapea noa te tahi mau tavini e mau ofitie tiaraa teitei a Pharao i te tiaraa iˈoa tura “Tamarii no te fare haapaoraa tamarii” noa ˈtu e e taata paari ratou.

Ua tamata te oraraa i te aorai ia Mose. Te vai ra te taoˈa rahi, te unauna rahi, e te mana. Te vai atoa ra râ te mau fifi atâta i te pae morare. Ua nafea o Mose? Tei ia vai ra to ˈna taiva ore? E taata haamori mau anei o ˈna ia Iehova, e fetii anei o ˈna no te mau ati Hebera e haavîhia ra, aore ra mea au aˈe na ˈna te mau mea atoa ta Aiphiti etene e nehenehe e pûpû mai?

Hoê faaotiraa faufaa roa

I te 40raa o to ˈna matahiti, i te taime e nehenehe ai o Mose e riro roa mai ei taata Aiphiti, ua ‘haere oia i to ˈna ra mau taeae, e ite atura oia i to ratou ati.’ Ua faaite mai te mau mea ta ˈna i rave i muri iho e e ere i te anoenoe noa; ua hinaaro oia e tauturu ia ratou. I to ˈna iteraa i te hoê Aiphiti e tairi ra i te tahi ati Hebera, ua arai atu oia ma te taparahi pohe i te taata haavî. Ua faaite taua ohipa ra e tei to ˈna mau taeae ra to Mose aau. E taata toroa paha te taata i haapohehia a rave ai o ˈna i ta ˈna mau hopoia. I te hiˈoraa a to Aiphiti, e tano roa ia ore o Mose e taiva ia Pharao. Te mea atoa râ i turai ia Mose, o te hinaaro ïa i te parau-tia, ua ite-faahou-hia teie huru maitai i te mahana i muri iho, i to ˈna faahaperaa i te hoê ati Hebera o te tairi ra i to ˈna hoa ma te tano ore. Ua hinaaro o Mose e faaora i te mau ati Hebera i te faatîtîraa aroha ore, ua tia râ ia ˈna ia horo ê i Midiana no te mea ua faaroo o Pharao i to ˈna taivaraa e ua imi oia i te taparahi pohe ia ˈna.—Exodo 2:11-15; Ohipa 7:23-29. b

Te taime i hinaaro ai Mose e faaora i te nunaa o te Atua, aita ïa i tuati i te taime ta Iehova i faataa. Teie râ, ua faaite ta ˈna mau ohipa i te faaroo. O ta te Hebera 11:24-26 ïa e parau ra: “No te faaroo i ore i tia ˈi ia Mose, a paari ai oia ra, ia mairihia o te tamaiti a te tamahine a Pharao ra; e mea maitai ia ˈna te rave atoa i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra; ia rave i te navenave poto noa o te parau ino ra.” No te aha? “E taoˈa rahi hoi ia ˈna te mau faainoraa, i te Mesia nei, i te mau taoˈa atoa o Aiphiti ra, te haapao maite ra hoi oia i te utua ra ei hoo.” E tano teie faaohiparaa taa ê i te parau ra “te Mesia,” te auraa ra “tei faatavaihia,” ia Mose i roto i te auraa e i muri aˈe, ua fanaˈo oia i te hoê ohipa taa ê no ǒ roa mai ia Iehova ra.

A feruri na! Ua noaa ia Mose te hoê haapiiraa e o te hoê tamaiti arii no Aiphiti anaˈe te nehenehe e fanaˈo atu. Maoti to ˈna tiaraa, e nehenehe o ˈna e fanaˈo i te hoê toroa maitai roa e te mau mea navenave e nehenehe e ferurihia, tera râ, ua patoi oia i teie mau mea atoa. I to ˈna manaˈo, eita to ˈna oraraa i te aorai o te arii haavî ra o Pharao e tuati i te here ia Iehova e te hinaaro i te parau-tia. Ua turai te ite e te feruriruriraa i te mau parau ta te Atua i tâpû i to ˈna mau tupuna o Aberahama, o Isaaka, e o Iakoba, ia hinaaro i ta te Atua farii maitai. I te pae hopea, ua nehenehe Iehova e faaohipa ia Mose no te hoê ohipa faufaa roa no te faatupu i ta ˈNa mau opuaraa.

E mau maitiraa ta tatou paatoa no nia i te mau mea faufaa roa ˈˈe. Mai ia Mose, e tia paha ia outou ia rave i te hoê faaotiraa fifi. E tia anei ia outou ia faaore i te tahi peu aore ra ia vaiiho i te tahi mau maitai, aita e hiˈoraa i te haapaeraa? Mai te peu e o tera te maitiraa i mua ia outou, a haamanaˈo na e mea faufaa aˈe no Mose te auhoaraa o Iehova i te mau taoˈa atoa a Aiphiti, e aita oia i tatarahapa.

[Nota i raro i te api]

a Hoê â paha teie haapiiraa e tei fanaˈohia e Daniela e to ˈna nau hoa no te tavini ei feia toroa na te hau i Babulonia. (Daniela 1:3-7) A hiˈo i te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel!, pene 3, neneihia e te mau Ite no Iehova.

b Ua ite-faahou-hia to Mose itoito rahi no te parau-tia i to ˈna parururaa i te mau vahine tiai mamoe ravea ore i te hamani-ino-raa i Midiana, i reira to ˈna hororaa ˈtu.—Exodo 2:16, 17.

[Tumu parau tarenihia i te api 11]

Mau parau faaau no te hii

Mea matauhia e na te mau mama e hii i ta ratou iho mau pêpe. I roto râ i te Journal of Biblical Literature, te parau ra te aivanaa ra o Brevard Childs e “i roto i te tahi mau utuafare hui arii [i te Piri hitia o te râ] e tihepuhia te hoê vahine hii. Mea matau-atoa-hia teie peu i te mau fenua eita ta te mama e nehenehe e hii i ta ˈna tamarii aore ra aita i itehia o vai te mama. Na te vahine haapao e rave i te tamarii e e hii atoa ia ˈna i te roaraa o te tau i faataahia.” Te vai nei te tahi mau parau faaau gima no te hii no te Piri hitia o te râ no tahito roa mai. Te haapapu ra teie mau parau faaau eaha te hoê peu rahi i ravehia mai te tau Sumérien e haere roa i te tau Heleni hopea i Aiphiti. Te mau tuhaa matauhia o teie mau parau faaau, o te hoê ïa parau faaite a te feia o ratou tei faaau i te parau, te maororaa o te parau faaau, te mau titauraa no nia i te ohipa, te mau faataaraa taa maitai no nia i te maa, te mau utua moni ia ore te parau faaau e haapaohia, e nafea te moni ohipa e aufauhia ˈi. Mea matauhia, “e haapaohia te tamarii e piti e tae atu e toru matahiti i te maoro,” o ta Childs ïa e faataa ra. “E rave te vahine hii i te tamarii i to ˈna fare, i te tahi râ taime, e tia ia ˈna ia faahoˈi i te tamarii i to ˈna fatu no te tahi hiˈopoaraa.”

[Hohoˈa i te api 9]

Ua taui rii te hamaniraa i te piriti i Aiphiti mai te tau o Mose mai, ia hiˈohia te hoê hohoˈa peni no tahito ra

[Faaiteraa i te tumu]

I nia: Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.; i raro: Erich Lessing/Art Resource, NY