Eaha to roto?

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

Na te aha i turai i te hoê taata eiâ e hauti pere moni ia faarue i to ˈna huru oraraa? A taio i ta ˈna i parau.

“Mea au roa na ˈu te mau hororaa puaahorofenua.”​—RICHARD STEWART

MATAHITI FANAURAA: 1965

FENUA: JAMAÏQUE

AAMU: TAATA EIÂ E HAUTI PERE MONI

NA MUA ˈˈE: Ua paari au i roto i te hoê tuhaa o te oire o Kingston i Jamaïque. Aita e ohipa to te rahiraa o te taata e mea riaria mau ia ora i reira no te mau pǔpǔ ohipa ino. Fatata pauroa te mahana, ua faaroo vau i te paaina o te pupuhi.

Mea itoito mau to ˈu mama. E ua rohi o ˈna ia fanaˈo vau e to ˈu na teina i te haapiiraa maitai. Ua faarue râ vau i te haapiiraa no te mau hororaa puaahorofenua. E ua faahoro atoa vau i te puaahorofenua.

Aita i maoro e hauti noa vau i te moni rahi i nia i te mau hororaa puaahorofenua. Mea rahi ta ˈu vahine. Ua huti au i te raau taero. E rave rahi taime to ˈu haereraa ˈtu e eiâ i te taata ia maitai noa to ˈu huru oraraa. Mea rahi atoa ta ˈu pupuhi. Auaˈe râ, aita e taata i pohe i roto i tera mau ohipa ino ta ˈu i rave.

I te hoê taime, ua haruhia vau e te mutoi e ua hurihia i roto i te fare auri. I to ˈu matararaa mai, aita vau i taui, ua ino roa ˈtu râ. Ia hiˈo mai te taata i to ˈu hohoˈa mata, aita e manaˈohia e e taata ino mau vau. Aita ˈtu taata ta ˈu i haapao, o vau noa.atu

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA: I tera taime huehue o to ˈu oraraa, ua haamata to ˈu mama i te haapii i te Bibilia e ua riro mai ei Ite no Iehova. Ua taui roa o ˈna e ua maitai mai. Ua hinaaro vau e ite na te aha i faataui i to ˈu mama. Ua haamata ïa vau i te paraparau no nia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova.

Ua taa ia ˈu e mea taa ê roa te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova i ta te tahi atu mau haapaoraa. E niu noa hoi ratou i ta ratou e parau i nia i te Bibilia. I ta ˈu i ite o ratou anaˈe te poro i tera e tera fare mai te mau Kerisetiano matamua. (Mataio 28:19; Ohipa 20:20) E ua papu roa atu â ia ˈu e ua itehia ia ˈu te faaroo mau a ite ai i to ratou here haavare ore.—Ioane 13:35.

A haapii ai i te Bibilia, ua ite au e mea rahi te ohipa te titauhia ia taui i roto i to ˈu oraraa. Ua haapii mai au e mea riri na Iehova te peu taotoraa tia ore. E ia hinaaro vau e faaoaoa ia ˈna, e titauhia ia ˈu ia faarue i te mau peu viivii. (Korinetia 2, 7:1; Hebera 13:4) Ua putapû roa vau i te haapii mai e e nehenehe ta ˈu mau ohipa e faaoaoa aore ra e haamauiui ia Iehova. (Maseli 27:11) Faaoti atura ïa vau i te faaea i te rave i te raau taero, i te faarue i ta ˈu mau pupuhi e i te haamaitai mai i to ˈu huru. Mea fifi roa râ no ˈu ia faarue i to ˈu huru oraraa tia ore e te pere moni.

I te omuaraa, aita vau i hinaaro ia ite to ˈu mau hoa e te haapii ra vau i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua taui râ to ˈu manaˈo a taio ai i te Mataio 10:33, i reira te papairaahia teie mau parau a Iesu: “Te taata râ o te haavare e aita oia i ite ia ˈu i mua ia vetahi ê, e parau atoa vau e aita vau i ite ia ˈna i mua i to ˈu Metua i te raˈi.” Ua turai mai teie mau parau ia faaite i to ˈu mau hoa e te haapii ra vau e te mau Ite no Iehova. Ua hitimahuta ratou. E nafea paˈi te hoê taata mai ia ˈu e hinaaro ai e riro ei Kerisetiano! Ua parau atu râ vau ia ratou e ua hinaaro mau vau e taui i to ˈu huru oraraa.

TO ˈU FAUFAARAAHIA: Oaoa roa to ˈu mama a ite ai ia ˈu ia ora ia au i te mau aratairaa Bibilia. I teie nei, aita o ˈna e haapeapea faahou ra. Te tauaparau nei mâua no nia i tei amui ia mâua, oia hoi to mâua here ia Iehova. I te tahi taime, e haamanaˈo vau i to ˈu huru i na mua ˈˈe e i te tauiraa rahi ta ˈu i rave maoti te tauturu a te Atua. Aita roa ˈtu vau e hinaaro faahou i tera huru oraraa.

Ahani aita vau i farii i te poroi Bibilia, ua pohe paha ïa vau i teie mahana aore ra tei roto i te fare auri. I teie nei râ, e utuafare oaoa mau to ˈu e te faahiahia. Te oaoa mau nei au i te tavini i te Atua ra ia Iehova e ta ˈu vahine o te turu rahi mai ia ˈu e ta ˈu tamahine o te faaite nei i te haerea maitai taa ê mau i to ˈu haerea tahito. Te mauruuru nei au ia Iehova i te fariiraa ia ˈu i roto i te fetii taeae Kerisetiano î i te here. Te mauruuru atoa nei au i te taata tei faaitoito i te haapii ia ˈu i te parau mau Bibilia. No reira mea faufaa roa no ˈu ia tauturu ia vetahi ê ia haapii atoa i te Bibilia. E te mea faufaa atu â, te mauruuru mau nei au ia Iehova i te faafatataraa mai ia ˈu ia ˈna ra ma te î i te here.

[Parau iti faaôhia i te api 11]

“Ua putapû roa vau i te haapii mai e e nehenehe ta ˈu mau ohipa e faaoaoa aore ra e haamauiui ia Iehova”

[Hohoˈa i te api 11]

E ta ˈu vahine e ta ˈu tamahine

[Hohoˈa i te api 11]

Ua taui roa to ˈu mama e ua maitai mai