Vavega—O ni Mea Moni po o ni Talafatu?

NA MĀTAUINA e se tamāloa se faailoga na faapipii i se taavale na alu ane, e faapea, “Ua Tutupu Vavega—Ia Fesili Atu i Agelu.” E ui lava o ia o se tagata lotu, ae na te leʻi mautinoa po o le ā le uiga o lenei faailoga. Pe sa uiga le faailoga e faapea, e talitonu le ave taavale i vavega? Pe sa na o se faaupuga faaulaula e faaalia ai lona lē talitonu i vavega ma agelu?

Ua faapea mai le tusitala Siamani o Manfred Barthel: “O le upu vavega, o se upu ua vaeluaina ai tagata i ni vaega feteenaʻi se lua.” Ua mautinoa e i latou e talitonu i vavega e faapea, ua tutupu, ma atonu e tutupu soo. * O se faaaʻoaʻoga, na lipotia mai i Eleni i ni nai tausaga ua mavae atu e faapea, e talitonu tagata, ua tutupu vavega, pe tusa o le faatasi i le masina. O le mea lenei na lapataʻi mai ai le epikopō o le Lotu Eleni: “Ua oo lava ina manatu tagata talitonu, ua pei lava le Atua, Maria ma le ʻau sagato o ni tagata. E lē tatau ona faia e tagata talitonu ni talausui e uiga i na mataupu.”

I isi atunuu, ua tau leai ni tagata e talitonu i vavega. E tusa ai ma se suʻesuʻega na faia i Allensbach i Siamani lea na lomia i le 2002, e 71 pasene o tagatānuu e manatu i vavega o ni tala fatu, ae lē o ni mea moni. Ae peitaʻi, e itiiti ifo i le tasi vaetolu o tagata e talitonu i vavega, ae e iai ni fafine se toʻatolu mai iā i latou na faapea mai, na latou maua se feʻau mai le Taupou o Maria. I ni nai masina, ina ua uma ona latou faamatala le faaali mai o Maria faatasi ma agelu ma se lupe—na lipotia mai ai e le nusipepa Siamani o le Westfalenpost e faapea: “E oo mai i le taimi nei, e tusa ma le 50,000 tagata lotu na faimalaga atu e saʻili ni faamālōlōga, faapea ma nisi na fia iloa e uiga i faaaliga na vaaia e na fafine.” Na faatalitalia foʻi le isi 10,000 o tagata o loo gasolo atu i le nuu, e fia vaaitino iā Maria pe a toe faaali mai. Na faapea mai foʻi, sa iai nisi vaaiga faapena o le Taupou o Maria i Lourdes, i Falani, i le 1858, ma Fátima, i Potukali i le 1917.

Ae Faapefea Lotu e Lē o ni Kerisiano?

E toetoe lava o lotu uma e talitonu i vavega. E eseese manatu o i latou na faavaeina le Lotu Puta, Lotu Kerisiano, ma le Isalama e uiga i vavega, ae ua faapea mai le Encyclopedia of Religion: “Ua faaalia i le talafaasolopito o nei lotu, ua avea vavega, ma tala i vavega ma vala tāua i olaga faalelotu o tagata.” Ua faapea mai lenei tusi, “sa faia e Puta ni gaoioiga faavavega i nisi taimi.” Mulimuli ane, ina ua “oo atu le faatuatuaga Puta i Saina, sa faia e ana misionare ni faailoga faavavega.”

Ina ua uma ona taʻua o na gaoioiga sa manatu i ai o ni vavega, na faaiʻu mai lenā tusi e faapea: “Atonu e lē ioeina e se tasi nei tala uma e uiga i vavega na faamatala e tusitala faalelotu, ae na latou faia nei tala ina ia faamamaluina ai Puta, o lē na tuuina atu i  ona soo sea mana faivavega.” Ua taʻua foʻi i lea lava tusi e uiga i le lotu Isalama: “O le toʻatele lava o tagata Isalama, o loo faatalitalia pea vavega. I a latou uputuu (hadīths), o loo faaatagia ai Muhammad o loo faia vavega i le tele o taimi, i nofoaga faitele. . . . E talitonu foʻi i latou e faapea, e ui lava ua maliliu sagato, ae o loo latou faia pea vavega i o latou tuugamau mo tagata faamaoni, ma o loo ole atu pea tagata mo la latou fesoasoani.”

Ae Faapefea Vavega i Lotu ua Taʻua o Kerisiano?

O le toʻatele o i latou ua talia le Faa-Kerisiano, o loo fevaevaeaʻi lava i o latou manatu. Ua ioeina e nisi le moni o tala a le Tusi Paia e uiga i vavega na faia e Iesu Keriso po o auauna a le Atua a o lumanaʻi le Faa-Kerisiano. Ae peitaʻi, e toʻatele e ioe i le manatu o lē na Toe Fuataʻiina le Lotu Porotesano o Matini Luteru. Ua faapea mai le Encyclopedia of Religion: “Na tusia uma e Luteru ma Kalavini e faapea, ua mavae atu le taimi o vavega, ma e lē tatau i tagata ona faatalitalia e toe tutupu ni vavega.” Ua faapea mai atili le tusi, o loo talitonu pea le Lotu Katoliko i vavega, “e aunoa ma le taumafai e faamatala mai pe faapefea ona tutupu.” Ae peitaʻi, “na talitonu tagata atamamai o le Lotu Porotesano e faapea, o le faatinoina o le Faa-Kerisiano, e matele lava i le faia o amioga tatau, ma e lē o taaʻina e le Atua po o nisi agaga olaga o tagata.”

E lē o mautinoa e i latou ua faapea mai o Kerisiano, e aofia ai ma nisi taʻitaʻi lotu, le moni o vavega ia e taʻua i le Tusi Paia. Seʻi fai ma faataʻitaʻiga le tala lea e faamatala mai i le Esoto 3:1-5 e uiga i le laau na mū. Ua faamatala mai i le tusi, What the Bible Really Says, e lē talitonu nisi o faifeʻau i Siamani i le moni o lenei faamatalaga e uiga i se vavega na tupu.  Na i lo o lea, ua latou faamatalaina lea mea e faapea, “o se faailoga o le tauiviga a Mose ma ona faalogona tigā ma lona loto mū.” Ua faapea atili mai le tusi: “Sa ono vaai foʻi i le mumū o le afi, e pei o ni fugālaau ua faafuaseʻi ona matala mai ona o ave o le malamalama o le silafaga a le Atua.”

Atonu e lē o faamalieina ai oe i lenei faamatalaga. O lea, o le ā o e talitonu i ai? Pe e te talitonu moni na tutupu vavega? Ae faapefea vavega o loo tutupu i aso nei? Talu ai e lē mafai ona tatou fesili atu i agelu, o ai la e mafai ona tatou fesili atu i ai?

Mea ua Taʻua i le Tusi Paia

E leai se tasi e mafai ona faafitia tala i le Tusi Paia e faapea, i aso ua mavae, na faalaa mai ai le Atua i nisi taimi e faia ni gaoioiga sa lē mafai e tagata ona fai. Ua tatou faitau ai e uiga iā te ia e faapea: “Na e aumaia foʻi lou nuu o Isaraelu mai le nuu o Aikupito, ma faailoga, ma vavega, ma le aao malosi, ma le aao faaloaloa, ma mea matuā mataʻutia.” (Ieremia 32:21) Seʻi manatu i le matuā faalumaina o le nuu sa sili ona malosi e ala i mala e 10 mai le Atua, e aofia ai le fasiotia o a latou ulumatua uma. O ni vavega moni lava na!—Esoto, mataupu e 7 e oo i le 14.

Mulimuli ane, na faamatalaina ai e tusitala e toʻafā o le Evagelia ni vavega se 35 na faia e Iesu. O le mea moni, na faaalia i a latou faamatalaga, e sili atu isi vavega mamana na ia faia na i lo o ia na latou faamatala mai. Po o ni tala moni nei tala pe leai? *—Mataio 9:35; Luka 9:11.

Afai e moni o le Tusi Paia o le Afioga lea a le Atua, e mautinoa lava la ua iai se faavae mautū e talitonu ai i vavega ia e faamatala mai ai. Ua faamatala manino mai i le Tusi Paia vavega ia na faia i aso ua mavae; o faamālōlōga faavavega, o toe tū, ma isi mea faapena; ae e manino foʻi le faamatalaga i le Tusi Paia e faapea, e lē o toe tutupu na vavega. (Tagaʻi i le pusa, “Le Pogai ua Lē Toe Tutupu ai Vavega,” i le itulau e 4.) Po o le uiga la o lenei mea, e oo lava iā i latou o ē e talitonu e moni le Tusi Paia, ua lē toe talitonu e tutupu vavega i aso nei? O le a tatou maua le tali i le isi mataupu lea e sosoo mai.

[Faamatalaga pito i lalo]

[Pusa i le itulau 4]

LE POGAI UA LĒ TOE TUTUPU AI VAVEGA

E anoanoaʻi vavega eseese o loo taʻua i le Tusi Paia. (Esoto 7:19-21; 1 Tupu 17:1-7; 18:22-38; 2 Tupu 5:1-14; Mataio 8:24-27; Luka 17:11-19; Ioane 2:1-11; 9:1-7) O le tele o nei vavega, na faailoa mai ai, o Iesu, o le Mesia, ma faamaonia ai na lagolagoina o ia e le Atua. Na faia foʻi e uluaʻi soo o Iesu meaalofa faavavega, e pei o le tautala i gagana eseese, ma le iloa o afioga mai le Atua. (Galuega 2:5-12; 1 Korinito 12:28-31) O na meaalofa faavavega, sa aogā mo le faapotopotoga Kerisiano i lona amataga. Aiseā?

Talu ai, e leʻi tele ni kopi o le Tusi Paia i lenā taimi. Sa masani lava ona na o tagata mauoloa na iai tusi tāʻai po o isi foʻi tusi. I atunuu faapaupau, sa latou lē iloa le Tusi Paia po o lona Tusitala, o Ieova. Sa tuugutu atu aʻoaʻoga faa-Kerisiano. Sa faamaonia e meaalofa faavavega na faaaogā e le Atua le faapotopotoga Kerisiano.

Ae na faamatala mai e Paulo, o le a faalēaogāina po o le a mavae atu nei meaalofa pe a lē toe manaʻomia. “A e pe ni perofetaga, o le a faalēaogāina ia; pe ni gagana, o le a mavae ia; po o le iloa, o le a faalēaogāina lea. Auā ua tatou iloa faalēatoa, ma tatou perofeta faalēatoa; a e peitaʻi pe a oo mai le atoatoa, ona faalēaogāina lea o le mea faalēatoa.”—1 Korinito 13:8-10.

I aso nei, ua maua ai e tagata le Tusi Paia, faapea tusi faasino mau, ma lomifefiloi. E sili atu i le ono miliona Kerisiano ua aʻoaʻoina, o loo fesoasoani atu i isi ina ia maua le poto e uiga i le Atua e faavae i le Tusi Paia. I lea, ua lē toe manaʻomia ai vavega e fai ma molimau iā Iesu Keriso e faapea, o le Faaola tofia a le Atua, pe faamaonia ai foʻi o loo lagolagoina e Ieova ana auauna.