Îi permiţi lui Iehova ‘să te întrebe’?

BIBLIA conţine sute de întrebări care sensibilizează inima. Iehova însuşi foloseşte întrebări pentru a preda adevăruri profunde. De exemplu, El a pus câteva întrebări pentru a-l avertiza pe Cain cu privire la conduita lui greşită (Gen. 4:6, 7). Uneori, doar printr-o întrebare, Iehova a motivat o persoană să acţioneze. Când Iehova a întrebat: „Pe cine să trimit şi cine va merge pentru noi?“, profetul Isaia a răspuns: „Iată-mă! Trimite-mă!“ (Is. 6:8).

Şi Isus, Marele Învăţător, a folosit întrebări eficiente. Evangheliile conţin peste 280 de întrebări puse de Isus. Uneori ele aveau rolul de a-i combate pe cei care-l criticau. Dar, de cele mai multe ori, scopul întrebărilor era să sensibilizeze inima ascultătorilor şi să-i facă să-şi analizeze propria spiritualitate (Mat. 22:41–46; Ioan 14:9, 10). Şi apostolul Pavel, care a scris 14 cărţi ale Scripturilor greceşti creştine, a folosit întrebări în mod eficient (Rom. 10:13–15). De exemplu, în scrisoarea către romani sunt consemnate un număr mare de întrebări. Acestea îi îndeamnă pe cititori să aprecieze „adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi cunoştinţei lui Dumnezeu“ (Rom. 11:33).

În timp ce unele întrebări pretind răspuns, altele îndeamnă la meditare. De cele mai multe ori, evangheliile menţionează cel de-al doilea tip de întrebări. Odată, Isus i-a avertizat pe discipolii săi: „Deschideţi ochii, feriţi-vă de plămădeala fariseilor şi de plămădeala lui Irod!“, adică de ipocrizia şi de învăţăturile lor false (Mar. 8:15; Mat. 16:12). Discipolii n-au înţeles ce a vrut să spună Isus şi au început să se certe pentru că uitaseră să aducă pâine. Să remarcăm modul în care a folosit Isus întrebările în scurta conversaţie care a urmat. „El le-a zis: «De ce vorbiţi că n-aveţi pâine? Tot nu pricepeţi şi nu înţelegeţi? Inima voastră tot nu poate să înţeleagă? „Deşi aveţi ochi, nu vedeţi şi, deşi aveţi urechi, nu auziţi?“ . . . Tot nu înţelegeţi?»“. Întrebările lui Isus i-au determinat pe discipoli să mediteze la adevăratul înţeles al cuvintelor sale (Mar. 8:16–21).

„Să te întreb“

Iehova s-a folosit de multe întrebări pentru a corecta modul de gândire al slujitorului său Iov. Cu ajutorul acestora, El i-a arătat lui Iov cât de neînsemnat era în comparaţie cu Creatorul său (Iov, cap. 38–41). A aşteptat Iehova un răspuns la fiecare întrebare? Se pare că nu. Întrebări precum: „Unde erai tu când am întemeiat pământul?“ au avut, bineînţeles, menirea de a stimula gândirea şi sentimentele lui Iov. După câteva întrebări puse de Iehova, Iov a rămas aproape fără cuvinte. Iată ce a spus el: „Ce să-ţi răspund? Îmi pun mâna la gură“ (Iov 38:4; 40:4). Iov a învăţat lecţia şi s-a umilit. Însă Iehova nu l-a învăţat doar umilinţa. El i-a corectat şi modul de gândire. În ce fel?

Cu toate că Iov era „un om ireproşabil şi drept“, cuvintele sale au scos uneori la iveală un punct de vedere greşit, pe care Elihu l-a observat. De aceea, el l-a mustrat pe Iov „pentru că acesta îşi declarase drept mai degrabă propriul suflet decât pe Dumnezeu“ (Iov 1:8; 32:2; 33:8–12). Prin urmare, întrebările lui Iehova au avut şi rolul de a corecta modul de gândire al lui Iov. Vorbindu-i  din mijlocul unei vijelii, Iehova i-a spus: „Cine este cel care întunecă sfatul prin cuvinte lipsite de cunoştinţă? Încinge-ţi mijlocul, te rog, ca un bărbat viguros, eu să te întreb şi tu să mă lămureşti“ (Iov 38:1–3). Prin întrebări, Iehova a îndreptat apoi atenţia asupra înţelepciunii şi a puterii sale fără margini, demonstrate prin lucrările lui măreţe. Înţelegând acest lucru, Iov a căpătat încredere mai mult ca oricând în judecata lui Iehova şi în modul Său de acţiune. Fără îndoială, a fost o experienţă impresionantă pentru Iov: să fie întrebat de însuşi Dumnezeul Atotputernic!

Cum putem să-i permitem lui Iehova ‘să ne întrebe’?

Dar ce se poate spune despre noi? Ne sunt utile şi nouă întrebările consemnate în Biblie? Cu siguranţă! Ele ne ajută să medităm şi, astfel, să tragem multe foloase. De fapt, Biblia are o putere atât de mare şi datorită întrebărilor profunde pe care le conţine. Într-adevăr, ‘cuvântul lui Dumnezeu este puternic şi poate să discearnă gândurile şi intenţiile inimii’ (Evr. 4:12). Totuşi, pentru a avea foloase maxime, este necesar să ne facem o autoanaliză în lumina acestor întrebări, ca şi cum Iehova însuşi ni le-ar adresa (Rom. 15:4). Să dăm câteva exemple.

„Oare nu va face Judecătorul întregului pământ ce este drept?“ (Gen. 18:25) Avraam a pus această întrebare retorică înainte ca Iehova să judece Sodoma şi Gomora. El a considerat că este imposibil ca Iehova să acţioneze vreodată cu nedreptate, distrugându-i pe cei drepţi împreună cu cei răi. Întrebarea lui Avraam arată cât de puternică era încrederea sa în dreptatea lui Iehova.

Unii ar putea fi tentaţi să facă speculaţii cu privire la hotărârile lui Iehova din viitor, de exemplu, cine va supravieţui Armaghedonului sau cine va fi înviat. În loc să lăsăm astfel de gânduri să ne ocupe mintea, mai bine să ne reamintim întrebarea lui Avraam. Suntem convinşi că Iehova, Tatăl nostru ceresc, ne vrea binele şi avem încredere deplină în dreptatea şi în mila sa. Aşadar, nu vom pierde timp şi energie îngrijorându-ne fără rost, având îndoieli sau purtând discuţii inutile.

„Cine dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga un cot la durata vieţii lui?“ (Mat. 6:27) Adresându-se unei mulţimi în care se aflau şi discipolii săi, Isus a pus această întrebare pentru a sublinia cât de important era pentru ei să se lase în mâinile iubitoare ale lui  Iehova. În aceste ultime zile ale actualului sistem ne confruntăm cu multe îngrijorări, dar, dacă ne concentrăm asupra lor, nu ne prelungim, nici nu ne îmbunătăţim viaţa.

Dacă ne amintim întrebarea lui Isus când ne îngrijorăm din cauza problemelor noastre sau ale celor dragi, putem privi lucrurile în mod potrivit. Astfel, vom alunga grijile şi gândurile negative care ne consumă pe plan mental, afectiv şi fizic. Isus ne asigură că Tatăl ceresc, care hrăneşte păsările cerului şi ‘îmbracă’ vegetaţia câmpului, cunoaşte foarte bine necesităţile noastre (Mat. 6:26–34).

„Poate un om să-şi pună foc în sân fără să i se ardă veşmintele?“ (Prov. 6:27) În primele nouă capitole ale cărţii Proverbele găsim câteva sfaturi înţelepte pe care un tată i le dă fiului său. Întrebarea de mai sus se referă la consecinţele dureroase ale adulterului (Prov. 6:29). Dacă ne dăm seama că avem dorinţe sexuale nepotrivite sau că avem obiceiul să flirtăm, această întrebare este un semnal de alarmă. De fapt, ea se adresează tuturor celor care sunt tentaţi să adopte o conduită nepotrivită. Principiul biblic este practic şi arată în mod clar că ceea „ce seamănă omul, aceea va şi secera!“ (Gal. 6:7).

„Cine eşti tu să-l judeci pe servitorul altuia?“ (Rom. 14:4) În scrisoarea sa către romani, Pavel a scris despre problemele care au apărut în congregaţia din secolul I. Câţiva creştini, provenind din medii culturale diferite, au început să judece deciziile şi acţiunile colaboratorilor în credinţă. Întrebarea lui Pavel le-a reamintit cât este de important să se suporte unii pe alţii şi să lase judecata în mâinile lui Iehova.

Şi în zilele noastre, membrii poporul lui Iehova provin din culturi şi medii diferite. Cu toate acestea, Iehova ne-a strâns laolaltă. Contribuim şi noi la această unitate preţioasă? Dacă suntem înclinaţi să dezaprobăm imediat acţiunile întreprinse de fraţii noştri pe baza conştiinţei, ar fi înţelept să ne punem întrebarea lui Pavel menţionată mai sus.

Întrebările ne apropie de Iehova

Exemplele menţionate subliniază importanţa pe care o au întrebările biblice într-o autoanaliză sinceră. Examinarea contextului fiecărei întrebări ne va ajuta să facem aplicări la situaţia personală. Citind Biblia, vom găsi şi alte întrebări utile. (Vezi chenarul de la pagina 14.)

Pentru a ne modela mintea şi inima potrivit normelor drepte ale lui Iehova, trebuie să ne lăsăm influenţaţi de întrebările profunde din Biblie. După ce Iehova i-a pus mai multe întrebări, Iov a răspuns: „Urechea mea auzise despre tine, dar acum ochiul meu te vede“ (Iov 42:5). Da, Iehova a devenit şi mai real pentru Iov, ca şi cum ar fi fost înaintea ochilor săi! Discipolul Iacov a spus mai târziu: „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi!“ (Iac. 4:8). Să permitem fiecărui pasaj biblic, inclusiv întrebărilor, să ne ajute să progresăm din punct de vedere spiritual şi să-l „vedem“ mai clar pe Iehova!

[Chenarul de la pagina 14]

Cum te pot ajuta următoarele întrebări să-ţi însuşeşti punctul de vedere al lui Iehova?

▪ „Îi plac lui Iehova ofrandele arse şi jertfele la fel de mult ca ascultarea de glasul lui Iehova?“ (1 Sam. 15:22)

▪ „Cel ce a întocmit ochiul nu vede?“ (Ps. 94:9)

▪ „Când oamenii îşi caută propria glorie, este aceasta glorie?“ (Prov. 25:27)

▪ „Pe drept te-ai aprins tu de mânie?“ (Iona 4:4)

▪ „Ce folos va avea un om dacă va câştiga întreaga lume, dar îşi va pierde sufletul?“ (Mat. 16:26)

▪ „Cine ne va separa de iubirea lui Cristos?“ (Rom. 8:35)

▪ „Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit?“ (1 Cor. 4:7)

▪ „Ce părtăşie are lumina cu întunericul?“ (2 Cor. 6:14)

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Ce a învăţat Iov din întrebările lui Iehova?