Pe apele năvalnicului Mekong

FLUVIUL Mekong străbate şase ţări asiatice, susţinând existenţa a circa 100 de milioane de oameni din aproape 100 de grupuri etnice şi populaţii indigene. Din acest râu se obţin anual 1,3 milioane de tone de peşte, cantitate de patru ori mai mare decât cea obţinută din Marea Nordului! Având o lungime de 4 350 km, Mekongul este cel mai lung curs de apă din sud-estul Asiei. Şi, pentru că străbate mai multe ţări, râul a căpătat numeroase nume, cel mai cunoscut fiind Mekong, o prescurtare de la denumirea thailandeză Mae Nam Khong.

Născut pe înălţimile lanţului Himalaya, Mekongul se prăvăleşte năvalnic pe versanţii munţilor, străbătând apoi învolburat defileuri adânci. În China este numit Lancang. La ieşirea de pe teritoriul Chinei, apele lui au parcurs deja aproape jumătate din lungimea totală a râului. Până aici, râul are o cădere de nu mai puţin de 4 500 m. În a doua jumătate a traseului său, Mekongul are o cădere de numai 500 m, înaintând acum mai domolit spre gurile de vărsare. Când părăseşte China, fluviul formează graniţa dintre Myanmar şi Laos şi o bună parte din graniţa dintre Laos şi Thailanda. În Cambodgia se desparte formând două braţe ce pătrund apoi pe teritoriul Vietnamului, unde se ramifică. După ce-şi făureşte delta, Mekongul se varsă în Marea Chinei de Sud.

Spre sfârşitul anilor 1860, francezii au încercat să găsească o cale navigabilă în susul râului Mekong, spre China. Speranţele le-au fost însă spulberate, când în apropierea oraşului Kratie (Cambodgia) au întâlnit repezişuri, iar în sudul Laosului o uluitoare succesiune de cascade, numite Cascadele Khone. Debitul de apă ce se prăvăleşte în aceste cascade îl depăşeşte cu mult pe cel al oricărei alte cascade din lume, fiind de două ori mai mare chiar şi decât debitul cascadei Niagara, situată de-a curmezişul hotarului dintre Canada şi Statele Unite.

Un râu ce freamătă de viaţă

Mekongul are o mare valoare economică pentru sud-estul Asiei. Atât oraşul Vientiane, capitala Laosului, cât şi oraşul Phnom Penh, capitala Cambodgiei, sunt porturi fluviale. În cursul inferior, Mekongul reprezintă „sângele“ Vietnamului. Aici, fluviul se ramifică formând  şapte braţe ce alimentează delta. Suprafaţa acesteia este de 40 000 km², canalele ei având o lungime totală de 3 200 km. Mekongul aduce cu sine nu numai apa necesară irigării terenurilor şi a orezăriilor, ci şi preţioase aluviuni ce le permit agricultorilor să obţină trei culturi de orez anual. Într-adevăr, Vietnamul este al doilea mare exportator, după Thailanda, al acestui aliment de bază.

Circa 1 200 de specii de peşti trăiesc în apele Mekongului, unele specii, între care şi crevetele, sunt crescute în scop comercial. Un peşte foarte căutat pe plan local este rielul (Cirrhinus caudimaculatus), a cărui faimă se datorează monedei cambodgiene, rielul, denumită după numele lui. Mekongul este şi locuinţa unor specii periclitate precum somnul, care poate atinge o lungime de 2,75 m. În 2005, pescarii au prins cu năvodul un somn de 290 kg, probabil cel mai mare peşte de apă dulce pescuit vreodată în lume! O altă specie pe cale de dispariţie, cel puţin în apele Mekongului, este delfinul de Irrawaddy (Orcaella brevirostris). Potrivit cercetătorilor, în râu s-ar putea să nu mai fi rămas decât vreo 100 de exemplare.

Mekongul nu este numai sursa de hrană a milioane de oameni, ci şi o cale de navigaţie pentru vase de toate mărimile: de la şalupe, la vase mai mari pentru transportul de mărfuri şi cargoboturi ce vin dinspre ocean sau se îndreaptă spre el. Mekongul este şi un punct de atracţie turistică, mulţi turişti preferând să treacă de Cascadele Khone pentru a vizita oraşul Vientiane. Renumit pentru canalele sale, pagodele şi locuinţele lacustre, oraşul este un centru comercial, politic şi religios de mai bine de 1 000 de ani. Din Vientiane, turistul îşi poate continua periplul în susul râului până în Louangphrabang. Acest oraş portuar a fost cândva capitala unui extins stat thailandez-laoţian, iar o vreme, chiar şi în epoca dominaţiei franceze, capitala regală a Laosului. De fapt, atmosfera ce domneşte în acest oraş istoric are chiar şi acum un puternic iz colonial.

Cei ce trăiesc pe malurile Mekongului au asistat în ultima vreme la schimbări tulburătoare: pescuitul distructiv, despăduririle şi construirea unor baraje hidroelectrice masive au întunecat perspectivele fluviului. În ochii multor oameni, situaţia pare că scapă de sub control. Dar aşa să fie oare?

Biblia ne promite totuşi că, în curând, Creatorul nostru iubitor va interveni în treburile oamenilor prin intermediul Regatului său (Daniel 2:44; 7:13, 14; Matei 6:10). Sub îndrumarea acestui guvern mondial perfect, întregul pământ va fi readus la starea de perfecţiune, iar râurile vor ‘bate din palme’ de bucurie, în sens simbolic (Psalmul 98:7–9). Cu certitudine, la aceste aplauze va lua parte şi Mekongul.

[Harta de la pagina 24]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

CHINA

MYANMAR

LAOS

THAILANDA

CAMBODGIA

VIETNAM

Fluviul Mekong

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Orezării, Delta Mekongului

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Circa 1 200 de specii de peşti înoată în apele Mekongului

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Piaţă plutitoare, Vietnam

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 24]

Orezării: ©Jordi Camí/age fotostock; la pescuit: ©Stuart Pearce/World Pictures/age fotostock; în fundal: © Chris Sattlberger/Panos Pictures

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 25]

Piaţă: ©Lorne Resnick/age fotostock; femeie: ©Stuart Pearce/World Pictures/age fotostock