Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E vî ia outou te moemoe

E vî ia outou te moemoe

E vî ia outou te moemoe

O VAI te nehenehe e parau e aita roa ˈtu ratou i faaruru aˈenei i te oto ta te moemoe e hopoi mai? Mea rahi te tumu e moemoe ai te taata. Te moemoe puai roa ˈˈe râ, to te mau vahine ïa aita roa ˈtu i faaipoipo aore ra to te mau vahine ivi aore ra te mau vahine i taa.

Ei hiˈoraa, te faatia ra te hoê vahine Kerisetiano apî, o Frances te iˈoa, e: “I te 23raa o to ˈu matahiti, ua faaipoipo to ˈu mau hoa atoa e o vau anaˈe tei toe mai.” a E nehenehe te moemoe e rahi mai a mairi ai te mau matahiti e a iti roa mai ai te mau tiaturiraa o te faaipoiporaa. “Aita roa ˈtu vau i hinaaro e faaea taa noa, e e hinaaro noa vau e faaipoipo ia itea mai te hoê hoa,” ta Sandra ïa e faˈi ra, fatata to ˈna e 50 matahiti i teie nei. Te faaite ra o Angela, e 50 matahiti, e: “Aita vau i faaoti e faaea taa noa, no to ˈu râ huru tupuraa. Mea iti roa te mau taeae taa noa i te tuhaa fenua i reira vau i te tonoraahia ei pionie taa ê.”

Te mea e haapopouhia, oia ïa mea rahi te mau vahine Kerisetiano e maiti ra eiaha e faaipoipo no te pee ma te haapao maitai i te aˈoraa a Iehova e faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu.’ (Korinetia 1, 7:39) Te farii maitai ra te tahi pae e faaea taa noa, area no te tahi atu râ, te puai noa ˈtura to ratou hinaaro e faaipoipo e e fanau i te tamarii a mairi ai te mau matahiti. “To ˈu apiti tamau, o te ereraa ïa i te pae aau, no te mea aita to ˈu e hoa faaipoipo,” ta Sandra ïa e faˈi ra.

E nehenehe atoa te haapaoraa i te mau metua ruhiruhia e faarahi atu â i te moemoe. “I te mea e aita ta ˈu e tane, ua tiaturi te fetii e na ˈu e haapao i to matou nau metua ruhiruhia,” ta Sandra ïa e parau ra. “E 20 matahiti to ˈu amoraa i te tuhaa rahi o teie hopoia, noa ˈtu e e ono matou tamarii. Ahiri e e tane ta ˈu, mea ohie roa ˈtu ïa te oraraa no te mea e nehenehe oia e turu mai ia ˈu.”

Te faahiti ra o Frances i te tahi atu mea o te faarahi ra i to ˈna moemoe. Te faatia ra oia e: “I te tahi taime, e ui roa mai te taata ia ˈu e, ‘No te aha oe e ore ai e faaipoipo?’ Ia au i tera parau, mai te huru ra e na ˈu te hape e faaea taa noa ˈi au. I te mau faaipoiporaa atoa ta ˈu e haere, e ui mai te tahi taata i teie uiraa faataiâ, ‘Afea oe e faaipoipo ai?’ E e haamata vau i te feruri e, ‘Mai te peu e aita te mau taeae maitatai i te pae varua e anaanatae ra ia ˈu, peneiaˈe aita vau e faahotu ra i te mau huru maitatai Kerisetiano e hinaarohia aore ra e ere paha vau i te mea nehenehe.’”

Nafea te huru moemoe o te aau e vî ai? Mai te peu e aita e ravea, eaha ta vetahi ê e nehenehe e rave no te tauturu?

A turui i nia ia Iehova

Ua himene te papai salamo e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22) Te auraa mau o te taˈo “hopoia” i roto i te papai Hebera, oia ïa “tufaa,” e te faataa ra te reira i te mau haapeapearaa e te mau ahoaho ta tatou e faaruru no ta tatou tufaa i roto i te oraraa. O Iehova tei ite maitai aˈe i teie mau hopoia ia tatou iho e e nehenehe oia e horoa mai i te puai no te faaruru atu. Maoti to Angela turuiraa i nia i te Atua ra o Iehova i vî ai ia ˈna te huru moemoe o te aau. No nia i ta ˈna taviniraa taime taatoa, te haamanaˈo ra oia e: “I to ˈu haamataraa i te taviniraa pionie, mea atea roa to mâua to ˈu apiti faaearaa i te amuiraa fatata roa ˈˈe. Ua haapii mâua i te turui i nia ia Iehova, e ua tauturu mai te reira ia ˈu i roto i to ˈu oraraa taatoa. Ia ô mai te mau manaˈo faatoaruaru, e paraparau vau ia Iehova e e tauturu mai oia ia ˈu. Ua riro te Salamo 23 ei tamahanahanaraa rahi no ˈu, e e pinepine au i te taio atu.”

E hopoia rahi atoa ta te aposetolo Paulo i amo. E toru aˈe taime to ˈna ‘aniraa i te Fatu ia faataa ê i te tara i roto i to ˈna tino.’ Aita o Paulo i tauturuhia na roto i te hoê semeio, ua fanaˈo râ oia i te hoê parau tǎpǔ e na te maitai rahi o te Atua e turu ia ˈna. (Korinetia 2, 12:7-9) Ua itea atoa mai ia Paulo te ravea no te mauruuru. Ua papai oia i muri aˈe e: “Te mau vahi atoa, e te mau mea atoa ra ua pii ïa vau, i te paia e te poia; i te taoˈa rahi e te veve. E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna], tei tauturu mai ia ˈu ra.”—Philipi 4:12, 13; MN.

Nafea tatou e fanaˈo ai i te puai o te Atua ia toaruaru aore ra ia moemoe tatou? Teie ta Paulo i papai: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Te faaohipa ra Sandra i teie manaˈo paari. Te faataa ra oia e: “Ei vahine taa noa, mea rahi te taime o vau anaˈe. E horoa mai te reira i te taime maitai no te pure ia Iehova. Ua piri roa vau ia ˈna e e nehenehe ta ˈu e paraparau noa ia ˈna no nia i to ˈu mau fifi e to ˈu mau oaoa.” E te na ô ra o Frances e: “E tia noa ia ˈu ia aro i te mau manaˈo faatoaruaru. E tauturu rahi râ te faaite-roa-raa ˈtu i te mau huru o to ˈu aau ia Iehova. Ua papu ia ˈu e te haapao ra Iehova i te mau mea atoa e ohipa ra i nia i to ˈu ea pae varua e te maitairaa o to ˈu aau.”—Timoteo 1, 5:5.

“E faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoia”

I roto i te fetii taeae Kerisetiano, aita e faufaa ia amo tatou anaˈe i ta tatou mau hopoia. “E faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoia, e na reira i te faatia i te ture a te Mesia ra,” ta te aposetolo Paulo ïa i aˈo. (Galatia 6:2) Maoti to tatou auhoaraa e te tahi atu mau Kerisetiano, e noaa mai ia tatou te “parau maitai” faaitoito o te haamâmâ i te hopoia o te moemoe.—Maseli 12:25.

A hiˈo atoa na eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te tamahine a Iepheta, haava no Iseraela. Hou to ˈna upootiaraa i nia i te mau nuu enemi a Amona, ua euhe Iepheta e e horoa oia na Iehova i te taata matamua o to ˈna utuafare o te haere mai e haapopou ia ˈna. O ta ˈna tamahine taua taata ra. (Mau tavana 11:30, 31, 34-36) Noa ˈtu e e tia ia ˈna ia faaea taa noa e ia haapae i to ˈna hinaaro natura e haamau i te hoê utuafare, ua farii te tamahine a Iepheta i teie euhe e ua tavini atura i te sekene i Silo e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Ua haamoehia anei ta ˈna haapaeraa? Aita roa ˈtu: “E haere â te mau tamahine i Iseraela ra i te mau matahiti atoa e oto i te tamahine a Iepheta ati Gileada; taimaha mahana i te matahiti hoê ia haere.” (Mau tavana 11:40) Oia, e nehenehe te haapopouraa e faaitoito i te feia e fanaˈo atu. No reira, eiaha tatou e haamoe i te haapopou i te feia e au.

Mea maitai atoa ia hiˈo tatou i to Iesu hiˈoraa. Noa ˈtu e e ere i te mea matauhia e te ati Iuda ia paraparau te tane e te vahine, ua tia ˈtu Iesu i pihai ia Maria raua Mareta. Peneiaˈe, e vahine ivi raua aore ra aita i faaipoipo. Ua hinaaro Iesu e ia fanaˈo raua toopiti i te mau maitai pae varua o to ˈna auhoaraa. (Luka 10:38-42) E nehenehe tatou e pee i to Iesu hiˈoraa na roto i te titau-manihini-raa i to tatou mau tuahine taa noa i te pae varua ia faaanaanatae tatou e na roto i te faanahoraa i te poro e o ratou. (Roma 12:13) Te mauruuru ra anei ratou no te reira? Teie ta te hoê tuahine i parau: “Ua ite au e mea here e mea au na te mau taeae ia ˈu, teie râ, te mauruuru nei au ia haapao roa ˈtu â mai ratou ia ˈu.”

“I te mea e aita to matou e apiti,” ta Sandra ïa e faataa ra, “e hinaaro atu â matou ia herehia matou, ia riro ei melo no te fetii o te mau taeae e te mau tuahine pae varua.” Parau mau, te haapao ra Iehova i tera mau taata, e e turu tatou ia ˈna ia faaite tatou ia ratou e mea hinaaro e mea here na tatou ia ratou. (Petero 1, 5:6, 7) E ite te taata ia haapao tatou ia ratou, no te mea “o tei hamani maitai i te taata rii ra, ua horoa oia i te taoˈa na Iehova; e na [te Atua ra o Iehova] e hopoi mai i ta ˈna utua.”—Maseli 19:17.

‘E riro ta te taata nei hopoia ei nia ia ˈna iho’

Noa ˈtu e e nehenehe vetahi ê e tauturu e e mea faaitoito roa ta ratou turu, “e riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.” (Galatia 6:5) No te amo râ i te hopoia o te moemoe, e tia ia tatou ia haapao maitai i te tahi mau mea atâta. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e vî i te moemoe mai te peu e e mamû noa tatou. I te tahi aˈe pae, e nehenehe e vî ia tatou te moemoe maoti te here. (Korinetia 1, 13:7, 8) O te horoaraa e te tufaraa te ravea maitai roa ˈˈe no te ite i te oaoa—noa ˈtu eaha to tatou mau huru tupuraa. (Ohipa 20:35) “Aita i rahi to ˈu taime no te feruri i te moemoe,” ta te hoê tuahine pionie hahaa ïa e parau ra. “Ia manaˈo vau e mea faufaa vau e ia rahi ta ˈu ohipa, eita vau e moemoe.”

E tia atoa ia tatou ia haapao maitai ia ore te moemoe ia turai ia tatou ia topa i roto i te hoê taairaa paari ore. Ei hiˈoraa, mea peapea roa ia vaiiho i te hinaaro e faaipoipo ia tapiri i to tatou mata i mua i te mau fifi e rave rahi e tupu mai ia faaipoipo i te hoê taata tiaturi ore e i mua iho â râ i te aˈoraa paari bibilia e ape i tera huru taairaa! (Korinetia 2, 6:14) Teie ta te hoê vahine Kerisetiano tei taa i parau: “Te vai ra te hoê mea ino roa ˈˈe i te faaea-taa-noa-raa. Te haperaa te taata e faaipoipo.”

Ia ore anaˈe te hoê fifi e matara, e tia ia tatou ia faaoromai no te hoê aˈe taime. Maoti te tauturu a te Atua, e nehenehe tatou e faaoromai i te moemoe. A tamau noa ˈi tatou i te tavini ia Iehova, ia papu ia tatou e ia tae i te hoê mahana e haapaohia to tatou mau hinaaro atoa ma te hoê ravea maitai roa ˈˈe.—Salamo 145:16.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te iˈoa o te mau vahine i faahitihia.

[Hohoˈa i te api 28]

E vî ia outou te moemoe na roto i te horoaraa e te tufaraa