Salt la conţinut

Salt la cuprins

Poţi sluji unde este nevoie mai mare de vestitori?

Poţi sluji unde este nevoie mai mare de vestitori?

 Poţi sluji unde este nevoie mai mare de vestitori?

„Duceam o viaţă confortabilă, dar nu voiam ca noi sau fiii noştri să cădem pradă materialismului. Eu şi soţia mea am slujit ca misionari şi ne doream din nou acea viaţă simplă şi frumoasă.“

ÎNFLĂCĂRAŢI de dorinţa de a sluji unde era nevoie de vestitori, Ralph şi Pam din Statele Unite au scris în 1991 mai multor filiale. Cea din Mexic le-a răspuns că ‘ogoarele erau albe pentru seceriş’ în teritoriul de limbă engleză de aici (Ioan 4:35). Prin urmare, Ralph, Pam şi cei doi copii ai lor, de 8 şi 12 ani, au acceptat imediat invitaţia şi au început să facă pregătiri de plecare.

Un teritoriu imens

Ralph relatează: „Înainte să plecăm, unii fraţi bine intenţionaţi ne-au spus: «E periculos să vă mutaţi în altă ţară!», «Ce-o să faceţi dacă vă-mbolnăviţi?», «De ce să mergeţi acolo? Chiar credeţi că pe vorbitorii de engleză îi interesează adevărul?». Noi însă ne hotărâserăm. La urma urmei, înainte să luăm această decizie, am cântărit bine lucrurile. Ne gândeam la ea de ani buni. N-am făcut datorii pe termen lung, chiar am pus bani deoparte şi am discutat mult despre dificultăţile pe care le-am fi putut întâmpina“.

Ajunşi în Mexic, au vizitat filiala. Fraţii le-au arătat harta Mexicului şi le-au zis: „Iată teritoriul vostru!“. Ralph şi Pam s-au stabilit împreună cu cei doi copii în San Miguel de Allende (la circa 240 km nord-vest de Ciudad de México). Aici era plin de străini. După trei ani, în oraş s-a format o congregaţie de limbă engleză, prima din Mexic, cu 19 vestitori. Şi nu era decât începutul!

În Mexic trăiesc aproximativ un milion de cetăţeni americani. În plus, mulţi medici, avocaţi, studenţi şi alţi mexicani vorbesc engleza. Ralph spune: „Ne-am rugat să primim mai mulţi lucrători. Chiar aveam o cameră liberă pentru fraţii şi surorile care veneau aici «să spioneze ţara», după cum spune Biblia“ (Num. 13:2).

 O viaţă mai simplă pentru un serviciu mai bogat

Curând, au sosit alţi fraţi şi surori dornici să se implice mai mult în predicare. Printre ei s-au numărat Bill şi Kathy, din Statele Unite, care slujeau deja de 25 de ani în teritorii unde era mare nevoie de vestitori. Se gândeau să înveţe limba spaniolă, însă, după ce s-au mutat în Ajijic, şi-au schimbat planurile. Acest oraş, aflat pe malul lacului Chapala, este o oază de linişte pentru nenumăraţi pensionari americani. Bill relatează: „Am depus multe eforturi să găsim vorbitori de limbă engleză interesaţi de adevăr“. Doi ani mai târziu, Bill şi Kathy au avut bucuria de a vedea formarea celei de-a doua congregaţii de limbă engleză din Mexic.

Alţi Martori care şi-au simplificat viaţa şi s-au mutat în Mexic au fost Ken şi Joanne, împreună cu fiica lor Britanny, din Canada. Ken povesteşte: „Ne-a fost tare greu să locuim într-o zonă unde zile întregi n-aveam apă caldă sau curent electric şi nu puteam vorbi la telefon“. Însă ce sentiment de împlinire le-a adus predicarea! În scurtă vreme, Ken a fost numit slujitor auxiliar, iar după doi ani, bătrân de congregaţie. Britanny nu s-a integrat imediat în congregaţia mică de limbă engleză, unde nu prea erau tineri. Totuşi, şi-a făcut nenumăraţi prieteni în toată ţara participând la diverse proiecte de construire de Săli ale Regatului.

Patrick şi Roxanne, din Texas, au fost încântaţi la gândul că puteau predica într-un teritoriu de limbă engleză nu departe de Statele Unite. „Vizitând Monterrey, oraş din nord-estul Mexicului, am simţit că Iehova vrea să venim aici ca să dăm o mână de ajutor“, spune Patrick. În doar cinci zile au reuşit să-şi vândă casa şi să plece. Au acţionat la fel ca Pavel, care ‘a trecut în Macedonia să ajute’ oamenii de acolo (Fap. 16:9). N-a fost simplu să-şi câştige existenţa în Mexic, dar, în numai doi ani, au avut satisfacţia de a vedea că micul grup de 17 Martori a devenit o congregaţie cu 40 de vestitori.

Jeff şi Deb au gustat şi ei din bucuria de a-şi extinde serviciul şi de a duce o viaţă mai simplă. Ei şi-au vândut spaţioasa locuinţă din Statele Unite şi s-au mutat într-un mic apartament din Cancún, oraş de pe coasta estică a Mexicului. În trecut participau la congrese lângă casă, în săli cu aer condiţionat. Acum însă trebuiau să călătorească opt ore pentru a ajunge la cel mai apropiat congres ţinut în limba engleză, pe stadion. Totuşi, mare le-a fost bucuria să ajute la formarea unei congregaţii cu aproximativ 50 de vestitori în Cancún!

Şi unii fraţi mexicani s-au pus la dispoziţie să le predice vorbitorilor de limbă  engleză. Să luăm un exemplu. Auzind de prima congregaţie de limbă engleză, din San Miguel de Allende, al cărei teritoriu era întregul Mexic, Rubén şi familia sa şi-au oferit imediat sprijinul. Aceasta însemna să înveţe engleza, să se adapteze la o nouă cultură şi să parcurgă săptămânal o distanţă considerabilă până la întruniri: 800 de kilometri! Rubén povesteşte: „Le-am depus mărturie unor străini care locuiau de ani de zile în Mexic fără să fi auzit mesajul despre Regat în limba lor maternă. Unii ne-au mulţumit cu lacrimi în ochi“. După ce au ajutat această congregaţie, Rubén şi familia lui au slujit ca pionieri în Guanajuato, în centrul Mexicului, contribuind la alcătuirea unei congregaţii de limbă engleză cu peste 30 de vestitori. În prezent, ei lucrează alături de un grup de limbă engleză din Irapuato, lângă Guanajuato.

Predicarea în cartiere bogate

Mulţi locuitori ai Mexicului vorbesc engleza. Se ajunge greu cu vestea bună la ei, întrucât locuiesc în zone bogate şi, de cele mai multe ori, la uşă răspund servitoare. Şi, chiar dacă din întâmplare răspund proprietarii, ei nu doresc să asculte mesajul despre Regat deoarece cred că Martorii lui Iehova sunt o sectă locală neînsemnată. Dar, când sunt vizitaţi de Martori din străinătate, unii devin receptivi.

 Gloria locuieşte în oraşul Querétaro, din centrul ţării. Ea spune: „Deşi mai mulţi Martori mexicani au încercat să discute cu mine despre Biblie, n-am vrut să-i ascult. După un timp însă, familia şi prietenii mei au început să aibă probleme mari. Eram foarte deprimată şi l-am implorat pe Dumnezeu să m-ajute să scap de necazuri. La scurt timp, la uşă a sunat o femeie. Întrucât nu vorbea decât engleza, fiind din Statele Unite, m-a întrebat dacă cineva din familie cunoştea această limbă. Eram curioasă să aflu ce avea de spus şi i-am zis că putea sta de vorbă cu mine. Totuşi, mă întrebam: «Ce caută străina asta în cartierul meu?». Dar îi cerusem un semn lui Dumnezeu şi m-am gândit că poate ăsta era răspunsul lui“. În ciuda opoziţiei familiei, Gloria a acceptat un studiu biblic, a progresat rapid şi s-a botezat. În prezent este pionieră regulară, slujindu-i lui Iehova alături de soţul şi fiul ei.

Răsplătiţi pentru sacrificiile lor

E o provocare să slujeşti unde este nevoie de vestitori, dar recompensele sunt nenumărate. Ralph, menţionat la început, confirmă acest adevăr: „Am condus studii biblice cu oameni din China, Jamaica, Marea Britanie, Suedia şi chiar cu persoane cu o înaltă poziţie socială din Ghana. Unii dintre ei au devenit slujitori cu timp integral. De-a lungul anilor, sub ochii noştri s-au format şapte congregaţii de limbă engleză. Fiii noştri au început şi ei pionieratul, iar în prezent slujesc la Betelul din Statele Unite“.

Azi, în Mexic sunt 88 de congregaţii şi mai multe grupuri de limbă engleză. Ce a contribuit la această creştere rapidă? Un motiv este că în Mexic există mulţi vorbitori de limbă engleză care nu au discutat niciodată cu Martorii lui Iehova. În plus, unii reacţionează favorabil deoarece, departe de ţara lor, nu întâmpină presiuni din partea familiei sau a prietenilor. Alţii acceptă un studiu biblic fiindcă au ieşit la pensie şi au mai mult timp pentru lucrurile spirituale. Şi, nu în ultimul rând, peste o treime din vestitorii din congregaţiile de limbă engleză sunt pionieri, având un aport semnificativ la zelul şi progresul acestor congregaţii.

Şi tu poţi avea multe binecuvântări

Fără îndoială, şi alţi oameni din întreaga lume vor da atenţie mesajului despre Regat când îl vor auzi în limba lor maternă. Prin urmare, este foarte încurajator că mulţi fraţi şi surori cu preocupări spirituale — tineri şi vârstnici, celibatari sau căsătoriţi — se mută unde este mai mare nevoie de vestitori. E adevărat, se confruntă cu greutăţi, însă ele pălesc în comparaţie cu bucuria de a-i găsi pe cei sincer interesaţi de adevăr. Ai putea face şi tu astfel de schimbări? Te poţi muta în zone din ţara ta sau chiar din altă ţară unde este nevoie de proclamatori? * (Luca 14:28–30; 1 Cor. 16:9) Dacă da, fii sigur că vei avea parte de mari binecuvântări!

[Notă de subsol]

^ par. 21 Vezi cartea Organizaţi pentru a înfăptui voinţa lui Iehova, paginile 111, 112.

[Chenarul de la pagina 21]

Fericirea lor nu trece neobservată

Beryl s-a mutat din Anglia în Canada, unde a lucrat ca manager al unor companii internaţionale. În plus, era călăreţ profesionist şi chiar a fost aleasă să reprezinte Canada la Jocurile Olimpice din 1980. După ce a ieşit la pensie, ea şi soţul ei s-au stabilit în Chapala (Mexic). Când luau masa în oraş, Beryl remarca deseori pensionari ce vorbeau engleza şi pe al căror chip se citea bucuria. După ce se prezenta, îi întreba ce făceau în Mexic. Aproape de fiecare dată, constata că acei oameni erau Martori ai lui Iehova. Beryl şi soţul ei s-au gândit că dacă fericirea şi sensul vieţii au legătură cu Dumnezeu, trebuie şi ei să-L cunoască. Ea a asistat mai multe luni la întrunirile creştine şi a început un studiu biblic. Apoi s-a botezat şi a slujit câţiva ani ca pionieră regulară.

[Chenarul de la pagina 22]

„Este o binecuvântare să-i avem în mijlocul nostru!“

Fraţii locali îi apreciază nespus pe Martorii care vin din alte ţări pentru a-i ajuta în predicare. O filială din arhipelagul Antilelor a scris: „Dacă sutele de fraţi străini ar pleca, congregaţiile ar avea de suferit. Este o binecuvântare să-i avem în mijlocul nostru!“.

Biblia spune că „femeile care anunţă vestea bună sunt o mare armată“ (Ps. 68:11). Aşadar, nu este de mirare că printre Martorii ce slujesc în străinătate se numără şi multe surori necăsătorite. Ele dau dovadă de altruism şi le sunt de mare ajutor congregaţiilor. O filială din Europa Răsăriteană a remarcat: „Numeroase congregaţii sunt alcătuite în proporţie de 70 la sută din surori. Multe dintre ele sunt noi la adevăr. Cât de utilă este deci instruirea dată de pionierele din străinătate! Într-adevăr, ele sunt un dar pentru noi“.

Dar cum văd pionierele predicarea peste hotare? „Problemele nu sunt deloc puţine“, spune Angelica, o soră celibatară ce are în jur de 35 de ani şi slujeşte de câţiva ani în altă ţară. „Am fost repartizată într-un oraş unde la tot pasul vedeam suferinţă. Zi de zi trebuia să merg pe drumuri noroioase. Însă eram fericită că-i puteam ajuta pe oameni să afle adevărul. În plus, m-a mişcat recunoştinţa surorilor locale care mi-au mulţumit adesea pentru ceea ce făceam în folosul lor. Una dintre ele chiar mi-a spus că a început pionieratul regular văzând sacrificiile mele“.

Un alt exemplu este cel al lui Sue, o pionieră ce are puţin peste 50 de ani. Ea povesteşte: „Bineînţeles, te confrunţi şi cu încercări, dar sunt nesemnificative în comparaţie cu binecuvântările de care ai parte. Predicarea este foarte frumoasă! Merg mult în lucrare cu surori tinere şi le împărtăşesc idei din Biblie sau din publicaţii care le ajută să depăşească diverse probleme. Ele văd că perseverez ca pionieră fără să fiu căsătorită şi că înfrunt astfel singură greutăţile. Îmi spun adesea că exemplul meu le încurajează să facă şi ele faţă necazurilor. Mă bucur nespus că le pot fi de folos!“.

[Harta de la pagina 20]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

MEXIC

Monterrey

Guanajuato

Irapuato

Ajijic

Chapala

Lacul Chapala

San Miguel de Allende

Querétaro

CIUDAD DE MÉXICO

Cancún

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Unii Martori se bucură să le depună mărturie străinilor care aud pentru prima dată vestea bună