Barzilai: un om conştient de limitele sale

‘DE CE să fiu o povară pentru tine?’ Aceste cuvinte i-au fost adresate lui David, regele Israelului, de către Barzilai, un bărbat în vârstă de optzeci de ani. Biblia spune despre el că era „un om foarte bogat“ (2 Samuel 19:32, 35). Barzilai locuia în ţinutul Galaadului, o regiune muntoasă aflată la est de râul Iordan. — 2 Samuel 17:27; 19:31.

În ce împrejurări i-a spus el aceste cuvinte lui David, şi de ce i-a vorbit el astfel?

Răzvrătire împotriva regelui

David se afla în pericol. După ce ‘furase inima bărbaţilor lui Israel’, Absalom, fiul lui David, a uzurpat tronul. Era clar că Absalom nu avea să cruţe niciun om care-i era loial tatălui său. De aceea, David împreună cu slujitorii săi au părăsit Ierusalimul (2 Samuel 15:6, 13, 14). Când David a ajuns în Mahanaim, o regiune situată la est de Iordan, Barzilai i-a venit în ajutor.

Acesta împreună cu alţi doi bărbaţi, Şobi şi Machir, i-au oferit cu generozitate multe provizii. Aceşti trei supuşi loiali i-au arătat lui David că înţelegeau situaţia disperată în care se aflau el şi oamenii lui. Barzilai, Şobi şi Machir i-au spus: „Poporul este flămând, obosit şi însetat în pustiu“. Ei au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le satisface necesităţile, oferindu-le lui David şi oamenilor lui paturi,  grâu, orz, făină, cereale prăjite, bob, linte, miere, unt, oi, precum şi alte lucruri materiale. — 2 Samuel 17:27-29.

Să nu uităm că oricine îl ajuta pe regele de drept îşi punea viaţa în pericol. Absalom n-ar fi lăsat nepedepsit un astfel de om. Prin urmare, sprijinindu-l cu loialitate pe David, Barzilai a dat dovadă de curaj.

Situaţia se schimbă radical

Imediat după aceea, armata rebelului Absalom a ajuns să se confrunte cu oamenii lui David în pădurea lui Efraim, probabil în apropiere de Mahanaim. Armata lui Absalom a fost înfrântă, „iar măcelul a fost mare în ziua aceea“. Deşi a încercat să scape, Absalom a fost imediat ucis. — 2 Samuel 18:7-15.

Din nou, David era regele necontestat al Israelului. Acum oamenii lui nu mai erau nevoiţi să fie fugari. Mai mult, prin loialitatea arătată faţă de David, ei i-au câştigat respectul şi recunoştinţa.

Când David se pregătea să se întoarcă la Ierusalim, „Barzilai, galaaditul, a coborât de la Roghelim ca să meargă cu regele la Iordan, să-l însoţească până la Iordan“. Atunci, David i-a zis lui Barzilai: „Treci şi tu cu mine şi mă voi îngriji de hrana ta la mine, în Ierusalim“. — 2 Samuel 19:15, 31, 33.

Fără îndoială, David apreciase foarte mult ajutorul lui Barzilai. După cât se pare, regele nu dorea pur şi simplu să-l răsplătească îngrijindu-se de necesităţile lui materiale. Fiind bogat, Barzilai nu avea nevoie de un asemenea sprijin. David a dorit ca acest om în vârstă să fie alături de el la curtea regală probabil datorită calităţilor lui admirabile. Ar fi fost o onoare pentru Barzilai să se afle permanent la curte, întrucât ar fi avut ocazia să se bucure de privilegiile pe care le aducea prietenia regelui.

Modestie şi realism

Ca răspuns la invitaţia regelui David, Barzilai a spus: „Câte mai sunt zilele anilor vieţii mele, ca să urc cu regele la Ierusalim? Am optzeci de ani astăzi. Aş putea eu să mai deosebesc binele de rău? Sau ar putea slujitorul tău să mai simtă gustul mâncării şi al băuturii? Sau aş mai putea eu să ascult glasul cântăreţilor sau al cântăreţelor?“ (2 Samuel 19:34, 35). Astfel, Barzilai a refuzat plin de respect invitaţia lui David şi un privilegiu deosebit. Dar de ce?

Probabil că unul dintre motivele pentru care Barzilai a luat această decizie a fost vârsta sa înaintată şi limitele impuse de ea. Poate că Barzilai s-a gândit că nu mai avea mult de trăit (Psalmul 90:10). El nu precupeţise niciun efort pentru a-l sprijini pe David, însă era conştient şi de limitele pe care le aducea cu sine vârsta înaintată. Perspectiva de a se bucura de prestigiu şi de o poziţie proeminentă nu l-a împiedicat să-şi evalueze în mod realist capacităţile. Spre deosebire de Absalom, care s-a lăsat dominat de ambiţie, Barzilai a fost înţelept, dând dovadă de modestie. — Proverbele 11:2.

Sau poate că Barzilai nu dorea ca din cauza limitelor sale să împiedice în vreun fel activitatea regelui numit de Dumnezeu. Barzilai l-a întrebat pe David: „De ce să fie slujitorul tău o povară pentru domnul şi regele meu?“ (2 Samuel 19:35). Deşi i-a oferit în continuare sprijin lui David, Barzilai considera probabil  că un bărbat mai tânăr se putea achita mai bine de eventualele sarcini. E foarte probabil ca Barzilai să se fi referit la fiul său când i-a spus regelui următoarele: „Iată-l pe slujitorul tău Chimham. Să treacă el cu domnul şi regele meu şi fă pentru el ce este bine în ochii tăi“. David nu s-a simţit jignit de această propunere, ci a acceptat-o. De fapt, înainte să treacă Iordanul, David „l-a sărutat pe Barzilai şi l-a binecuvântat“. — 2 Samuel 19:37-39.

Valoarea echilibrului

Relatarea despre Barzilai subliniază importanţa echilibrului. Pe de o parte, nu trebuie să refuzăm un privilegiu de serviciu sau să nu mai aspirăm la un privilegiu, deoarece dorim să avem o viaţă liniştită sau fiindcă ne simţim incapabili să purtăm responsabilităţi. Dacă ne bizuim pe puterea şi înţelepciunea sa, Dumnezeu poate compensa lipsurile noastre. — Filipeni 4:13; Iacov 4:17; 1 Petru 4:11.

Pe de altă parte, trebuie să ne recunoaştem limitele. De exemplu, poate că un creştin este deja foarte ocupat cu activităţi spirituale. El este conştient că, dacă acceptă privilegii suplimentare, riscă să neglijeze alte responsabilităţi biblice cum ar fi îngrijirea familiei. Într-o astfel de situaţie, nu ar fi o dovadă de modestie şi de echilibru din partea lui să refuze în acel moment privilegiile suplimentare? — Filipeni 4:5; 1 Timotei 5:8.

Barzilai ne-a oferit un exemplu excelent la care este bine să medităm. El a fost loial, curajos, generos şi modest. Mai presus de toate, Barzilai a fost hotărât să pună interesele lui Dumnezeu înaintea propriilor interese. — Matei 6:33.

[Harta de la pagina 15]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Deşi în vârstă de optzeci de ani, Barzilai a făcut o călătorie obositoare pentru a-i oferi ajutor lui David

GALAAD

Roghelim

Sucot

Mahanaim

Râul Iordan

Ghilgal

Ierihon

Ierusalim

EFRAIM

[Legenda ilustraţiei de la pagina 13]

De ce a refuzat Barzilai invitaţia lui David?