În ce privește lucrurile despre care ați scris: Așa cum reiese din acest verset și din 1Co 8:1, frații din Corint îi scriseseră lui Pavel pentru a-i cere clarificări cu privire la căsătorie și la alimentele oferite idolilor. (Vezi notele de studiu de la 1Co 1:2; 8:1.)

să nu se atingă de femeie: Adică să nu aibă relații sexuale cu o femeie. Această explicație este în armonie cu alte versete biblice în care verbul „a atinge” este folosit cu referire la relațiile sexuale. (Ge 20:6, 7; Pr 6:29) Pavel nu descurajează relațiile sexuale din cadrul căsătoriei, întrucât tot el recomandă ca soțul și soția să-și dea unul altuia ce li se cuvine. (1Co 7:3-5; vezi nota de studiu de la 1Co 7:3) Prin urmare, când spune că „este mai bine pentru bărbat să nu se atingă de femeie”, Pavel nu se referă la cei căsătoriți. Din context reiese că el li se adresează creștinilor celibatari, pe care îi sfătuiește să rămână necăsătoriți. (1Co 7:6-9; compară cu Mt 19:10-12)

imoralității sexuale atât de răspândite: Această expresie reprezintă traducerea formei de plural a termenului grecesc porneía (imoralitate sexuală). Ea descrie bine situația din Corintul antic. (Vezi nota de studiu de la 1Co 5:9.)

ce i se cuvine: Lit. „datoria”, „obligația”. Aici, Pavel se referă la relațiile sexuale, care sunt o parte integrantă a darului divin al căsătoriei. Partenerii de căsătorie nu ar trebui să se priveze de această binecuvântare, decât dacă ambii sunt de acord. (1Co 7:5) Isus menționează încă o excepție, și anume infidelitatea unuia dintre parteneri. În acest caz, partenerul nevinovat poate divorța. (Mt 5:32; 19:9)

o concesie: Sau „ceva permis”. Din câte se pare, este vorba despre sfatul dat de Pavel în 1Co 7:2.

ca mine: În perioada călătoriilor sale misionare, apostolul Pavel nu era căsătorit. Biblia nu spune în mod explicit dacă el a fost vreodată căsătorit. Însă unele dintre comentariile sale lasă să se înțeleagă că era, probabil, văduv. (1Co 7:8; 9:5)

să se împace: Aici, Pavel a folosit verbul compus katallássō, care înseamnă în esență „a schimba”. În Scripturile grecești creștine, acest verb este utilizat cu sensul de „a schimba dușmănia în prietenie” sau de „a restabili armonia”. Probabil că Pavel a folosit acest verb cu referire la căsătorie pentru a arăta că relațiile conjugale tensionate pot fi schimbate, sau transformate, în relații armonioase, așa cum dușmănia cu Dumnezeu poate fi schimbată într-o relație de pace cu el. (Vezi nota de studiu de la Ro 5:10.)

le spun eu, nu Domnul: În acest capitol, Pavel face distincție de mai multe ori între propria opinie și cuvintele lui Cristos. (Vezi și versetele 25, 40.) Din câte se pare, el le amintea cu umilință cititorilor săi că, în anumite chestiuni, nu putea menționa o învățătură concretă a lui Isus Cristos. Totuși, își putea exprima opinia în calitate de apostol al lui Cristos care primise spiritul sfânt. Așa cum promisese Isus, acest spirit avea să-i călăuzească pe continuatorii săi „în tot adevărul”. (Ioa 16:13) Prin urmare, sfaturile lui Pavel erau inspirate de Dumnezeu și, la fel ca restul Scripturilor, le ofereau tuturor creștinilor îndrumări utile și demne de încredere. (2Ti 3:16)

soție necredincioasă: În acest context, termenul redat prin „necredincioasă” nu se referă la o soție fără convingeri religioase, ci la o soție care nu are credință în Isus și care nu îi este dedicată lui Iehova. Pe vremea lui Pavel, aceasta putea fi o evreică sau o închinătoare la zeități păgâne.

necredincios: În acest context, Pavel folosește termenul „necredincios” pentru a-i desemna pe cei care nu manifestă credință în răscumpărarea oferită de Isus Cristos. Ei nu s-au separat de lumea necurată și nu au fost eliberați din sclavia păcatului. Poate că duc o viață cinstită și morală, însă lucrul acesta nu e suficient pentru a-i face persoane sfinte, sau curate, în ochii lui Dumnezeu. (Ioa 8:34-36; 2Co 6:17; Iac 4:4; vezi nota de studiu de la este sfințit datorită, din acest verset)

este sfințit datorită: Sau „este sfințit în legătură cu”. Verbul grecesc hagiázō, redat aici prin „este sfințit”, și adjectivul înrudit hágios, însemnând „sfânt”, transmit ideea de a fi pus deoparte pentru Dumnezeu. Ceea ce este sfințit e sfânt, curat, pus deoparte pentru serviciul lui Dumnezeu. (Mr 6:20; 2Co 7:1; 1Pe 1:15, 16; vezi Glosarul, „Sfânt; sfințenie”) Pentru ca Dumnezeu să considere sfântă sau curată o persoană, ea trebuie să manifeste credință în răscumpărarea oferită prin Isus. (Vezi nota de studiu de la necredincios, din acest verset.) Aici, Pavel arată că Dumnezeu consideră legătura conjugală dintre un creștin și partenerul său necredincios ca fiind curată și onorabilă.

sfinți: Copiii mici care au un părinte credincios sunt considerați sfinți de Dumnezeu și beneficiază de grija și de ocrotirea sa; situația lor este cu mult mai bună decât a copiilor care nu au niciun părinte credincios. Este demn de reținut că Pavel nu spune în acest verset că partenerul necredincios devine ʻsfânt’ prin legătura de căsătorie. De fapt, este posibil ca acesta să comită păcate sau să practice lucruri necurate. Mai degrabă, Pavel spune că partenerul necredincios este sfințit „în legătură” cu partenerul credincios. Altfel spus, Dumnezeu consideră legătura lor conjugală curată și onorabilă.

după cum i-a dat Iehova: Sau „după cum i-a făcut parte Iehova”. Este vorba despre partea pe care un creștin o primește în viață, sau despre împrejurările în care Iehova vrea sau permite să trăiască acesta. Pavel îi încurajează pe creștini să umble, sau să-și ducă existența, fără să devină exagerat de preocupați de schimbarea acestor împrejurări. În acest verset, în textul original, el folosește de două ori termenul grecesc redat prin fiecare (lit. „fiecare după partea pe care i-a dat-o Domnul, fiecare după cum l-a chemat Dumnezeu”), probabil pentru a evidenția grija lui Dumnezeu față de fiecare creștin în parte. Deși majoritatea manuscriselor grecești conțin aici termenul „Domnul” (în greacă, ho Kýrios), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. (Vezi Ap. C3, partea introductivă; 1Co 7:17.)

Dumnezeu: Manuscrisele grecești timpurii conțin aici termenul „Dumnezeu”, în timp ce alte manuscrise, mai recente, folosesc termenul „Domnul”. Unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine (având simbolurile J^{7, 8, 10} în Ap. C4) conțin numele „Iehova” în această parte a versetului.

Să rămână circumcis: Este posibil ca Pavel să fi făcut aluzie la o practică adoptată de unii atleți evrei care doreau să concureze la jocurile grecești, unde participanții alergau goi. Pentru a evita disprețul și ridiculizările, unii evrei încercau să-și anuleze circumcizia prin intermediul unei intervenții chirurgicale de reconstrucție a prepuțului. Având în vedere că disputele pe tema circumciziei dezbinau, din câte se pare, congregația din Corint, Pavel i-a îndemnat pe creștini să nu încerce să schimbe condiția în care se aflau când fuseseră chemați de Dumnezeu, indiferent că erau circumciși sau necircumciși. (1Co 7:17-20)

este eliberat și îi aparține Domnului . . . om liber: Sau „este libertul Domnului . . . om liber”. Termenul grecesc apeleútheros este redat aici prin „eliberat” și se referă la un sclav care și-a recăpătat libertatea (libert). În Scripturi, acest termen apare doar aici. Însă locuitorii Corintului îl cunoșteau foarte bine, întrucât un mare număr de liberți se stabiliseră acolo după ce orașul fusese reconstruit de romani. Unii dintre ei deveniseră creștini. Dar Pavel vorbește și despre un alt grup de creștini, care nu fuseseră niciodată sclavi. Cu referire la aceștia, el folosește termenul grecesc eleútheros, care înseamnă „om liber”, adică născut liber. Totuși, indiferent că erau liberți sau ‘oameni liberi’, acești creștini fuseseră „cumpărați cu un preț”, cu sângele prețios al lui Isus. Prin urmare, chiar dacă nu erau sclavi în sens fizic, ei erau sclavi ai lui Dumnezeu și ai lui Isus Cristos și trebuiau să asculte de poruncile lor. În congregația creștină nu exista nicio diferență între un sclav, un libert și un om liber. (1Co 7:23; Ga 3:28; Ev 2:14, 15; 1Pe 1:18, 19; 2:16; vezi Glosarul, „Om liber; eliberat”)

persoanele virgine: Sau „care nu s-au căsătorit niciodată”. Termenul grecesc parthénos, redat deseori prin „virgin”, se referă literalmente la „cineva care nu a avut niciodată relații sexuale” și poate fi aplicat în sens literal sau figurat atât la bărbați, cât și la femei. (Mt 25:1-12; Lu 1:27; Re 14:4; vezi nota de studiu de la Fa 21:9) Totuși, în versetele care urmează (1Co 7:32-35), Pavel li se adresează nu doar persoanelor virgine, ci și celor necăsătorite, inclusiv persoanelor care au fost cândva căsătorite.

îmi spun părerea: Aici, Pavel își exprimă propria opinie cu privire la căsătorie și la celibat. El nu condamnă și nici nu interzice căsătoria, dar, sub inspirație divină, evidențiază avantajele pe care le are celibatul în serviciul Domnului. (Vezi nota de studiu de la 1Co 7:12.)

o persoană virgină: Vezi nota de studiu de la 1Co 7:25.

necazuri în carne: Termenul grecesc redat aici prin „necazuri” se referă în principal la tulburarea, durerea sau suferința provocată de împrejurări stresante. El ar putea fi tradus și prin „greutăți” sau „probleme”. Termenul grecesc redat prin „carne” este folosit frecvent cu privire la oameni. (Vezi nota de studiu de la Ro 3:20.) În acest context, expresia „necazuri în carne” face referire la problemele și încercările comune cuplurilor căsătorite, care devin „o singură carne” în ochii lui Dumnezeu. (Mt 19:6) Unele traduceri folosesc redări precum „greutăți în viață”, „probleme cotidiene”. Aceste „necazuri” ce apar în căsnicie și în viața de familie pot fi cauzate de boală, de dificultăți economice și, în cazul creștinilor, de persecuții. (Vezi nota de studiu de la 2Co 1:4.)

se folosesc de lume: În multe versete, cuvântul grecesc tradus prin „lume” (kósmos) se referă în principal la omenire. (Vezi notele de studiu de la Ioa 1:9, 10; 3:16.) Totuși, în acest context, termenul „lume” are un sens mai larg și desemnează structura societății umane care influențează viața oamenilor – sistemul organizat în care ființele umane își desfășoară existența și în cadrul căruia funcționează societatea umană. El include tot ce are legătură cu sistemul economic, cum ar fi locuința, hrana și îmbrăcămintea. (Vezi nota de studiu de la Lu 9:25.) O modalitate prin care creștinii „se folosesc” de această lume este aceea că se îngrijesc din punct de vedere material de necesitățile lor și ale familiei lor. Totuși, ei evită să se folosească din plin de lume, adică nu se lasă complet absorbiți de ea.

scena acestei lumi este în schimbare: Termenul grecesc redat aici prin „scena” înseamnă „aspect” sau „formă”, iar expresia „scena acestei lumi” ar putea fi redată prin „structura actuală a lucrurilor”. Este posibil ca Pavel să fi făcut aluzie la spectacolele de teatru din zilele sale, comparând această lume cu o scenă pe care decorurile se schimbă, iar actorii intră și ies repede. Această expresie ar putea sugera și că lumea, așa cum este ea în prezent, cu structura și aspectul ei, „trece”, adică dispare. (1Io 2:17)

se îngrijorează: Termenul „se îngrijorează” reprezintă traducerea verbului grecesc merimnáō, al cărui sens depinde de context. În acest verset, el este folosit cu sens pozitiv și indică dorința puternică a cuiva de a se dedica lucrurilor spirituale pentru a-i plăcea Domnului. În versetele următoare, se referă la soții și soțiile care sunt preocupați de necesitățile emoționale, fizice și materiale ale partenerului conjugal. (1Co 7:33, 34) În 1Co 12:25, termenul se referă la grija pe care o arată membrii congregației unii față de alții. În alte contexte, acest verb grecesc se poate referi la îngrijorările care împiedică o persoană să se concentreze asupra unui lucru și care o distrag, răpindu-i bucuria. (Mt 6:25, 27, 28, 31, 34; Lu 12:11, 22, 25, 26; vezi notele de studiu de la Mt 6:25; Lu 12:22)

lucrurile Domnului: Adică tot ceea ce promovează interesele Fiului lui Dumnezeu și ale Tatălui său, Iehova. Este vorba despre lucruri care vizează viața, închinarea și serviciul unui creștin. (Mt 4:10; Ro 14:8; 2Co 2:17; 3:5, 6; 4:1; vezi nota de studiu de la 1Co 7:33)

lucrurile lumii: Aici, termenul grecesc kósmos, redat prin „lumii”, se referă la sfera vieții umane și la structura în cadrul căreia funcționează societatea. „Lucrurile lumii” includ activitățile laice de zi cu zi, precum cele prin care ne asigurăm hrana, îmbrăcămintea și adăpostul. Totuși, în acest context, Pavel nu se referă la lucrurile lumii nedrepte pe care creștinii se străduiesc să le evite, cum ar fi cele menționate în 1Io 2:15-17. (Vezi nota de studiu de la 1Co 7:32.)

să vă îngrădesc: Lit. „să arunc un laț peste voi”. În sens literal, expresia grecească folosită aici poate însemna a pune un laț sau o sfoară în jurul gâtului unui animal pentru a-l prinde sau pentru a-i limita libertatea de mișcare. Ea a fost utilizată și cu referire la privarea de libertate a unei persoane. În acest context, expresia are sens figurat și transmite ideea de a impune restricții cuiva sau de a-i controla acțiunile. Când le-a dat sfaturi creștinilor din Corint cu privire la căsătorie și la celibat (1Co 7:25-34), Pavel nu a vrut să le îngrădească libertatea, ci, mai degrabă, să-i ajute ‘să-i slujească Domnului fără distragere’.

rămânând necăsătorit, ar ajunge să aibă un comportament nepotrivit: Sau „se comportă nepotrivit față de virginitatea sa”. Aici apare termenul grecesc parthénos, care este redat deseori prin „virgin”. Unele traduceri ale Bibliei spun „față de fecioara lui [sau fata lui fecioară, logodnica lui]”. În acest context însă, termenul nu se referă la o persoană virgină sau necăsătorită, ci la virginitate, adică la condiția de persoană necăsătorită și virgină. În versetele precedente, Pavel încurajează celibatul, iar aici, el își continuă argumentația.

a trecut de floarea tinereții: Această expresie reprezintă traducerea termenului grecesc hypérakmos, care este compus din cuvintele hypér, însemnând „peste”, și akmḗ, însemnând „floare” sau „punctul cel mai înalt”. Akmḗ era folosit deseori cu privire la înflorirea plantelor. Aici, expresia „floarea tinereții” se referă, din câte se pare, la perioada în care un tânăr ajunge la maturitate fizică și este capabil să procreeze. Însă transformările fizice sunt adesea însoțite de emoții și impulsuri puternice, care afectează judecata. În acest context, Pavel vorbește despre avantajele celibatului. El arată că tinerii care au ajuns la maturitate fizică, dar care sunt încă în creștere din punct de vedere emoțional și spiritual ar fi mai bine să cultive stăpânire de sine decât să se grăbească să se căsătorească.

să rămână necăsătorit: Sau „să-și păstreze virginitatea”. Așa cum se explică în nota de studiu de la 1Co 7:36, termenul grecesc parthénos nu se referă aici la o persoană virgină sau necăsătorită, ci la virginitate, adică la condiția de persoană necăsătorită și virgină. Această idee este în armonie cu versetele precedente, în care Pavel vorbește despre avantajele celibatului. (1Co 7:32-35)

se căsătorește: Sau „renunță la virginitate prin căsătorie”. (Vezi notele de studiu de la 1Co 7:36, 37.)

numai în Domnul: Sau „numai cu cineva care crede în Domnul”, „numai dacă el este unit cu Domnul”, adică numai cu un colaborator creștin. Această îndrumare inspirată li se aplică tuturor creștinilor. Expresia „în Domnul” apare și în Ro 16:8-11, unde Pavel vorbește despre unii colaboratori în credință. În plus, în Col 4:7, el utilizează cuvintele „în Domnul” împreună cu expresiile „fratele . . . iubit”, „slujitor fidel” și „tovarăș de sclavie”. Este deci evident că și în versetul de față Pavel se referă la un colaborator în credință. Creștinii evrei cunoșteau Legea lui Dumnezeu dată israeliților, potrivit căreia aceștia nu trebuiau ‘să se înrudească [sau să încheie alianțe de căsătorie, n.s.]’ cu oameni din națiunile păgâne învecinate. Iehova a avertizat Israelul: „Ele [neisraelitele] îi vor face pe fiii voștri să nu mă mai urmeze și să le slujească altor dumnezei”. (De 7:3, 4) Așadar, pentru creștini, a te căsători „numai în Domnul” înseamnă a te căsători doar cu cineva care i se închină lui Iehova și este un continuator al lui Cristos.

Domnul: În acest context, titlul „Domnul” se poate referi fie la Isus Cristos, fie la Iehova Dumnezeu.

după părerea mea: Vezi nota de studiu de la 1Co 7:25.